Universitățile de medicină reacționează la criticile rectorului Universității din București, Marian Preda, legate de finanțarea disproporționată pe care acestea o primesc și declară susținerea pentru actualul proiect de lege

„Considerăm acest proiect de lege ca fiind unul modern și flexibil, pe care Alianța G6-UMF îl susține și avem convingerea că din dezbaterile și propunerile care sunt în derulare, anumite aspecte de nuanță legislativă pot fi încă îmbunătățite în această fază de dezbatere publică”, potrivit unui comunicat al Asociației Alianța Universitară G6-UMF, în legătură cu lansarea în dezbatere a proiectelor legii Educației.

Conform sursei citate, „actualul proiect al Legii învățământului superior aflat în dezbatere publică este un proiect de lege capabil să rezolve numeroase probleme existente în acest moment în învățământul superior, atât la nivel general cât și la nivelul învățământului superior medical”.

• Amintim că Marian Preda, rectorul Universității din București, a declarat că „prima problemă majoră a proiectelor de lege este­ procesul în sine de elaborare, care e profund greșit: din birou, fără analize serioase, cu și de către un grup monocolor de autori care nu include specialiști în domeniul educației”. Marian Preda este al doilea rector care reacționează instituțional în legătură cu cele două proiecte de lege ce au fost puse în dezbatere publică, după Remus Pricopie, rectorul SNSPA. – detalii aici.

Asociația Alianța Universitară G6-UMF este constituită din următoarele universități: Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davilla” din București, Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș și Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” din Timișoara.

„Considerăm că subiectul finanțării universităților nu trebuie abordat doar prin prisma numărului de studenți existent într-o universitate sau prin prisma calității de excelență a unei universități. Regăsim excelența și în universitățile tehnice sau medicale, ambele fiind la baza unora dintre domeniile prioritare de dezvoltare ale României, chiar dacă acestea, prin specificul lor de studiu, se clasifică într-o nișă de domeniu mai îngustă cum, la fel de importante sunt și alte două aspecte: importanța socială a profesiilor pe care acestea le pregătesc și, mai ales, angajabilitatea”, se arată în comunicatul transmis.

Astfel, Alianța G6-UMF a răspuns rectorului Universității din București, Marian Preda. În interviul dat purtătorului de cuvânt al Universității din București, rectorul spunea că „Universitatea din București are aproape 34 de mii de studenți, Politehnica are cam 60% din această cifră, iar Medicina din București cam 35% din câți avem noi, aproape de 3 ori mai puțini. Când vine vorba de bani de la bugetul de stat, însă, Politehnica, cu 60% din numărul nostru de studenți, are 160% din veniturile publice ale UB, iar UMF București, cu 1/3 din numărul nostru de studenți, are o finanțare publică totală aproape identică. Cam la fiecare dintre cele două finanțarea per student este de peste 2,6 ori mai mare decât la UB”.

În plus, Marian Preda a punctat că „în primul rând, grosul bugetului unei universități este cheltuit pe salarii. Au Medicina sau Politehnica de 2,6 ori mai mulți salariați decât UB? Bineînțeles că nu, nici pe departe. (…) Universitățile de medicină nu au conduceri de instituții din domeniul educației, dar au un excelent lobby la nivel național și au reprezentanți de marcă în Parlament și în Guvern care le asigură susținerea”.

Rectorul Marian Preda a mai spus că multe universități medii sau mici nu sunt reprezentate: „Avem două mari universități din București, Universitatea din București și ASE, și multe altele medii sau mici nereprezentate deloc, avem atâtea alte domenii de studii și atâtea alte centre universitare care nu au niciun cuvânt de spus în toate aceste decizii”.

Ministrul Educației anunța ieri într-un comunicat că o serie de articole din propunerile legii Educației vor fi modificate la propunerea Consorțiului Universitaria. Este vorba despre modificări punctuale solicitate de cele 9 universități, în special în privința finanțării cercetării universitare, a statutului titularilor peste vârsta de pensionare și creșterea finanțării pe anumite domenii de studiu.

Tot ieri, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a transmis într-o postare pe Facebook că “Ministerul Educației a agreat 30 de propuneri formulate Academiei de Studii Economice (ASE) București”. – detalii aici

Spre deosebire de comunicatul dat de minister ieri, după propunerile acceptate ale Consorțiul Universitaria, instituția nu oferă concret modificările invocate despre aceste 30 de propuneri ale ASE, de 3 ori mai multe decât precedentele, ci doar enumeră câteva dintre ele. Potrivit surselor EduPedu.ro, majoritatea modificărilor sunt de ordin tehnic și de corelări ale articolelor din proiectul normativ. Pe site-ul ministerului, edu.ro, o declarație de presă despre acest subiect nu există, comunicarea fiind făcută pe pagina de Facebook.

De remarcat este faptul că atât Consorțiul Universitaria, cât și rectorul Universității București, care conduce acest consorțiu de 9 universități, au reacționat imediat contra proiectului de lege pentru învățământul superior, după întâlnirea cu premierul, din 25 iulie. Mai multe detalii aici.

La întâlnirea respectivă, niciun reprezentant al mediului academic dintre cei 25 prezenți nu a ridicat problema plagiatelor în fața premierului Nicolae Ciucă, acuzat de plagiat în teza de doctorat.

Președintele Klaus Iohannis a avut duminică un discurs public în care a taxat lipsa „spiritului” proiectului România educată din proiectele legii puse în dezbatere și a cerut „un proiect care se bucură de o susținere publică largă”, nu „doar un pachet legislativ închegat”. – detalii aici

Reacțiile celor de mai sus au venit după ce rectorul Universității din București a ieșit în spațiul public, la o săptămână de la întâlnirea de la Guvern, cu declarații referitoare la problemele pe care le ridică proiectul Legii învățământului superior. Imediat după întâlnirea de la Guvern, Sorin Cîmpeanu spunea că proiectul de lege este susținut “fără excepție” de universitari: „Fără excepție, reprezentanții consorțiilor universitare românești și-au declarat susținerea și aprecierea pentru proiectul Legii învățământului superior, formulând și o serie de propuneri de îmbunătățire/completare a textului proiectului legislativ. Au fost apreciate în mod deosebit aspectele ce țin de consolidarea autonomiei universitare, pe toate palierele, dar și de creșterea finanțării universităților românești”, potrivit ministrului Educației Sorin Cîmpeanu.

Au participat 25 de rectori, reprezentați delegați de către cele 6 consorții universitare participante: Consorțiul Universitaria, Consorțiul Academica Plus, Consorțiul universităților tehnice – ARUT, Consorțiul universităților de medicină și farmacie, Consorțiul universităților de științele vieții/USAMV-uri și Consorțiul universităților de arte, după cum a scris ministrul. Lista celor 25 de rectori poate fi consultată aici.

Redăm comunicatul integral

„Asociația Alianța Universitară G6-UMF constituită din: Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davilla” din București, Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș și Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” din Timișoara, reprezintă o parte importantă a mediului academic românesc, școlarizând în cele 6 universități de medicină și farmacie tradiționale un număr de 51.599 studenți. Dintre aceștia 10.725 sunt studenți internaționali, cifră care reflectă dimensiunea internațională a universităților, în condițiile în care în România, cei mai mulți studenți internaționali, care provin din peste 70 de țări, studiază la programele de studii medico-farmaceutice.

Dacă la aceste cifre adăugăm și cei aproape 25.000 rezidenții care parcurg programele de pregătire postuniversitară specifică profesiei medicale, sub coordonarea universităților, considerăm că Alianța G6-UMF reprezintă interesul de formare universitară și postuniversitară a peste 76.000 de tineri. Este cunoscută și recunoscută în întreaga lume calitatea formării profesionale în aceste universități, în Germania, de pildă, absolvenții români reprezentând cea mai mare comunitate de medici străini din țară, situație care ne obligă să ne dorim calitate în învățământul superior pentru a ne păstra competitivitatea la nivel internațional. 

Din perspectiva Alianței G6-UMF, actualul proiect al Legii învățământului superior aflat în dezbatere publică este un proiect de lege capabil să rezolve numeroase probleme existente în acest moment în învățământul superior, atât la nivel general cât și la nivelul învățământului superior medical. Principalele elemente de progres regăsite în aceste proiect, în opinia G6-UMF sunt: 

• Întărirea autonomiei universitare și acordarea unei dimensiuni financiare suplimentare necesară – Alianța G6-UMF își dorește să aibă mecanismele legale de a-și gestiona resursele pe care le are, în condițiile legii, dar cu flexibilitate și eficiență crescută și de a-și face propria politică de dezvoltare, care să nu fie blocată artificial de Legea bugetului de stat pentru veniturile proprii pe care fiecare universitate le obține. 
• Flexibilizarea carierei didactice și deschiderea acesteia pentru tinerii absolvenți, prin eliminarea criteriului de doctorat pentru funcția de asistent universitar – cariera academică în domeniul medico-farmaceutic este intricată cu cea profesională de medic/farmacist, particularitate care în prezent face dificilă accederea la titlul de doctor dar și derularea în paralel, a studiilor doctorale și a rezidențiatului. 
• Acordarea universităților a dreptului de a acorda titlul de doctor – considerăm că Alianța G6-UMF a implementat mecanismele necesare de a-și asuma responsabilitatea unui asemenea demers. 
• O politică mai flexibilă a păstrării în sistemul de învățământ a personalului didactic cu experiență, în acord cu nevoile fiecărei universități. 

Alianța G6-UMF apreciază în mod deosebit faptul că toate propunerile făcute de aceasta în perioada de redactare a legii, privitoare la învățământul medical superior au fost acceptate, ele reflectând, după mai multe dezbateri, poziția principalelor universități care pregătesc medici și farmaciști. 

Considerăm că subiectul finanțării universităților nu trebuie abordat doar prin prisma numărului de studenți existent într-o universitate sau prin prisma calității de excelență a unei universități. Regăsim excelența și în universitățile tehnice sau medicale, ambele fiind la baza unora dintre domeniile prioritare de dezvoltare ale României, chiar dacă acestea, prin specificul lor de studiu, se clasifică într-o nișă de domeniu mai îngustă cum, la fel de importante sunt și alte două aspecte: importanța socială a profesiilor pe care acestea le pregătesc și, mai ales, angajabilitatea. Considerăm că trebuie să apreciem nu doar legalitatea dar și eficiența modului de cheltuire a banului public și să păstrăm un echilibru potrivit între profesiile care aduc beneficii societății indirect, pe termen lung cu cele care aduc imediat plusvaloare, ambele categorii fiind la fel de importante.

Gradul mare de angajabilitate al absolvenților universităților din Alianța G6-UMF, de peste 98% credem că justifică cel puțin la fel de mult ca alte argumente, de natură cantitativă, finanțarea diferențiată. Pe de altă parte, cheltuielile de școlarizare în domeniul medico-farmaceutic (prin specificul de organizare a învățământului pe grupe mici, infrastructura specifică și nevoia permanentă de tehnologii moderne, etc) sunt semnificativ mai mari, prin comparație cu cele mai multe programe de studii.

În concluzie, considerăm acest proiect de lege ca fiind unul modern și flexibil, pe care Alianța G6-UMF îl susține și avem convingerea că din dezbaterile și propunerile care sunt în derulare, anumite aspecte de nuanță legislativă pot fi încă îmbunătățite în această fază de dezbatere publică.”

Informații de context

Amintim că EduPedu.ro a scris în exclusivitate, în ultimele săptămâni, despre ceea ce prevede actualul text al propunerii de lege pentru învățământul superior, aflat în dezbatere publică până pe 24 august:

• Instituția-cheie în analizarea plagiatelor (CNATDCU) este desființată în proiectul Legii educației, în plin scandal de plagiat la adresa premierului.
• Mai mult, proiectul prevede că fiecare universitate își stabilește numărul maxim de mandate pentru un rector, dar precizează în mod absurd că nu poate avea totuși “un număr nelimitat de mandate”.
• Vezi și despre amnistierea plagiatorilor: orice plagiator va putea să renunțe, gratis, la doctoratul făcut pe banii statului, dacă legea este promovată.

Citește și:

Atac dur la adresa proiectelor legii Educației. Marian Preda, rectorul Universității din București: Sunt făcute din birou, fără analize serioase, cu și de către un grup monocolor de autori care nu include specialiști în domeniul educației

Cine a scris proiectele de legi ale Educației / Ioana Lazăr, secretarul general al Ministerului Educației: Legea a fost construită cu resurse interne – VIDEO

EXCLUSIV Remus Pricopie, rectorul SNSPA: România are nevoie de un nou ministru al educației, un domn sau o doamnă, care să nu fie tributar(ă) imposturii și care să ducă mai departe proiectul România Educată / Nu sunt interesat să mă întorc la Minister

Cum este posibil ca tot ceea ce a fost mai murdar în universități și școli (plagiat, politizare, impostură) să devină acum “standard” de sistem – rectorul SNSPA, Remus Pricopie / 14 întrebări despre legile educației puse în consultare publică

Remus Pricopie, SNSPA, în contextul anunțului selecției a 7 universități europene din România: Mă întreb cum o să mai dialogăm noi de la egal la egal cu partenerii europeni, după ce ministrul educației din România susține deschis, public, oficializarea imposturii academice

Universitățile din consorțiul Universitaria, în contradicție cu declarațiile ministrului Educației: Susținem proiectul România educată, dar nu actualul proiect de lege pentru învățământul superior / Criticile prezentate la Guvern

Cîmpeanu, după întâlnirea cu rectorii, de la Guvern: Fără excepție, reprezentanții consorțiilor universitare și-au declarat susținerea pentru proiectul Legii învățământului superior / A fost apreciată „în mod deosebit” creșterea finanțării – LISTA rectorilor

Surse: Niciun rector nu a ridicat problema plagiatului în fața premierului Ciucă, la întâlnirea de la Guvern, sau a desființării CNADTCU, ori a acordării titlurilor de doctor de către universități, propuse în proiectele legilor Educației

AUDIO Sorin Cîmpeanu, în urmă cu 4 luni, înainte de a avea șef de partid suspect de plagiat: Nu cunosc și nu susțin nicio formă de amnistiere. Plagiatul este plagiat

PNL și-a schimbat radical poziția față de plagiate după ce la vârful partidului a venit Nicolae Ciucă, el însuși acuzat de plagiat. Ce spuneau liberalii în martie și ce fac acum

BREAKING Prescrierea plagiatului în 3 ani de la săvârșirea faptei – o nouă metodă de amnistiere a plagiatorilor inclusă în proiectul de lege a Educației

BREAKING Amnistierea plagiatorilor prin noua lege a educației: orice plagiator va putea să renunțe, gratis, la doctoratul făcut pe banii statului, dacă legea este promovată. Premierul Ciucă, protagonist al celui mai mare scandal de plagiat din prezent, “a validat total“ legea și va putea renunța unilateral la titlu

BREAKING Instituția-cheie în analizarea plagiatelor este desființată în proiectul Legii educației, în plin scandal de plagiat la adresa premierului. Nicolae Ciucă “a validat“ proiectul de lege și va scăpa de analiza CNATDCU dacă legea intră în vigoare