Universitățile tehnice critică felul cum sunt elaborate, la CNATDCU, standardele minimale pentru acordarea titlurilor de conferențiar și profesor universitar, a atestatului de abilitare și a diplomei de doctor, pe noua lege / Standardele urmează să fie finalizate până la sfârșitul anului și adoptate la începutul lui 2024

4.606 vizualizări
Foto: © Pattanaphong Khuankaew | Dreamstime.com
Procedurile prin care sunt stabilite standardele minimale pentru conferirea titlurilor de conferențiar și profesor universitar, a atestatului de abilitare și a diplomei de doctor, conform noii legi a învățământului superior, sunt criticate de universitățile tehnice. Criticile acestora se fac auzite în momentul în care forul responsabil în acest domeniu, CNATDCU, este în plin proces de elaborare a standardelor respective, care, potrivit președintelui interimar al acestui for, trebuie finalizate până la sfârșitul anului și adoptate la începutul anului viitor.

Un comunicat al alianței universităților tehnice pe tema stabilirii standardelor minime contestă abordarea “top-down”, existența unor “excepții dedicate anumitor comisii”, unele prevederi legate de articolele publicate. Iar aceste instituții critică și structura CNATDCU, pe care o califică drept „greoaie, nefuncțională”.

Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) are atribuții considerabil limitate prin noua Lege a învățământului superior, după ce, anul trecut, Curtea Constituțională a eliminat-o de pe traseul verificării doctoratelor plagiate. Pe de altă parte, instituția își păstrează, prin noua Lege, o serie de atribuții administrative, dar și atribuții în stabilirea unor standarde-cheie în învățământul superior. Mai precis, Art. 156 (1) din noua lege prevede că CNATDCU: 

  • a) propune standardele minimale naționale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice de conferențiar și profesor din învățământul superior, a atestatului de abilitare, precum și a diplomei de doctor. Aceste standarde se aprobă prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNATDCU”.

Vicepreședintele CNATDCU Dorel Banabic (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca), cel care asigură în prezent, prin rotație, conducerea interimară a forului, a spus, joi, pentru Edupedu.ro că standardele care trebuie stabilite ca urmare a apariției noii Legi sunt, în prezent, în lucru la nivelul comisiilor CNATDCU. „Finalizarea lor de către comisii este așteptată în decembie”, iar „la sfârșit de ianuarie, probabil, va fi emis ordinul de ministru” prin care acestea să intre în vigoare. Dar, a spus el, în acest moment ele nu sunt definitivate, iar înaintea adoptării lor urmează să fie prezentate public și să aibă loc o dezbatere publică pe această temă.

El a precizat că în luna octombrie “s-au elaborat niște principii foarte generale”, care au fost trimise la comisii, comisii care elaborează standardele, le trimit la panelurile CNATDCU, urmând ca în faza finală panelurile și comisiile să “negocieze” anumite standarde, așa încât să nu existe discrepanțe mari între domenii apropiate.

Deși standardele nu sunt încă finalizate, iar documentele de lucru nu sunt publice, procedurile de elaborare și unele dintre propuneri sunt criticate, acum, de universitățile tehnice, printr-un mesaj adresat ministrului Educației Ligia Deca și conducerii CNATDCU.

În acest mesaj, transmis și redacției Edupedu.ro, Alianța Română a Universităților de Știință și Tehnologie (ARUST), ce reunește 8 instituții de învățământ superior din țară, își prezintă obiecțiile pe tema standardelor pregătite la CNATDCU. Poziția a fost adoptată după o reuniune ARUST desfășurată săptămâna trecută, la Iași.

Obiecțiile Alianței:

  • „Conform legislaţiei în vigoare, stabilirea standardelor minimale reprezintă prerogativa legală a comisiilor de specialitate ale CNATDCU și, în concluzie, nu pot fi stabilite printr-o abordare de tip „top-down” (președinte CNATDCU – panel – comisii de specialitate), ci printr-o abordare de tip „bottom-up”, în care comisiile de specialitate au rolul de a stabili criterii, indicatori etc.”
  • „Principiile generale de stabilire a standardelor minimale nu pot prevedea excepții dedicate anumitor comisii, cum ar fi luarea în considerare a cărților etc.” 
  • Împărțirea articolelor publicate în „corespunzătoare” și „necorespunzătoare” în funcție de plata sau nu a unei taxe de publicare nu poate fi acceptată. Orice abordare în acest sens este discriminatorie, singurul criteriu universal valabil fiind calitatea articolului publicat (….) ”
  • Unul dintre principiile de bază ale evaluării activității de cercetare trebuie să fie cel calitativ, în detrimentul celui cantitativ care a adus multiple prejudicii și distorsionări ale mediului de cercetare în ultimii ani. (…)
  • Este de neînțeles continuarea abordării cantitative prin indicatori de tipul numărul total de articole publicate, indice Hirsch etc.!
  • Structura actuală a CNATDCU este una greoaie, nefuncţională, care restricţionează atât luarea unor decizii în deplină cunoştinţă de cauză, cât şi rapiditatea luării acestor decizii. De aceea, propunem revenirea la structura anterioară, cu eliminarea panelurilor, astfel încât Consiliul CNATDCU să fie format din Preşedinţii Comisiilor de specialitate.”

Comunicatul ARUST, integral:

ARUST reunește UNST Politehnica din București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Ghe. Asachi” din Iași, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Tehnică de Construcții București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Academia Forțelor Tereste „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” din București.

Amintim că rectorul celei mai mari universități din cadrul ARUST, Mihnea Costoiu de la Politehnica din București, în dezbaterile de anul trecut față de o propunere de desființare a CNATDCU, descria acest for drept o “structură de sorginte sovietică”, el apărând atunci trecerea principalelor atribuții de acordare a titlului de doctor la universități, așa cum s-a și întâmplat prin noua Lege a învățământului superior. 

Foto: © Pattanaphong Khuankaew | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


17 comments
  1. Criteriile didactice sunt suplimentare si se stabilesc de fiecare universitate! Imbecila este ideea ca poate preda bine cineva care nu a produs nimic in domeniu…

  2. Criterii Minimale capabile sa scoata Profesori Universitari la Apelul Bocancilor!
    Despre ce Standarde Minimale vorbim daca iau actualele standarde iau in consideratie:
    – numai lucrari stiintifice publicate pe bani grei ( min. 2000 CHF – vezi reviste din categoria MDPI ) – ca altfel nu pot publica nici candidatii la postul de Profesor si nici Membrii CNATDCU (a se vedea CV-ul membrilor CNATDCU);
    – carti plagiate, editate cu greseli, scrise cu spatii intre randuri de 2 cm si inaltimea literei de 14pct – ca sa iasa numar de pagini;
    – articole stiintifice publicate in perioada in care candidatul la postul de Conferentiar sau Profesor Universitar a fost doctorand …:))..
    – proiecte datate de pe vremea cand candidatul la postul de profesor era doctorand sau asistent, iar conducatorul tezei i-a scris proiectul ….
    – criterii care iau in consideratie recunoasterea internationala data prin citari – fabricate in laborator (worshop) la diferite evenimente stiintifice…

  3. Ciudate criterii (lejere) sunt in prezent pentru unele comisii de la Universitatile Tehnice (Ingineria Materialelor, Mecanic, Inginerie Industrială, Constructii, etc.). De ce????. …
    Dacă studiați Standardele Minimale (la unele domenii) veți constata faptul ca poți sa ajungi Profesor sau Conferențiar – cu eforturi minime, adică numai dacă “muncești” in perioada doctorală!
    Astfel, daca in perioada doctorala publici (cu ajutorul conducătorului de doctorat) in total 15 articole științifice in reviste cu Factor de Impact >0,5 si tot cu ajutorul conducătorului de doctorat “calci” intr-un proiect gen: “Tinere Echipe” (scris de conducator) – ca director de proiect, ti-ai asigurat drumul spre postul de Conferențiar. Dacă mai ești si Responsabil de proiect (la unul dintre proiectele conducătorului de doctorat) atunci ti-a “netezit” (conducătorul de doctorat) calea spre cariera academica de Profesor Universitar!
    De ce au apărut asemenea anomalii???? Răspunsul este simplu: CNADTCU nu a precizat in Standardele Minimale care criterii sunt valabile de la ultima promovare!….in prezent niciunul….
    Reteta e simpla: poți ajunge Profesor Universitar dacă iti iei un conducator de doctorat, muncitor, eventual membru CNADTCU, cu influența, capabil sa-ti scrie proiecte și sa te treacă Director/Responsabil de proiect alunul dintre proiectele sale!

    E simplu: Membrii CNADTCU și-au făcut criteriile pentru ei și pentru clientela lor!… Promovări academice de CACAO…!

  4. inteleg din articol ca Universitățile tehnice vor sa ia pâinea și cuțitul din mana lui Banabic, care dorește el sa impuna la toate comisiile “standardele” inventate de el pentru comisia de ingineria materialelor. In rest CNATDCU da, este o instituție depasita. sunt comisii care nu functioneaza de stau doctorate si abilitari cu lunile, si comisii in anumite domenii umplute cu politruci din altele, care nu au absolut nicio legatura.

    1. Ha, ha , ha! Ce bine ca exista indivizi informati si inteligenti ca dvs ca sa ne lumineze si pe noi! Deci, Banabic este vinovat ca incearca sa introduca criterii bune si corecte in varza de criterii facute de unele comisii ingineresti, conditii care propaga doar sute de pagini de cursuri sau culegeri (nimic original)… In rest, nici n-are rost sa mai spun ce prostii spuneti despre CNATDCu si comisiile sale. Sunteti ori un frustrat din inginerie ori un individ care nu pricepe nimic!

      1. Toa’su Profesor, exista doctoranzi cu teze susținute public, care în aproape un an nu au primit ordinul de ministru, in timp ce alți doctoranzi primesc ordinul de doctor în două luni. Depinde de cheful de munca al comisiei, si este este o vădită
        discriminare, pentru că nu ofera șanse egale celor care susțin doctoratul. La fel cum exista comisii de specialitate care NU respectă termenele legale referitoare la durata de analiza a dosarului/tezei de abilitate, nici în etapa de dinainte și nici în etapa de după susținerea publică a tezei de abilitate… Cele de.l mai sus le stiu si CNATDCU, si Ministra, si directorii si secretarii de stat din minister, dat nimeni nu ia nicio măsură. Până când vreunul mai hotarat ajunge în instanță și atunci sa te tii. Așa că scutiti-ma de revolta asta caracteristica brontozaurilor politruci ajunși în poziții înalte…

        1. Esti frustrat! Ai avut teza respinsa? Ma mir ca a fost respinsa cu vechile criterii modeste de la unele comisii ingineresti; vad ca sustii criterii slabe, care nu au legatura cu competenta stiintifica. Vor fi fost si cazuri in care s-au lungit termenele, dar acestea sunt rare. Nu intelegi ce este important si anume, valoarea lucrarilor si nu promovarea oricarui individ care are o valoare submediocra. Si inca ceva: nu orice cadru didactic “trebuie” sa avanseze in cariera, este mult mai bine pentru universitate (si studenti) sa castige posturile doar cei foarte buni! Eu nu sunt si n-am fost politruc niciodata, asa ca n-ar trebui sa “injuri” oamenii daca tu esti modest intelectual si frustrat…

  5. Standarde minimale de promovare alcătuite exclusiv din criterii privind activitatea științifică e o mare prostie. Nu vom mai avea profesori competenți în universitar. În universitar cei mai mulți sunt cadre didactice, nu cercetători științifici. Da, de acord trebuie și activitate științifică în universitar, dar ea este doar o parte a activității unui cadru didactic. Deja avem în universități asistenți care în 3-4 ani ajung să îndeplinească actualele standarde minimale pentru funcția de profesor. Și aceasta, pentru că scopul lor principal este îndeplinirea cât mai rapidă a criteriilor de promovare prin orice mijloace și accesul la salarii cât mai mari. Or, o carieră universitară solidă nu presupune doar îndeplinirea unor criterii scientologice ci, o activitate complexă în mai multe domenii: formarea studenților, implicarea în mediul social-economic, publicarea de cursuri și lucrări de popularizare a științei etc. Din câte știu eu, în nicio țară din vestul Europei promovarea pe o funcție didactică în universitar nu se face doar pe criterii scientologice.

    1. Stii gresit! In primul rand, in tarile din vest, nu se fac promovari la aceeasi universitate, deci la orice universitate ar candida cineva nu se va sti exact cum preda. Exista o proba in care se tine un curs in fata unor studenti si atat. Conteaza doar lucrarile stiintifice de valoare foarte mare si chiar exceptionale. Mai conteaza ce studenti doctoranzi ai avut si ce teze si-au dat. Deci tot criterii stiintifice si nu de predare. Desigur, este bine ca un profesor sa aiba talent in predarea cursurilor, dar asta este greu de evaluat fara observatiile studentilor. Oricum, un profesor cu un nivel scazut al lucrarilor nu este cel mai indicat sa fie angajat! In concluzie, este o prostie modul in care ganditi… In plus, in prevederile minimale se scrie ca universitatea poate impune criterii didactice pe langa cele stiintifice!

      1. De asemenea și tu spui gresit. Un profesor nu trebuie să aibe ,,talent,,. Este o zicală în limba latina,, natura nu ne înzestrează cu nimic, totul se face prin muncă,,. Acest ,,talent,, de a fi profesor și a preda elevilor/studențiilor se face prin mult studiu, foarte multă muncă, perseverență, și pasiune pentru ce faci.

        1. N-ati inteles nimic. Bineinteles ca totul se face prin munca si studiu. Dar unii au har la predare si altii nu. Desigur, exista si unii care predau bine dar nu sunt apreciati de studenti fiindca nu-i antreneaza la predare si pe ei.

  6. Undeva exista si un sambure de adevar, dar, ca de obicei, e invaluit de frica de birocrati si lipsa de coerenta. Criteriile de acum din universitati genereaza tabele infinite si multe foi de hartie, care n-au nicio legatura cu calitatea omului, nici didactica, nici de cercetare. Cei mai bine promovati sunt mediocrii care stiu “participa” la sistem, stiu sa scrie cantitati imense de gunoaie (pe care ei le numesc articole), citate de alti producatori de deseuri din cadrul aceleiasi moristi.

    In rest, daca incerci sa publici un articol la o conferinta serioasa, nu ti se dau bani, pentru ca nu esti “antreprenor”. Iar daca pici un student care nu vine pe la scoala, esti sanctionat aspru. Cam 70% din oamenii inteligenti au plecat deja din invatamantul “superior” romanesc.

    1. Idiotenie mai mare ca evaluarea unui cadru didactic dupa “criteriile minimale ” actuale mai rar exista ! Unde e performanta didactica? Ce anume din criteriile imbecile reflecta munca didactica, capacitatea cadrului didactic de a pregati oameni competenti ?

  7. Consider ca ar trebui facute niste criterii unitare pe comisii, macar pe cele tehnice. Unele universitati nu-si doresc criterii corecte pentru ca ar suferi pe latura resursei umane, tinerii fiind in prezent din ce in ce mai neinteresati de o cariera didactica din cauza venitului salarial micut si, asa cum fals se pretinde, a imposibilitatii accederii la functiile de conferentiar si profesor. Cei care aleg o cariera didactica in invatamantul universitar trebuie sa fie cei mai valorosi absolventi, care si-au parcurs corect stagiul doctoral. Cred ca tinerii de valoare ar fi ambitionati sa publice si sa faca cercetare adevarata in conditiile unor grile “corecte”, nefiind interesati de promovare cu “usurica”. Trebuie sa se renunte la promovarea/abilitarea cu un singur articol publicat intr-o revista ISI, si aceea din categoria „predatory journals”, avand 10 autori sau mai mult. In ultima vreme, se scrie un articol, se trec 10 autori pe el si toti promoveaza pe baza acelui articol…. macar daca ar fi Q1 si nu „predatory journal” cu taxa de publicare enorma, platita de universitati. Nu putem cere doctoranzi de calitate daca persoanele ce se abiliteaza nu o fac cu o opera stiintifica solida; doctoranzii, din care se aleg viitoarele cadre didactice, trebuie invatati sa publice la reviste bine cotate, sa puna pret pe vizibilitatea internationala a publicatiilor, iar conducatorii lor de doctorat trebuie sa fie exemple pentru ei in aceasta directie.

  8. Desigur, cei din unele universitati tehnice nu doresc criterii minimale serioase! Mai bine, criterii usoare sau deloc, ca sa-si faca de cap la concursuri si sa promoveze pe toti cei slab pregatiti sau lenesi… Mizeria se extinde in universitarul romanesc: mai intai au luat analiza plagiatelor de la CNATDCU (ca sa fie feriti analfabetii functional hoti de pierderea titlului de doctor (sic!)) si acum ar dori sa faca ei criteriile minimale ca pentru “incompetenti”!

    1. Forte mulți comentează fără sa știe subiectul comentat. Cei mai buni antrenori de fotbal pot fi găsiți la terasele din mediul rural.
      Criteriile de avansare erau seriase in marea majoritate a comisiilor.

      1. Cred ca habar nu aveti ce vor cei din universitatile tehnice! Exact asta spuneam ca acele criterii erau bune si pot fi facute si mai bune, dar nu de cei direct intersati sa plagieze sau sa triseze la concursuri. Acestia sunt “antrenorii de la terasele de prostie intelectuala”. Cred ca nu ati inteles nici ce vor universitarii “tehnici” si nici ce am spus eu…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Derapaj în Guvern: Raluca Turcan numeşte “informaţie falsă” faptul că bugetul Educaţiei este mai mic şi vorbește doar de finanţarea totală care ar fi 3,8% din PIB. Vicepremierul compară bugetul ministerului pe 2019 cu alocarea totală pentru domeniul Educaţiei în 2020

Derapaj la vârful Guvernului. Vicepremierul Raluca Turcan susţine că “bugetul total pentru Educație”, cu sumele defalcate din impozitul pe venit și TVA, cu programele cu fonduri europene și cu sumele…
Vezi articolul

Lucian Romașcanu vorbește de nevoia unei legi a limbii române pentru ca aceasta să nu mai fie ”pătată” cu ”cuvinte care își fac loc în vorbirea curentă”/ Ministrul a refuzat să dea exemple concrete la care face referire

Lucian Romașcanu vorbește, într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook a Ministerului Culturii, de nevoia unei legi a limbii române pentru ca aceasta să nu mai fie ”pătată” cu ”cuvinte…
Vezi articolul
Rata de promovare a concursului național de Titularizare

Titularizare 2021. 97% dintre contestații s-au soldat cu schimbarea notei, diferențele sunt inadmisibile / Rezultatele cele mai slabe sunt obținute de cei mai recenți absolvenți de învățământ superior, spune ministrul Cîmpeanu

Un număr de 6.045 din totalul de 6.248 de contestații depuse la Titularizare 2021 s-au soldat cu schimbarea notei inițiale, a anunțat, marți, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, în momentul anunțării…
Vezi articolul