Universitățile din România au nevoie de mai mulți bani de la buget pentru a acoperi majorările salariale, atrage atenția Consorțiul Universitaria / Instituțiile membre cer „reforma modului de finanțare a universităților, care nu mai corespunde contextului actual”

Consorțiul Universitaria, ce reunește multe dintre cele mai mari universități din țară, spune într-un comunicat emis luni că este nevoie de bani suplimentari de la bugetul de stat, care să fie alocați la „prima rectificare din anul 2024”, pentru a putea fi acoperite complet majorările salariale din sistemul de învățământ superior. Același consorțiu propune „condiționarea creșterilor salariale decise prin lege de alocarea pentru toată perioada de impact a unor sume de la bugetul de stat corespunzătoare sumei totale a acelor creșteri salariale”. Și, spun ele, este necesară „o reformă a modului de finanțare” în învățământul superior, care „nu mai corespunde contextului actual”.

• Consorțiul Universitaria – care s-a reunit la Iași în perioada 18-21 aprilie –  reunește Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş – Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timişoara, Academia de Studii Economice din București, Universitatea din Craiova, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea „Ovidius” din Constanța şi, cu statut de invitat, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău. 

Potrivit comunicatului de luni, în urma discuțiilor din ultimele zile „universitățile membre ale Consorțiului Universitaria au căzut de acord asupra necesității alocării de la bugetul de stat, la prima rectificare din anul 2024, pentru toate universitățile din România, a sumelor necesare pentru acoperirea completă a majorărilor salariale prin calculul sumelor alocate sub forma unei compensații cu două componente: 

1. creșterea finanțării pe student echivalent unitar (SEU) pentru anul 2024 față de nivelul finanțării SEU din anul 2022 cu procentul mediu cumulat de creștere a salariilor în învățământul superior în anii 2023 și 2024;
2. acordarea unor compensații pentru universitățile care au studenți cu taxă echivalente cu procentul mediu cumulat de creștere a salariilor în învățământul superior în anii 2023 și 2024, aplicat la totalul sumelor încasate din taxe pe tot parcursul anului 2023”.

Iar aceleași instituții de învățământ superior propun ca măririle salariale decise prin lege să fie condiționate de alocarea de fonduri pentru toată perioada de impact, iar modul de finanțare a universităților să fie reformat prin:

• „crearea posibilității ca o parte a finanțării de bază să poată fi alocată pe baza costurilor normative ale universităților pentru acoperirea salariilor (și nu doar prin calculul studenților echivalenți unitari);
• aplicarea coeficienților de echivalență doar pentru cheltuielile didactice non-salariale (laboratoare, dotări, consumabile etc);
• alocarea finanțării suplimentare pe baza numărului de studenți fizici și nu de studenți echivalenți”.

Universitățile membre în acest consorțiu semnalează, totodată, o serie de alte probleme în comunicarea cu autoritățile, de la consultările Ministerului la calendarul de depunere a proiectelor pentru centre de excelență.

Acestea sunt incluse într-o serie de teme listate în comunicatul transmis luni presei și care mai face trimitere la o serie de alte măsuri necesare în sistem, de la continuarea dezbaterilor privind standardele minimale pentru titluri didactice și atestatul de abilitare, la reglementarea situației studenților doctoranzi înmatriculați înaintea Legii 199/2023:

• „Clarificarea aspectelor privitoare la procedura de consultare  a Ministerului Educaţiei de către instituţiile de învăţământ superior în privinţa planurilor strategice multianuale de dezvoltare instituţională;
• Clarificarea dispoziţiilor privind atribuţiile senatelor universitare referitoare la validarea sau invalidarea tezelor de abilitare;
• Consorțiul Universitaria își exprimă nemulțumirea față de modificările aduse pachetelor de informații și calendarului de depunere a proiectelor pentru centrele de excelență;
• Excluderea universităților din sfera de aplicare a legislației cu privire la unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice în ceea ce privește suspendarea ocupării prin concurs sau prin examen de promovare a posturilor didactice și de cercetare, a celor didactice auxiliare și nedidactice;
• Constituirea de echipe de specialiști IT la nivel de Consorțiu, pentru a elabora soluții de digitalizare „in house”; 
• Universitățile Consorțiului solicită Ministerului Educației alocarea numărului de locuri în concordanță cu calendarul întocmirii și aprobării condițiilor de admitere, cel târziu până la finalul lunii decembrie; 
• Necesitatea emiterii cât mai urgente a Ordinului Ministrului Educației privind aprobarea Metodologiei de școlarizare a românilor de pretutindeni;
• Actualizarea subvenției de cazare și crearea unei linii dedicate pentru investiții în infrastructura de cazare;  
• Alocarea de către Ministerul Educației a unor fonduri care să acopere cheltuielile de funcţionare administrativă a grădinilor botanice universitare şi a staţiunilor de cercetare şi practică studenţească;
• Organizarea de evenimente comune care să faciliteze schimbul de bune practici în domeniul internaționalizării învățământului superior, în special prin inițiative susținute de către Alianțele de Universități Europene în care sunt active Universitățile din Consorțiu;
• Introducerea la nivelul tuturor universităților din Consorțiu a unor beneficii concrete (credite transferabile) pentru studenții care fac voluntariat; 
• Continuarea dezbaterilor publice cu privire la standardele naționale privind criteriile minimale pentru acordarea atestatului de abilitare și a celorlalte titluri didactice;
• Reglementarea cu celeritate a situației studenților doctoranzi înmatriculați înaintea promulgării Legii 199/2023;
• Studenții reprezentanți care au participat la eveniment solicită limitarea notărilor extreme, hiperexigente sau hiperindulgente.”

Consorțiul Universitaria se prezintă, în acest context, drept „cea mai complexă structură academică de profil din România sub aspectul tradiției academice, al mărimii (include peste 42% din studenții și peste 40% din cadrele didactice din învățământul superior din țară), al distribuției regionale (fiecare regiune de dezvoltare a țării fiind reprezentată), al diversității programelor de studiu (majoritatea lor fiind membri în universități comprehensive) și al performanțelor în clasamentele internaționale”.

Comunicatul integral: