„Fiecare universitate care e organizatoare de studii de doctorat va trebui să aibă, până la finele anului, o strategie proprie de prevenire și combatere a plagiatului, care trebuie publicată pe site-ul propriu”, iar universitățile vor primi cinci milioane de euro pentru verificarea tezelor de doctorat din perioada 1990 – 2016, a spus joi ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei conferințe de presă de la Guvern.
„Am cerut, pe 18 februarie, un proiect pentru o strategie națională de prevenire și combatere a fenomenului de plagiat. Pentru că foarte multă lume vorbește, exprimă opinii, corecte de altfel, dar observând că nu se întâmplă nimic, am adoptat această soluție prin care fiecare universitate care e organizatoare de studii de doctorat va trebui să aibă, până la finalul anului, o strategie proprie de prevenire și combatere a plagiatului, care trebuie publicată pe site-ul propriu.
Fiecare universitate va avea o structură adaptată dimensiunilor activității, avem universități unde s-au susținut 200 de teze și altele unde s-au susținut 5.000. Structurile vor fi adecvate și universitățile vor decide singure. Aceste structuri vor avea activitatea corelată cu cea a secretariatului școlii doctorale și secretariatului instituției organizatoare de studii de doctorat”, a declarat Sorin Cîmpeanu.
În ceea ce privește finanțarea acestor verificări, ministrul Educației a precizat că „până acum, dincolo de opinii și de concentrare pe cazuri punctuale, nu am avut o finanțare sistemică solidă, fiindcă toate acestea necesită resurse. E prima dată când Ministerul Educației a asumat finanțarea într-un cuantum de peste 25 de milioane de lei doar pentru iunie rămase în acest an”.
„Începem cu digitalizarea tuturor tezelor de doctorat care acum sunt prăfuite, legate în depozite”
Cîmpeanu a mai spus că toate tezele de doctorat „prăfuite, legate în depozite” vor fi digitalizate.
„Va trebui să avem o strategie proprie, o structură și să începem cu digitalizarea tuturor tezelor de doctorat care acum sunt prăfuite, legate în depozite, ele vor trebui digitalizate pentru a pregăti procesul de evaluare pe care universitățile le vor face prin prisma mecanismelor interne de asigurare a calității. Evaluarea e total independentă de cea pe care CNATDCU va trebui s-o facă apoi de cate ori va primi o sesizare”, a explicat Cîmpeanu.
Întrebat cine garantează că tezele de doctorat vor fi evaluate corect și dacă fiecare universitate va evalua după propriile reguli, Cîmpeanu a răspuns: „Strategia nu e unitară. La finalul procesului, fiecare conductor de universitate își va asuma un raport prin care va preciza că au fost analizate, să zicem, 2.347 de teze, dintre care 2.341 n-au probleme, iar la două teze avem semne de întrebare și restul sunt plagiate. Unde sunt semnalate probleme va interveni CNATDCU automat, deci asumarea răspunderii e un principiu important”.
În ceea ce privește tezele de doctorat de după 2016, acestea deja au fost urcate în format digital, cu excepția celor unde autorii au decis că le publică ei, iar dacă se împlinește termenul, oricum ele sunt deja în format digital, a mai explicat Cîmpeanu.
Declarațiile, la minutul 12:20, în video-ul de mai jos:
Amintim că o finanțare de peste 25 milioane de lei este prevăzută, pentru anul acesta, pentru ca universitățile să verifice integral tezele de doctorat susținute din 1990 încoace, potrivit unui proiect de ordin de ministru publicat în consultare publică de Ministerul Educației.
„Instituțiile de învățământ superior care au eliberat diplome de doctor, conform prevederilor legale, în perioada ian. 1990 – iun. 2016, au obligația să elaboreze o Strategie proprie de prevenire și combatere a fenomenului de plagiat și să demareze activitatea de verificare a
respectării eticii și deontologiei universitare în elaborarea tezelor de doctorat”, prevede proiectul de ordin.
„Strategia proprie de prevenire și combatere a fenomenului de plagiat menționată la alin (1) va fi elaborată și publicată pe site-ul fiecărei universități până la sfârșitul anului 2021”.
- ”Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1), în cadrul fiecărei instituții de învățământ superior se înființează, adaptat la dimensiunea activității și specificul fiecărei universități, o structură administrativă distinctă (serviciu/birou) care are atribuții: digitizarea și verificarea tuturor tezelor de doctorat, precum și formarea de formatori în etică și integritate”, se arată în document.
Actul normativ în stadiu de proiect prevede că după analiza tezelor este sesizată comisia de etică a universităților și informat ministerul, fără să existe și obligativitatea unor măsuri sau a sesizării CNADTCU.
Analiza tezelor de doctorat se realizează conform unei planificări stabilite de fiecare instituție de învățământ superior. Conducerea școlilor doctorale susține activitatea de verificare.
Ulterior finalizării verificărilor se întocmește un raport detaliat cu privire la respectarea/ nerespectarea eticii, calității și deontologiei universitare la nivelul tezelor de doctorat verificate, raport care va fi transmis Ministerului Educației.
În cazul în care se constată abateri de la etica și deontologia universitară este sesizată, în conformitate cu legislația în vigoare, comisia de etică din cadrul instituției de învățământ superior, iar Ministerul Educației va fi informat în acest sens.
Bugetul verificării – 25 milioane lei
Finanțarea activității de verificare a tezelor de doctorat din cadrul instituțiilor de învățământ superior este asigurată de Ministerul Educației și se face în anul 2021 din fondul pentru finanțarea situațiilor speciale conform prevederilor legale, în cuantum de 25.017.031 lei.
Reamintim că pe 4 august, într-o conferință de presă de la Ministerul Educației, ministrul Cîmpeanu a cerut universităților să realizeze “într-un termen rezonabil, un an, de exemplu”, analiza tuturor tezelor de doctorat susținute în fiecare dintre aceste instituții. El a făcut cererea după ce a anunțat că nu va mai modifica regulamentul și metodologia CNATDCU.
Sorin Cîmpeanu: „Din 1990 până acum au fost eliberate 77.111 titluri de doctor. Cea mai mare parte, mai mult de jumătate, de către marile universități, precum Universitatea din București – aproape 9.000 de titluri, Universitatea Babeș-Bolyai – aproape 6.500 de titluri de doctor, Universitatea Politehnică – aproape 5.000, Universitatea Al. I. Cuza din Iași – peste 4.500. În total, 77.111 titluri. Peste 2.000 de titluri sunt eliberate de Academia Română.
Solicit Universităților în care s-au susținut toate aceste teze de doctorat ca, într-un termen rezonabil, un an, spre exemplu, să realizeze o analiză a tuturor tezelor de doctorat susținute în aceste universități. Fiecare să-și analizeze propriile teze. Să-și asume răspunderea și să declare sub semnătură că au fost analizate și că sunt sau nu sunt situații neconforme rezultate în urma acestei analize. În acest sens, Ministerul Educației va acorda și o finanțare pentru acest proces de analiză a tuturor lucrărilor de doctorat susținute în fiecare din universități. Este nevoie de un efort comun pentru a clarifica aceste acuze care planează de mult timp asupra sistemului de educație și mă refer aici la învățământul superior, nivel de doctorat. (…)
Va fi un sistem prin care, pentru analiza fiecărei teze, va fi acordată o sumă rezonabilă, de exemplu 50 de euro, 50-60 de euro pentru fiecare teză. (Din) bugetul Ministerului Educației, avem un fond pentru situații speciale. Pentru că această provocare este o provocare majoră care justifică utilizarea fondului pentru situații speciale.
(Pe rectori) I-am anunțat de această propunere la sfârșitul lunii iunie, pe parcursul reuniunii Consiliului Național al Rectorilor, care a avut loc la UBB din Cluj-Napoca.
Dacă aceste sume pentru analiza tezelor vor fi cuprinse în contractul instituțional, când primești o sumă trebuie să justifici și utilizarea ei.
Contractul instituțional are doi semnatari: cel care dă și cel care primește. Ministerul Educației și universitatea, ministrul Educației și rectorul universității. Odată ce-ai semnat contractul instituțional prin care primești această finanțare, este o obligație asumată. Restul întrebărilor nu-și mai au locul.
Eu sunt convins că mediul universitar… Nu trebuie să obligăm pe nimeni. Sunt convins că fiecare dintre colegii rectori înțelege importanța acestor verificări. Acum, dacă mă întrebați dacă universitatea are posibilitatea să refuze finanțarea, teoretic da. Practic, nu am auzit de o universitate care să refuze o finanțare.”