Controlul politic asupra unor instituții de învățământ superior din România, consfințit de legile Deca-Iohannis, se distinge cel mai bine în actualul moment electoral prin situația de la Universitatea Valahia din Târgoviște, unde nu doar rectorul, ci și reprezentanți ai conducerii Senatului universitar și cel puțin un fost decan influent au fost anunțați, în ultimele zile, drept candidați în apropiatele alegeri parlamentare. Toți – pe listele PSD, partid în care o parte dintre ei au jucat un rol însemnat în ultimii ani.
- Astfel, în Dâmbovița, cel mai bine poziționați pe listele PSD, dintre candidații universitari, sunt președintele Senatului Universității Valahia, Claudia Gilia, urmată de rectorul instituției, Corneliu Sălișteanu. Pe listele pentru deputați apare o vicepreședintă a Senatului universitar, în timp ce, pe listele PSD din alt județ, anume Teleorman, apare un fost decan al universității dâmbovițene, care își păstrează influența.
Toate acestea – fără a-l lua în calcul pe cel mai influent politic dintre reprezentanții conducerii Universității Valahia, Adrian Țuțuianu, fost parlamentar care în prezent ocupă o poziție-cheie în guvern, dar care nu a fost anunțat încă, oficial, pe o listă de candidați.
Cazul este emblematic pentru interferența politicului în învățământul superior. Deși reprezentanți ai mediului academic au cerut de multă vreme introducerea incompatibilității între funcțiile de conducere în universități, în special cea de rector, și calitatea de membru al Parlamentului, aceasta, neaplicată nici înainte de 2023, nu a fost inclusă în Legea învățământului superior, care stabilește reguli mult mai laxe privind incompatibilitățile.
- Așa se face că, în actualele alegeri, mai mulți rectori și-au anunțat deja candidatura sau au fost vehiculați drept candidați siguri – în frunte cu parlamentarii liberali Marilen Pirtea (rector la Universitatea de Vest din Timișoara) și Sorin Cîmpeanu (rector USAMV București). Apar și cazuri noi, precum cel al rectorului Universității Tehnice Ghe Asachi, Dan Cașcaval sau cel al rectorului Luminița Georgeta Popescu de la Universitatea din Tg. Jiu (PSD), ambii anunțați drept candidați PSD în Iași, respectiv Gorj.
Reprezentanții conducerii Universității Valahia, candidați în alegerile parlamentare 2024
Pe 6 octombrie, când a anunțat candidații filialei județene pentru Parlament, liderul PSD Dâmbovița, Corneliu Ștefan, i-a menționat pe trei reprezentanți ai instituției de învățământ superior din Târgoviște:
- Pentru Senatul României, „Pe locul doi și viitor senator, în Senatul României, și sunt convins că o să ne ajute, așa cum ne-a ajutat și din funcția de prefect, președintele Senatului Universității Valahia din Târgoviște, doamna Claudia Gilia”.
- Tot pentru Senat, „Pe locul 3 (…) domnul rector al UVT, Corneliu Sălișteanu”
- Pentru Camera Deputaților, „pe locul șapte, doamna Agnes Erich, directorul Bibliotecii Județene” – Agnes Terezia Erich este vicepreședinte al Senatului Universității Valahia.
În județul Teleorman, PSD a anunțat-o drept candidată, între alții, pe Ioana Panagoreț, consilier local în Alexandria și fost decan influent al facultății operate de Valahia în acest oraș.
Marele „absent”, până miercuri la prânz, în rândul universitarilor-candidați de la Valahia era Adrian Țuțuianu, politician influent PSD și secretar general adjunct al Guvernului, totodată vicepreședinte al Senatului universității dâmbovițene. Fost parlamentar PSD, este știut pentru asocierea sa cu fostul premier Victor Ponta, care, anul acesta, deschide lista PSD pentru Camera Deputaților tot în Dâmbovița.
Iar cei anunțați s-au remarcat prin activități susținute pentru partid, în ultimii ani:
- Președinta Senatului universitar, Claudia Gilia, este fost deputat PSD și fost prefect de Dâmbovița (din 2022), după mai mulți ani în care a fost consilier județean și chiar vicepreședinte al CJ Dâmbovița.
- Rectorul Corneliu Sălișteanu a fost, la rândul său, subprefect de Dâmbovița, tot din 2022, după ce, anterior, a fost consilier local la Târgoviște. A fost ales la conducerea UVT în cadrul unui scrutin universitar marcat de dispute și contestații, în primăvara acestui an.
- Erich Agnes Terezia este consilier local PSD la Târgoviște și manager la Biblioteca Județeană Ion Heliade Rădulescu Dâmbovița
În Teleorman, Ioana Panagoreț, consilier local PSD la Alexandria, are numele legat de Facultatea de Științe și Inginerie Alexandria a Universității Valahia, unde a fost Decan. Pe site-ul facultății https://fsia.valahia.ro/management/, ea figurează acum în Comisia de Evaluare și Asigurare a Calității, în timp ce pe site-ul universității la conducerea acestei Facultăți apare, acum, Dragoș Panagoreț. G4Media.ro a scris, în 2018, despre familia Panagoreț: „Clanul universitarilor din Alexandria. O afacere de partid ținută de mama, fiul și nora”.
Context
Posibilitatea ca rectorii și alți reprezentanți ai conducerii universităților să ocupe posturi de parlamentari, posibilitate existentă și pe vechea lege a educației, este valabilă în continuare, conform Legii învățământului superior promovate de ministra Ligia Deca și de președintele Klaus Iohannis. Și aceasta, în pofida opoziției manifestate de reprezentanți ai corpului academic, ai studenților și ai multor politicieni, care au argumentat că astfel se asigură politizarea mediului universitar, contrar intereselor universităților.
Actuala Lege a învățământului superior prevede o serie de incompatibilități pentru rectori și alți conducători – însă niciuna pentru membrii senatului universitar, cu excepția președintelui. Iar incompatibilitățile existente nu vizează posturile de parlamentar. Mai precis:
„Art. 170 (5) În sensul prezentei legi, reprezintă incompatibilitate următoarele situații:
- a) situația în care o persoană deține sau exercită în cumul funcțiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director de departament sau director de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare sau microproducție, director de filială/extensie universitară sau funcția de președinte al senatului universitar și o funcție de conducere prevăzută la art. 131 alin. (2) (n.red.: funcțiile de conducere universitară)
- b) situația în care o persoană deține sau exercită una dintre funcțiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director de departament sau director de filială/extensie universitară și este numită sau aleasă în funcția de ministru, secretar de stat, primar, viceprimar sau de președinte al consiliului județean;
- c) situația în care un ordonator de credite din cadrul unei instituții de învățământ superior deține sau exercită, în paralel, o altă funcție în calitate de ordonator de credite al unei instituții publice centrale sau locale;
- d) situația în care o persoană deține în cumul calitatea de membru în consiliul de administrație al instituției de învățământ superior de stat și calitatea de asociat sau acționar la o societate comercială înființată de instituția de învățământ superior de stat în condițiile art. 16 alin. (1).
În elaborarea noilor legi ale educației au existat o serie de propuneri ce includeau incompatibilitatea dintre funcțiile de lider universitar și parlamentar, însă acestea au fost respinse în dezbaterile-fulger desfășurate în primăvara anului trecut, în Parlament.
Organizațiile de tineret și de studenți au cerut la rândul lor – și cer în continuare, în contextul actualelor alegeri parlamentare – introducerea incompatibilității între funcțiile de rector și parlamentar.
Situația a fost criticată constant de unii reprezentanți ai mediului academic, pe parcursul anilor. Criticile au fost sumarizate, între altele, în contextul dezbaterilor parlamentare din 2023 de rectorul Universității din București, Marian Preda, care spunea, între altele:
- „Cum credeți că va proceda în România un director de liceu sau un rector la o universitate locală, dacă i se spune de la partid că trebuie să angajeze în funcție un membru de partid marcant sau soția sau copilul unuia, știind că partidul l-a numit acolo? De altfel, vedem ce se întâmplă în restul administrației publice, unde oamenii sunt numiți până jos, la portar, pe criteriul recomandării politice și nu pe competență. (…)”
- „Păi ce face atunci un rector care este și membru la vârf al unui partid, când trebuie să ia o decizie în interesul universității, dar împotriva intereselor partidului? Ce interes o să promoveze? Pe cel al Universității sau pe cel al partidului, mai ales când este membru în Parlament și partidul îi spune cum să voteze în Parlament? Trei rectori-politicieni de la PNL și PSD au fost anunțați ca negociatori privind legile educației [Nota Redacției: este vorba despre Sorin Cîmpeanu, Marilen Pirtea și Mihnea Costoiu]. Ce interese au reprezentat ei în timpul negocierilor, pe cele politice, ale partidului, sau pe cele apolitice, ale Universității pe care o conduc?”
De notat că președintele Consiliului Național al Rectorilor este Sorin Cîmpeanu, rector senator. Acesta și alți colegi s-au remarcat, în iarnă, prin situația aparte produsă la Târgu Mureș, unde senatorul Leonard Azamfirei a câștigat un al patrulea mandat de rector la universitatea de acolo, printr-un concurs unde, în comisie, s-au aflat colegii lui din conducerea CNR, toți la al patrulea mandat dintre care doi – Sorin Cîmpeanu și Marilen Pirtea – erau și colegi de parlament. Noua lege prevede maximum 2 mandate, însă nu li se aplică celor aleși înainte de introducerea ei. – Citește pe larg despre acest caz în relatarea de atunci a Edupedu.ro