Universitatea din București – europeană și cu autonomie sporită, sau “prima” pe țară și “în formațiune completă”, prin includerea celorlalte mari universități din București? Diferențe și asemănări în viziunea și promisiunile celor doi candidați anunțați până acum la funcția de rector UB, Marian Preda și Cristian Preda

Marian Preda și Cristian Preda - Surse: Universitatea din București / Cristian Preda-Facebook

Un rector în funcție care mizează pe continuitate și care promite să întărească lucrurile pe care le-a făcut într-un prim mandat dificil, marcat de criza produsă de pandemie și de ale dificultăți, versus un decan aspirant la titlul de rector, care mizează pe “cucerirea” supremației în mediul universitar. Așa arată confruntarea promisiunilor pentru cei doi profesori care și-au anunțat până acum candidatura pentru funcția de rector al uneia dintre principalele instituții de învățământ superior din România, Universitatea din București: actualul rector Marian Preda și challenger-ul Cristian Preda, actualmente decan al Facultății de Științe Politice.

Primul arată că, în mandatul său, mai ales în perioada recentă, UB a realizat pași mari pentru a-și recâștiga întâietatea în rândul universităților românești, conform clasamentelor internaționale, unde lupta pentru primul loc se poartă, de obicei, între Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și universitatea bucureșteană. Drept urmare, el promite continuarea eforturilor de până acum și promite o “universitate de tip european”. Al doilea folosește un limbaj mai direct și mai bătăios și-și intitulează planul managerial în termeni combativi: “Prima dintre universitățile României, o poziție de recucerit și de păstrat”.

Între promisiunile celor doi există unele asemănări, dar și multe diferențe, atât la nivel de prezentare, cât și de conținut. Cea mai mare dintre toate: Marian Preda, rectorul actual, face trimitere la cifre și contextul realist și spune că o fuziune cu alte mari universități din București nu ar fi în avantajul UB, care ar trebui să-și întărească autonomia. Cristian Preda, vorbește, pe de altă parte, despre un “ideal” al UB “în formațiune completă”, care să “includă” alte mari universități din Capitală.

Actualul rector merge pe ideea de continuitate și combină planul managerial cu un bilanț al mandatului său 2020-2023, o perioadă pe care o descrie drept “ani dificili pentru societatea românească și pentru umanitate”. Documentul principal este însoțit de nu mai puțin 5 anexe trematice – de la situația soldurilor în UB la prezența universităților românești în topul Shanghai, temă larg discutată în ultimele luni.

 El spune că, în contextul “caracterizat de incertitudine externă” al ultimilor ani, el și conducerea UB au urmărit să scoată universitatea din inerție și să o “transforme, gradual, spre o universitate de tip european”.

În fața planului managerial/raport de activitate de peste 40 de pagini al rectorului în funcție, Cristian Preda, cu experiența pe care a acumulat-o în mediul politic, vine cu un plan managerial mult mai scurt, de 9 pagini. În timp ce primul anunță strategii și schimbări pe termen scurt, mediu și lung, al doilea marșează pe comunicarea unor schimbări punctuale pe care le dorește. O parte dintre propuneri se regăsesc la ambii candidați. În același timp, fiecare atinge chestiuni pe care celălalt nu le bifează deloc. 

Obiectivul principal: Prima dintre universitățile României sau univeristate modernă de tip european?

Obiectivul pe care rectorul în exercițiu, Marian Preda, îl propune pentru un următor mandat, este “transformarea deplină a Universității din București într-o universitate modernă de tip european”, care presupune, potrivit lui Marian Preda: infrastructură modernă, separarea clară a administrativului de munca ce predare și cercetare, finanțarea adecvată pe student și resurse adecvate pentru cercetare, autonomie reală. El spune că e un drum lung dar, în ideea de continuitate, afirmă că o parte din acesta a fost deja parcurs în ultimii patru ani. 

Pe de altă parte, Cristian Preda își prezintă activitățile politice și din administrație drept dovadă a “experienței instituționale, inclusiv în context european”. El spune că principalul motiv pentru care candidează este “ca Universitatea noastră să fie recunoscută ca prima din țară”. El susține că “putem să revenim în primele 500 de universități din lume, cum eram în 2011”.

Ce propun Marian Preda și Cristian Preda pentru următorul mandat de rector

Marian Preda este deja rector de un mandat și candidează pentru al doilea. Deși, la modul cum a fost concepută, “contorul” mandatelor s-a resetat și rectorii actuali pot candida pentru încă două perioade de 5 ani la conducerea instituțiilor pe care le conduc, Universitatea din București a stabilit, în Carta sa, că aici un rector poate avea maximum două mandate, indiferent de perioada când s-au desfășurat. Al doilea mandat al lui Marian Preda ar fi, drept urmare, ultimul.

Pe de altă parte, Cristian Preda spune că dorește să fie rector pentru un singur mandat, deoarece “a fi rector timp de un cincinal e suficient. (…) În cinci ani poți construi durabil”.

Financiar:

Marian Preda își prezintă angajamentele în formulă extinsă, raportate la ceea ce a făcut sau a început deja să facă, lucruri prezentate în raportul de activitate prezentat acum. Cristian Preda atinge chestiunile financiare mai sumar. 

Un punct comun este și primul listat de Cristian Preda printre promisiunile sale – reducerea “contribuției vărsate de fiecare facultate la bugetul Rectoratului”

Aceeași propunere este făcută și de Marian Preda, care își  prezintă promisiunile extins, punct cu punct. Între altele:

Decanul de la Științe Politice, pe de altă parte, vorbește despre chestiunile financiare la modul general, spunând că UB “are datoria de a conduce această mișcare de sincronizare a finanțării educației și cercetării românești cu nivelul bugetelor cheltuite pentru universități în alte țări europene”.

Resurse umane:

Marian Preda oferă și aici o serie de promisiuni/propuneri punctuale, legate de lucruri care s-au aplicat sau au început să fie implementate în universitate. Pe de altă parte, Cristian Preda preferă să vorbească mai mult despre rolul rectorului și al altor structuri de conducere.

Ce propune, între altele, Cristian Preda:

Ce propune, între altele, rectorul în exercițiu Marian Preda:

Infrastructură:

Marian Preda detaliază, în raportul său de activitate, ce s-a făcut la nivel de infrastructură până acum, lucruri de care leagă promisiunile de continuare a investițiilor de acest fel:

La acest capitol, Cristian Preda vorbește doar despre nevoia unor cămine noi și despre un complex sportiv, care ar fi “un auxiliar necesar pentru o universitate ca a noastră”.

Programe de studii:

Acesta este capitolul cu cele mai multe elemente care se suprapun. Există, însă, diferențe.

În cazul studiilor oferite de universitate, Marian Preda propune o serie de direcții strategice pentru următorii cinci ani:

În ceea ce-l privește, Cristian Preda face la rândul lui câteva propuneri, inclusiv diplomele duble și programele de studii în alte limbi:

Cercetare:

Actualul rector apreciază că, în mandatul său, UB este singura universitate, raportat la competitorii săi, care a crescut în ultimele clasamente internaționale Shanghai-ARWU (notă: România continuă să fie prezentă în rankingul Shanghai după domenii de studiu, dar nu mai apare cu nicio universitate în top 1000 de anul acesta), QS și Times Higher Education.

Tema cercetării este atinsă de contracanddiatul Cristian Preda în mai multe puncte separate:

Pe de altă parte, Marian Preda spune că “Obiectivul principal privind viitorul cercetării la UB rămâne reducerea decalajului dintre UB și alte instituții similare din Europa Centrală și de Vest”. Pentru aceasta, el spune că este nevoie de “suport real din partea instituțiilor statului”. El listează, între altele, ca propuneri pentru următorul mandat:

Rectorul actual argumentează, oferind cifre precum numărul angajaților titulari, mult mai mare la Universitatea de Farmacie și Medicină decât la UB, împotriva fuziunii cu alte universități din București, precum UMF sau Politehnica. El susține că, în condițiile actuale, întărirea autonomiei și performanței UB prin programe proprii din zona medicală sau din cea a tehnologiei este de preferat. 

Poziția este complet diferită în cazul lui Cristian Preda, care vorbește despre un “ideal” al Universității din București “în formațiune completă”. El vorbește despre o UB care “ar include Politehnica, ASE, Institutul de Construcții, Arhitectura și celelalte instituții” universitare, pentru “mai importantă ar fi regruparea într-un pol al cunoașterii universitare a instituțiilor care oferă programe de licență, master și doctorat de nivel înalt în Capitală”.

Marian Preda promite o revizuire și adaptare a Strategiei de Cercetare a UB, care va fi în consultare publică la începutul anului viitor. Ce direcții strategice propune el:

Alte propuneri – Marian Preda:

Alte propuneri – Cristian Preda:

Citește și:

Preda vs. Preda pentru conducerea Universității din București. Actualul rector va candida pentru un nou mandat în funcția pentru care și-a manifestat interesul și decanul de la Științe Politice / Cei doi – foști colegi de mișcare politică în urmă cu 10 ani, dar cu traiectorii diferite
Universitatea din București limitează, prin propria Cartă, mandatele rectorilor săi la maximum 10 ani indiferent de perioada de desfășurare – restricție mai puternică decât cea din Legea învățământului superior
Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, despre reprezentarea în rankingul Shanghai: Dacă universitățile din Cluj, București, Iași reușesc o formulă de colaborare strânsă cu universitățile de medicină, toate intră în top 1000, unele dintre ele chiar în top 500
Exit mobile version