Universitatea din București înființează o Facultate de Studii Interdisciplinare, care a stârnit criticile unei părți a profesorilor care acuză că scopul facultății este să asigure catedre. Rectorul Marian Preda: Vor fi specializări care nu sunt în mod clar majoritar sub un domeniu / Susținerea a fost foarte mare pentru înființare

5.958 de vizualizări
Foto: Facebook.com
Universitatea din București (UB) înființează o nouă facultate din anul universitar 2025-2026, anume Facultatea de Studii interdisciplinare (FSI), potrivit surselor Edupedu.ro, confirmate de rectorul Marian Preda. Facultatea va avea inițial 3 specializări noi „de graniță”, care nu mai pot fi încadrate la un domeniu tradițional de studiu și îi va fi adăugată specializarea de Sănătate publică aflată în prezent la Facultatea de Administrare a afacerilor a UB.

Rectorul Marian Preda a explicat într-un interviu pentru Edupedu.ro cum urmează să funcționeze noua facultate. Înființarea acesteia a fost aprobată în Consiliul de Administrație (CA) al Universității din București la ședința din 3 iulie 2024, cu 24 de voturi „pentru” și 3 abțineri, potrivit minutei de după ședința de consiliu, și a primit aviz favorabil și în ședința ulterioară de Senat.

  • Potrivit surselor Edupedu.ro, parte dintre profesorii universității acuză că structura a fost înființată doar pentru a asigura catedre unor cadre didactice care predau la alte facultăți cu un număr mic de studenți și ale căror catedre sunt în pericol. Rectorul Marian Preda spune că nu cunoaște acest aspect și că, după discuții intense despre Facultatea de Studii interdisciplinare, „susținerea a fost foarte mare”. Mai multe detalii, mai jos în articol.

Rectorul Marian Preda a declarat pentru Edupedu.ro: „Noi avem o școală doctorală de studii de interdisciplinare. Se numește în engleză ISDS – Interdisciplinary School of Doctoral Studies și școala doctorală aceasta interdisciplinară a reunit practic coordonatori de la celelalte școli doctorale care coordonează și teme care nu sunt clare într-un domeniu clasic – în sociologie, filosofie, au interferențe cu mai multe domenii, pentru că foarte multe domenii sunt acum în zonă de graniță, care implică mai multe subdomenii. Or sistemul de la noi ne obliga să le încadrăm undeva anume. De exemplu, am înființat acum 2 ani sau 3 ani Științe cognitive, în domeniul Psihologie. Științele cognitive implică mult mai mult decât psihologie – filosofie, gândire critică, limbaj, inclusiv unele de biologie, de medicină”.

Rectorul Universității din București a continuat: „Noi a trebuit să punem științele cognitive sub un domeniu, pentru că nu existau domenii interdisciplinare. Acum a apărut o portiță la CNATDCU și putem să facem domenii care să fie interdisciplinare cumva creând noi specializări cărora să le punem o etichetă din aceasta. De asemenea, am înființat Robotică – am pus-o la noi la Facultatea de Fizică, pentru că e cea mai apropiată de domeniu, dar Robotica implică mult mai multe specializări. Pe lângă informatică, implică lingvistică, chimie pentru materiale, biologie ș.a.m.d.”.

„Deci domeniile acestea noi, cele mai multe, sunt interdisciplinare, și atunci, din experiența noastră, domeniile înființate la o facultate anume după aceea au tras prea mult [de] domeniul principal al facultății acelea și sufereau în zona disciplinelor conexe, de la alte specializări. Drept urmare, în urma discuțiilor, am hotărât să facem facultatea aceasta la care să se regăsească specializări ca cele de care v-am spus înainte și care nu sunt în mod clar majoritar sub un domeniu”, a mai declarat Marian Preda pentru Edupedu.ro.

„Și facultățile tradiționale vor putea înființa specializări interdisciplinare la licență, la masterat”, a mai explicat Preda, „dar unele care nu sunt clar apropiat de un singur domeniu. Vor fi înființate cu colaborarea celorlalte facultăți și departamente. Și noi avem în lucru trei dosare, nu o să vă menționez numele, dar sunt trei dosare noi care o să fie acreditate până atunci. Avem un alt domeniu de-abia aprobat, Sănătate publică, sub administrație publică acum, dar pe care îl vom muta acolo”.

Profesorul Marian Preda a continuat: „Avem această Școală doctorală interdisciplinară deja funcțională. Și atunci vom face o entitate în care să găzduim programe la care participă celelalte facultăți și departamente existente, dar care va fi un fel de teren neutru al specializărilor, un fel de Elveția a domeniilor de studiu, în care nimeni să nu aibă toate drepturile, dar fiecare să poată participa cu drepturi egale”.

Întrebat cine va preda la noua Facultate de Studii interdisciplinare, rectorul Marian Preda a spus că majoritatea profesorilor vor fi titulari de la facultățile existente:

  • „Vor preda cei care sunt pe lista de profesori la facultățile înființate, adică cei mai mulți sunt tot profesori din Universitate, de la alte facultăți. Și acum sunt profesori de la Filosofie, care țin cursuri la Sociologie sau de la Sociologie care țin la Psihologie. Sau de la Limbi străine – țin la toate facultățile cu limbi străine. Așa va fi și aici. Cei mai mulți profesori pe un domeniu sau altul rămân la facultățile lor, dar contribuie cu cursuri aici.
  • Va fi un număr mic de profesori care vin direct pentru specializările acestea noi și care vor merge acolo, dar prin transfer intern sau prin angajare a unora noi pe măsură ce apar specializări. Deci numărul de titulari de facultate va fi relativ mic, dar numărul de participanți ca asociați interni din interiorul universității va fi destul de mare.
  • Poate unul-doi vor fi dintre cercetătorii actuali din universitate care vor începe să predea la domeniile nou înființate. De asemenea, avem doi asociați la școala doctorală interdisciplinară, care nu sunt și la alte facultăți și pot să meargă acolo, dar, repet, va merge pas cu pas doar cu cei care sunt nou angajați strict pe domeniile nou înființate din 2025. Deci la început va avea un nucleu extrem de mic, de șapte-opt titulari, probabil opt titulari, ca să fie un departament de 15 posturi cu opt titulari. În rest vor fi profesori de la celelalte facultăți care își aduc orele, normele lor de la facultăți”.

Specializările actuale care sunt deja înființate la facultăți, chiar dacă ele sunt interdisciplinare, rămân la facultățile respective, a mai indicat Marian Preda. „Ba chiar dacă o facultate vrea să înființeze un nou domeniu interdisciplinar, se înțelege cu o altă facultate, «domnule, noi două facultăți facem acest domeniu», poate fi înființat și la acea facultate, adică la alta decât cea interdisciplinară. Deci nu excludem asta, dar domeniile puternic interdisciplinare și care nu se regăsesc majoritar la o facultate vor fi înființate aici”.

Întrebat de câteva exemple, rectorul a spus: „Nu pot să vă spun pentru că ele sunt în curs de documentare și trebuie întâi să le acredităm, dar vom spune în toamnă care sunt domeniile la care la care lucrăm și care vor fi clar la această facultate. Singurul domeniu de licență care am convenit că va trece din 2025, dar acum e la o altă facultate, este de Sănătate publică. Acesta este ,mai sunt alte trei specializări noi la care lucrăm și care sperăm că vor fi acreditate până la 1 octombrie 2025 direct în facultatea aceasta nouă”.

În prezent, Sănătatea publică este la Facultatea de Administrație, a mai precizat rectorul Marian Preda. „Există și la Facultatea de administrație de la Cluj specializarea aceasta, e acreditată deja”, a completat acesta.

Cât despre procesul de admitere la specializările noii facultăți a UB, Marian Preda a spus că „la fiecare specializare va decide colectivul de acolo. Noi când anunțăm la începutul anului calendaristic viitor numărul de locuri scoase la concurs, vom publica și condițiile de concurs. Până atunci trebuie să acredităm cele trei specializări”.

Întrebat dacă absolvenții acestei facultăți, de exemplu, vor putea să devină și ei asistenți universitari și să parcurgă etapele ca să revină în această facultate, să fie profesori, rectorul Universității din București a declarat:

  • „Bineînțeles. Adică este o facultate obișnuită, doar că în loc să aibă  un domeniu clasic, uitați-vă la facultăți – toate sunt legate de un domeniu clasic: geografie, matematică, biologie, limba și literatura română, limbi străine, sociologie, psihologie, adică domeniile clasice, cunoscute de toată lumea. În momentul în care ai niște domenii din astea noi, de graniță, e greu să dai o denumire unică facultății”.

„De aceea am zis de «studii interdisciplinare», dar fiecare specializare din cadrul ei va avea propria identitate, propriu, colectiv și cine știe, în timp, poate în 20 de ani, unele dintre specializări devin atât de importante, atât de mari, încât devin facultăți separate, o să vedem, nu trebuie să anticipăm totul. Dar deocamdată facultatea va fi una în care avem această denumire generică, «de studii interdisciplinare». Dar vor fi foarte importante de numirile specifice a fiecărei specializări și vă promit, atunci când depunem la ARACIS o să transmitem și mass-media”, a continuat Preda.

Rectorul a completat: „Denumirile deocamdată la unele chiar se mai dispută, deși domeniu e clar, chiar se mai discută în colectivele care elaborează planul de învățământ și dosarul la nivel de nuanță, la cel puțin la una dintre ele, despre denumirea specializării”.

Noua facultate, contestată de profesori – surse / Preda: Rezistența la schimbare e o caracteristică a grupurilor umane

Reporter: Am înțeles că sunt profesori care contestă înființarea acestei facultăți și acuză că practic decizia a fost luată doar pentru a putea asigura niște catedre unor profesori și că absolvenții nu vor fi specialiști în nimic.

Marian Preda: Eu nu știu chestiunea asta. În Consiliul de Administrație cred că a fost una sau au fost două abțineri, în rest a fost vot «pentru», iar în Senat fost un vot foarte larg, majoritar «pentru», au fost doar câteva voturi împotrivă și niște abțineri. Deci discuțiile au fost serioase, dar, în final, consensul a fost foarte mare. Acum, dacă rămâne cineva care, știți… rezistența la schimbare e o caracteristică a grupurilor umane. Oamenii nu vor schimbare pentru că, na, consideră că n-au ei de câștigat de pe urma ei, dar noi trebuie să mergem înainte. Deci susținerea a fost foarte mare pentru înființarea facultății.

Rectorul a mai vorbit și despre „poate și programe de masterat interdisciplinare pe care să le acredităm” la noua facultate a Universității din București și a dat asigurări că specializări existente acum la alte facultăți vor rămâne acolo, chiar dacă sunt de graniță, și nu vor fi transferate la Facultatea de Științe Interdisciplinare:

  • „Sunt domenii care nu există niciunde în România, domenii cu totul care poate există în străinătate sau există într-o formă asemănătoare și noi facem o variantă diferită. Vor fi domenii cu totul noi. Iar la tezele de doctorat le pot fi încadrate preponderent într-un domeniu, dar subiectul tezei implică abordări din mai multe domenii diferite, asta înseamnă interdisciplinaritate. Vor fi specializări noi, nu intră în concurență cu nimeni nicio altă specializare actuală”.

5 comments
  1. Dar despre cursurile “extraordinare” ale doamnei Adrian Nae ce parere aveti ?
    “Jocurile video şi identitatea culturală” , “Introducere în studiul jocurilor video ca medii narative”, “Discurs colonial în jocurile video” etc…. Am intrebat o ruda, absolventa cam prin 1980 a Facultatii si mI-a raspuns : “Oare intr-atata sa fi saracit literatura engleza, americana incat nu mai poate oferi subiecte de studiu pentru studenti ?? Tare mi-e teama ca la asa programe de studiu, sa nu apara profesori de engleza incapabili sa traduca corect din manualul de liceu…….” Concluzia mea : La UBB nimic nu e intamplator, cred ca incepe sa nu mai fie Universitate ( adica scoala) ci altceva.

  2. Nu sunt locuri de munca ptr absolventii specializarilor facultatilor de stat acreditate in prezent …..darmite ptr “specializari “noi la stat…..
    Nu sunt posturi!
    Pentru ce sunt pregatiti tinetii nostri????
    Pentru străinătate???
    Dap ce politică e asta???
    E clsr ca e doar in favoarea unor cadre didactice universitare care rămân făra catedră!

  3. nimic concret/practic, doar maculatura din ce in ce mai bine platita de la buget. acum si cu 2+ norme la aceeasi universitate, doar pentru “pretini”, evident. bine, nici nu programele UE nu mi-e rusine, aceeasi maculatura reciclata cu zero rezultate.unde e SUA si unde e Europa sau Japonia? pacat ca americanii n-au auzit de POCU sa se dezvolte si ei cum trebuie! asta e, ei raman cu banii, noi cu comentariile pe net!

  4. De fapt, vor sa-si angajeze protejatii care au doar contracte pe durata determinata la ICUB, fiindca ICUB-ul a cerut- pare-se – infiintarea acestei struto-camile, iar decanii fara minte (multi!) au aprobat din slugarnicie, acesta fiind criteriul pe baza caruia ei sint decani. Si UB se plange ca nu are bani! UB condusa de o gasca de impostori, la al doilea mandat.
    Dana Jalobeanu e bine in ICUB? Cu secretara aceea dubioasa, cu teza pe spatiul rus?
    Domnule Liiceanu, se aude ?

  5. E foame mare băieți, nu sunt capabili să pregătească la nivel înalt în nici-o specializare așa că inventează aceste struțo-cămile în care studenții nu învață nimic concret doar ca să aibă ei norme cât mai multe și să își ascundă incompetența profesională.
    Mai mult învață elevii de gimnaziu decât studenții de la facultăți din acestea interdisciplinare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Masteratul la distanță

EXCLUSIV Câte mandate permit țările europene rectorilor. Senatorii români deschid poarta mandatelor nelimitate pentru șefii universităților, pe când majoritatea democrațiilor europene păstrează limita de două

Când au votat să elimine din lege limita stabilită pentru numărul de mandate pentru rectori, care ar putea căpăta posibilitatea să păstreze mandatul pe viață, senatorii au plasat România într-o…
Vezi articolul

Limitarea numărului de mandate pentru persoanele din conducerea universităților, altele decât rectorii – eliminată printr-un amendament la proiectul legii învățământului superior

Un mecanism prin care universitățile urmau să aplice, prin carta universitară, limitări pentru mandatele persoanelor din structurile lor de conducere, altele decât rectorii, a fost eliminat, în baza unui amendament…
Vezi articolul

Ministerul Educației aduce laolaltă indicatorii folosiți pentru a vedea situația de fapt din universități și felul cum ele pregătesc studenți pentru piața muncii – proiect / Nu se știe ce se întâmplă cu datele raportate către instituții precum Statistica, lipsesc indicatori pentru activități-cheie   

Un nou proiect de ordin pus în transparență de Ministerul Educației urmărește să adune într-un singur loc indicatorii folosiți pentru a monitoriza situația de fapt din universități și cum pot…
Vezi articolul