Universitatea din București – europeană și cu autonomie sporită, sau “prima” pe țară și “în formațiune completă”, prin includerea celorlalte mari universități din București? Diferențe și asemănări în viziunea și promisiunile celor doi candidați anunțați până acum la funcția de rector UB, Marian Preda și Cristian Preda

Un rector în funcție care mizează pe continuitate și care promite să întărească lucrurile pe care le-a făcut într-un prim mandat dificil, marcat de criza produsă de pandemie și de ale dificultăți, versus un decan aspirant la titlul de rector, care mizează pe “cucerirea” supremației în mediul universitar. Așa arată confruntarea promisiunilor pentru cei doi profesori care și-au anunțat până acum candidatura pentru funcția de rector al uneia dintre principalele instituții de învățământ superior din România, Universitatea din București: actualul rector Marian Preda și challenger-ul Cristian Preda, actualmente decan al Facultății de Științe Politice.

Primul arată că, în mandatul său, mai ales în perioada recentă, UB a realizat pași mari pentru a-și recâștiga întâietatea în rândul universităților românești, conform clasamentelor internaționale, unde lupta pentru primul loc se poartă, de obicei, între Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și universitatea bucureșteană. Drept urmare, el promite continuarea eforturilor de până acum și promite o “universitate de tip european”. Al doilea folosește un limbaj mai direct și mai bătăios și-și intitulează planul managerial în termeni combativi: “Prima dintre universitățile României, o poziție de recucerit și de păstrat”.

• Cine sunt cei doi Preda – detaliat aici

Între promisiunile celor doi există unele asemănări, dar și multe diferențe, atât la nivel de prezentare, cât și de conținut. Cea mai mare dintre toate: Marian Preda, rectorul actual, face trimitere la cifre și contextul realist și spune că o fuziune cu alte mari universități din București nu ar fi în avantajul UB, care ar trebui să-și întărească autonomia. Cristian Preda, vorbește, pe de altă parte, despre un “ideal” al UB “în formațiune completă”, care să “includă” alte mari universități din Capitală.

• Mai sunt două săptămâni până când, la UB, se depun candidaturile pentru funcția de rector, potrivit calendarului alegerilor din această perioadă. Dar cei doi care și-au anunțat candidatura și-au publicat deja planurile cu care se confruntă pentru această poziție, în alegerile care se vor desfășura în 6-13 decembrie a.c.. Rectorul a publicat planul managerial recent, pe propriul site, iar Cristian Preda – în presă, anume în Revista 22, încă de acum o lună, când și-a anunțat candidatura.

Actualul rector merge pe ideea de continuitate și combină planul managerial cu un bilanț al mandatului său 2020-2023, o perioadă pe care o descrie drept “ani dificili pentru societatea românească și pentru umanitate”. Documentul principal este însoțit de nu mai puțin 5 anexe trematice – de la situația soldurilor în UB la prezența universităților românești în topul Shanghai, temă larg discutată în ultimele luni.

 El spune că, în contextul “caracterizat de incertitudine externă” al ultimilor ani, el și conducerea UB au urmărit să scoată universitatea din inerție și să o “transforme, gradual, spre o universitate de tip european”.

În fața planului managerial/raport de activitate de peste 40 de pagini al rectorului în funcție, Cristian Preda, cu experiența pe care a acumulat-o în mediul politic, vine cu un plan managerial mult mai scurt, de 9 pagini. În timp ce primul anunță strategii și schimbări pe termen scurt, mediu și lung, al doilea marșează pe comunicarea unor schimbări punctuale pe care le dorește. O parte dintre propuneri se regăsesc la ambii candidați. În același timp, fiecare atinge chestiuni pe care celălalt nu le bifează deloc. 

Obiectivul principal: Prima dintre universitățile României sau univeristate modernă de tip european?

Obiectivul pe care rectorul în exercițiu, Marian Preda, îl propune pentru un următor mandat, este “transformarea deplină a Universității din București într-o universitate modernă de tip european”, care presupune, potrivit lui Marian Preda: infrastructură modernă, separarea clară a administrativului de munca ce predare și cercetare, finanțarea adecvată pe student și resurse adecvate pentru cercetare, autonomie reală. El spune că e un drum lung dar, în ideea de continuitate, afirmă că o parte din acesta a fost deja parcurs în ultimii patru ani. 

Pe de altă parte, Cristian Preda își prezintă activitățile politice și din administrație drept dovadă a “experienței instituționale, inclusiv în context european”. El spune că principalul motiv pentru care candidează este “ca Universitatea noastră să fie recunoscută ca prima din țară”. El susține că “putem să revenim în primele 500 de universități din lume, cum eram în 2011”.

Ce propun Marian Preda și Cristian Preda pentru următorul mandat de rector

Marian Preda este deja rector de un mandat și candidează pentru al doilea. Deși, la modul cum a fost concepută, “contorul” mandatelor s-a resetat și rectorii actuali pot candida pentru încă două perioade de 5 ani la conducerea instituțiilor pe care le conduc, Universitatea din București a stabilit, în Carta sa, că aici un rector poate avea maximum două mandate, indiferent de perioada când s-au desfășurat. Al doilea mandat al lui Marian Preda ar fi, drept urmare, ultimul.

Pe de altă parte, Cristian Preda spune că dorește să fie rector pentru un singur mandat, deoarece “a fi rector timp de un cincinal e suficient. (…) În cinci ani poți construi durabil”.

Financiar:

Marian Preda își prezintă angajamentele în formulă extinsă, raportate la ceea ce a făcut sau a început deja să facă, lucruri prezentate în raportul de activitate prezentat acum. Cristian Preda atinge chestiunile financiare mai sumar. 

Un punct comun este și primul listat de Cristian Preda printre promisiunile sale – reducerea “contribuției vărsate de fiecare facultate la bugetul Rectoratului”

Aceeași propunere este făcută și de Marian Preda, care își  prezintă promisiunile extins, punct cu punct. Între altele:

• “Continuarea redresării financiare” prin “creșterea finanțării pe student echivalent și a coeficienților de finanțare”
• Reducerea cotei facultăților la fondul comun al UB
• Creșterea încasărilor din donații și sponsorizări
• Creșterea veniturilor din programe și proiecte, precum și din cursuri 
• Finanțare mai mare din proiecte de cercetare finanțate extern
• Atingerea unei ținte de 10% studenți străini

Decanul de la Științe Politice, pe de altă parte, vorbește despre chestiunile financiare la modul general, spunând că UB “are datoria de a conduce această mișcare de sincronizare a finanțării educației și cercetării românești cu nivelul bugetelor cheltuite pentru universități în alte țări europene”.

Resurse umane:

Marian Preda oferă și aici o serie de promisiuni/propuneri punctuale, legate de lucruri care s-au aplicat sau au început să fie implementate în universitate. Pe de altă parte, Cristian Preda preferă să vorbească mai mult despre rolul rectorului și al altor structuri de conducere.

Ce propune, între altele, Cristian Preda:

• Rectorul să “reprezinte universitatea în fața miniștrilor, nu miniștrii în fața colegilor”, inclusiv în chestiuni precum salariile profesorilor, în condițiile în care “este posibil ca facultățile să falimenteze, dacă subvenția acordată universității nu este semnificativ sporită”.
• Numărul  prorectorilor să fie limitat la patru
• “Un profesor la maximum 12 studenți”, în condițiile în care “am ajuns azi la 21 de studenți pentru un profesor”
• “Profesorii decid, iar funcționarii execută” – “nu-i deloc normal să avem cam tot atâția funcționari cât profesori”. El scrie că “profesorii și cercetătorii sunt 1291, iar PDAN – 1197. Prima categorie trebuie să crească, a doua – să scadă.”
• O simplificare a procedurilor la nivel de conducere
• Administrația UB trebuie să răspundă oricărei solicitări “în aceeași zi”

Ce propune, între altele, rectorul în exercițiu Marian Preda:

• Implementarea unui sistem electronic integrat de gestionare a informațiilor de HR în universitate, care să ducă la reducerea birocrației, creșterea transparenței, reducerea erorilor umane, acces online la diverse procese, baze de date despre competențele angajaților
• Măsuri pentru dezvoltarea carierei. Între altele, prin strategii de resurse umane la nivel de facultăți/departamente, premierea performanței didactice, program de mentorat academic, sprijin administrativ pentru aplicațiile de burse și de cercetare
• Măsuri de creșterea profesionalismului personalului didactic auxiliar și nedidactic
• Măsuri de creștere a atractivității și reputației UB ca angajator

Infrastructură:

Marian Preda detaliază, în raportul său de activitate, ce s-a făcut la nivel de infrastructură până acum, lucruri de care leagă promisiunile de continuare a investițiilor de acest fel:

• Finalizarea a șase proiecte de reabilitare, renovare sau construcție începute deja
• Circa 30 de noi lucrări de consolidare, reabilitare și amenajare
• El promite că “în perioada 2024-2028 vom rezolva complet problemele infrastructurii de învățământ și cercetare a universității din București, atât calitativ, cât și cantitativ”.

La acest capitol, Cristian Preda vorbește doar despre nevoia unor cămine noi și despre un complex sportiv, care ar fi “un auxiliar necesar pentru o universitate ca a noastră”.

Programe de studii:

Acesta este capitolul cu cele mai multe elemente care se suprapun. Există, însă, diferențe.

În cazul studiilor oferite de universitate, Marian Preda propune o serie de direcții strategice pentru următorii cinci ani:

• Încurajarea programelor comune sau programelor cu diplomă dublă/multiplă
• Acreditarea unor programe de microcredentials
• Creșterea numărului de programe de studii în limbi străine
• Îmbunătățirea metodelor de selecție la admitere
• Reducerea abandonului
• Creșterea susținerii financiare pentru cercetările doctoranzilor
• Creșterea numărului de teze de cercetare în cotutelă

În ceea ce-l privește, Cristian Preda face la rândul lui câteva propuneri, inclusiv diplomele duble și programele de studii în alte limbi:

• “Minimum 2000 de euro pe an” pentru acoperirea “dreptului universal de călătorie în interes științific”
• Programe de studii în engleză și franceză, pentru a aborda zone de recrutare precum Balcanii occidentali/Vecinătatea Estică.
• “Dublă diplomare”
• “Excelență în programele de master și de doctorat”: “nu putem îmbrățișa filosofia ‘acceptăm pe toată lumea, fiindcă așa primim bani mulți de la minister’.

Cercetare:

Actualul rector apreciază că, în mandatul său, UB este singura universitate, raportat la competitorii săi, care a crescut în ultimele clasamente internaționale Shanghai-ARWU (notă: România continuă să fie prezentă în rankingul Shanghai după domenii de studiu, dar nu mai apare cu nicio universitate în top 1000 de anul acesta), QS și Times Higher Education.

Tema cercetării este atinsă de contracanddiatul Cristian Preda în mai multe puncte separate:

• El vorbește, generic, despre “asocierea de cercetători europeni”, cu sprijinul viitoarelor noi programe în limbi de circulație internațională
• Tot decanul de la Științe Politice promite o “debirocratizare a cercetării”, pentru că “nu e normal ca un cercetător să completeze sute de pagini de formulare birocratice (…)”.
• El spune că este nevoie de administratori calificați pentru proiecte europene

Pe de altă parte, Marian Preda spune că “Obiectivul principal privind viitorul cercetării la UB rămâne reducerea decalajului dintre UB și alte instituții similare din Europa Centrală și de Vest”. Pentru aceasta, el spune că este nevoie de “suport real din partea instituțiilor statului”. El listează, între altele, ca propuneri pentru următorul mandat:

• Continuarea recrutării de cercetători din țară și străinătate, pe perioadă determinată, cu prelungire în funcție de rezultate
• Formarea resursei umane în laboratoare din străinătate
• Sistem intern de evaluare a colectivelor de cercetare
• Susținerea unor domenii de cercetare emergente internațional
• Popularizarea mai intensă a rezultatelor cercetării
• Una dintre cele mai mari diferențe între cei doi: relația cu celelalte universități

Rectorul actual argumentează, oferind cifre precum numărul angajaților titulari, mult mai mare la Universitatea de Farmacie și Medicină decât la UB, împotriva fuziunii cu alte universități din București, precum UMF sau Politehnica. El susține că, în condițiile actuale, întărirea autonomiei și performanței UB prin programe proprii din zona medicală sau din cea a tehnologiei este de preferat. 

Poziția este complet diferită în cazul lui Cristian Preda, care vorbește despre un “ideal” al Universității din București “în formațiune completă”. El vorbește despre o UB care “ar include Politehnica, ASE, Institutul de Construcții, Arhitectura și celelalte instituții” universitare, pentru “mai importantă ar fi regruparea într-un pol al cunoașterii universitare a instituțiilor care oferă programe de licență, master și doctorat de nivel înalt în Capitală”.

Marian Preda promite o revizuire și adaptare a Strategiei de Cercetare a UB, care va fi în consultare publică la începutul anului viitor. Ce direcții strategice propune el:

• Dezvoltarea propriilor programe de suport în zona medicală sau programe din zona tehnică, deoarece nu consideră că ar fi oportune fuziuni, precum o fuziune cu UMF sau cu Politehnica. Această opțiune, scrie el, ar permite UB să rămână autonomă 
• Pe termen mediu: asocieri cu institute de cercetări performante sau fuziuni cu institute performante mici și complementare
• Pe termen lung: investiții puternice în domeniile STEM, altele decât inginerii, precum și finanțare pentru susținere cercetării în domenii de vârf

Alte propuneri – Marian Preda:

• Creșterea numărului de studenți străini, care să ajungă la peste 2000 în 2028.
• Creșterea numărului de mobilități pentru toți membrii comunității academice
• Consolidarea programelor de responsabilitate socială

Alte propuneri – Cristian Preda:

• Actualul decan de la Științe Politice vorbește mai accentuat decât rectorul în exercițiu despre chestiuni precum libertate, binele public, democrație, dar păstrează o abordare generică. El cere “reguli puține, limpezi și care prețuiesc libertatea”, păstrarea rolului UB în “democratizarea lumii publice românești”, inclusiv prin conferințe, prevenție și sancțiuni dure (exmatriculare) în cazul tentativelor de plagiat
• Tot el vorbește despre folosirea inteligenței artificiale “ca instrument care poate spori cunoașterea, nu un pericol”, pe baza căruia “ să redefinim reperele originalității și creativității”
• E vorbește separat despre un centru de experimentare și despre laboratoare noi, care, în cazul lui Marian Preda, sunt abordate în special prin prisma proiectelor deja desfășurate sau inițiate la nivel de facultate.

Citește și:

Preda vs. Preda pentru conducerea Universității din București. Actualul rector va candida pentru un nou mandat în funcția pentru care și-a manifestat interesul și decanul de la Științe Politice / Cei doi – foști colegi de mișcare politică în urmă cu 10 ani, dar cu traiectorii diferite

Universitatea din București limitează, prin propria Cartă, mandatele rectorilor săi la maximum 10 ani indiferent de perioada de desfășurare – restricție mai puternică decât cea din Legea învățământului superior

Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, despre reprezentarea în rankingul Shanghai: Dacă universitățile din Cluj, București, Iași reușesc o formulă de colaborare strânsă cu universitățile de medicină, toate intră în top 1000, unele dintre ele chiar în top 500