Universitatea Columbia din New York, unde a început mişcarea pro-palestiniană care s-a extins în numeroase campusuri din Statele Unite, a început să îi sancţioneze pe studenţii care refuză să părăsească tabăra instalată în urmă cu zece zile

151 de vizualizări
Protestele studentilor pro-palestinieni in campusul Universității Columbia din New York, SUA, 29 aprilie 2024 / Sursa foto: EPA/SARAH YENESEL/Agerpres
Universitatea Columbia din New York, unde a început o mişcare pro-palestiniană care s-a extins în numeroase campusuri din Statele Unite, a început luni seară să îi sancţioneze pe studenţii care refuză să părăsească o tabără instalată în urmă cu zece zile, transmite AFP preluată de Agerpres.

Plecat de la renumita universitate din nordul Manhattanului, acest nou val al mişcării studenţilor şi activiştilor împotriva războiului dus de Israel contra Hamas în Fâşia Gaza s-a răspândit în numeroase universităţi, din California până în New England (nord-est) trecând prin centrul şi sudul Statelor Unite.

„Am început să suspendăm (administrativ) studenţii, ca parte a acestui nou pas pentru a asigura siguranţa campusului nostru“, a anunţat presei vicepreşedintele însărcinat cu comunicarea de la Columbia, Ben Chang, citat de Agerpres.

A doua zi după un week-end relativ calm în campus, unde este instalat un „sat“ de corturi, preşedinta Universităţii Columbia, Minouche Shafik, a lansat luni dimineaţa un ultimatum care expira la 6:00 p.m. GMT. Ea i-a îndemnat pe cei 200 de ocupanţi ai unei tabere să plece, în urma eşecului a cinci zile de negocieri pentru o soluţie amiabilă.

Studenţii şi activiştii pro-palestinieni care cer ca această universitate privată să taie legăturile cu patronii sau companiile care au legătură cu Israel au cerut apoi „protejarea taberei“. „Nu vom fi îndepărtaţi decât cu forţa“, a strigat Sueda Polat, o studentă din conducerea mişcării, la un briefing de presă, acuzând „o tactică de intimidare care nu înseamnă nimic în faţa morţii a peste 34.000 de palestinieni“.

Zeci de tineri au defilat, cu feţele ascunse de măştile sanitare, plimbându-se prin campus, bătând din palme şi cântând „Palestina liberă“, potrivit unui jurnalist AFP care a numărat în jur de 50 de persoane rămase în tabără, într-o atmosferă relaxată şi fără prezenţa poliţiei.

Columbia a asigurat vineri că nu va chema poliţia din New York să evacueze corturile.

Însă pentru profesorul Joseph Howley de la Columbia, ultimatumul preşedintei Shafik echivalează cu a „ceda presiunii politice externe“.

Valul de proteste s-a răspândit în universităţile americane în ultimele zece zile. Mişcarea a început la Columbia, unde o sută de pro-palestinieni au fost arestaţi pe 18 aprilie.

De atunci, sute de persoane – studenţi, profesori şi activişti – au fost audiate pentru scurt timp, uneori arestate şi urmărite penal în mai multe universităţi din întreaga ţară.

Imaginile poliţiştilor care intervin în campusuri, după ce au fost chemaţi în ajutor de conducerea universităţilor, au făcut înconjurul lumii, amintind de evenimente similare din Statele Unite în timpul războiului din Vietnam.

Manifestaţiile au reînviat dezbaterea politică din Statele Unite, tensionată şi uneori violentă de la atacul Hamas din Israel din 7 octombrie, pe tema libertăţii de exprimare, a dreptului constituţional şi a acuzaţiilor de antisionism şi antisemitism, notează Agerpres.

În această iarnă, cei doi preşedinţi ai universităţilor Harvard şi UPenn au fost nevoiţi să demisioneze după ce au fost acuzaţi în faţa Congresului că nu au făcut suficient împotriva antisemitismului.

Pe de o parte, studenţii şi profesorii îşi acuză universităţile că încearcă să cenzureze exprimarea politică liberă, pe de altă parte, mai multe personalităţi, inclusiv aleşii republicani, afirmă că activiştii alimentează antisemitismul.

Minouche Shafik a afirmat că universitatea nu va retrage din investiţiile sale în Israel. Însă liderul republicanilor din Camera Reprezentanţilor, Mike Johnson, a denunţat pe X un „campus depăşit de studenţi antisemiţi“ şi i-a cerut lui Shafik să demisioneze.

Duminică, Casa Albă a cerut ca protestele în sprijinul Fâşiei Gaza să rămână „paşnice“ şi a condamnat „remarcile antisemite“. Purtătoarea de cuvânt a preşedintelui Biden, Karine Jean-Pierre, a reamintit luni că „libertatea de exprimare trebuie să se facă în cadrul legii“.

În weekend, o sută de persoane au fost arestate într-un campus universitar din Boston, iar tabăra lor a fost demontată, 80 la o universitate din Missouri, 72 într-un campus din Arizona, alte 23 la Universitatea Indiana şi 90 la Virginia Tech. La Universitatea Texas din Austin, o tabără ilegală a fost, de asemenea, desfiinţată şi câteva persoane au fost arestate, notează agenția de presă citată.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Judecătoarea care a suspendat analiza tezei de doctorat a premierului Ciucă, invocând nevoia de stabilitate politică, a avansat spectaculos în carieră. A devenit magistrat cu drepturi depline și șefa unei secții nou-înființate la Curtea de Apel București

Avansare profesională fulger pentru judecătoarea Ionela Tudor de la Curtea de Apel (CAB) București, cea care a motivat, anul trecut, prin nevoia de stabilitate politică a țării, controversata decizie de…
Vezi articolul
Deschiderea școlilor

Aspectul fizic și îmbrăcămintea elevilor sunt primele motive de hărțuire în școlile din România. Csaba Asztalos, CNCD: Ministerul Educației ar avea obligația să măsoare anual hărțuirea, discriminarea în școli. Fără date nu ai progres. Dacă statul nu este transparent și nu colectează date, vin alții și comunică pe acest aspect

„Discriminarea, din păcate, este prezentă în școli sub forma hărțuirii”, iar primele două elemente indicate de către părinți și profesori ca motive de hărțuire sunt aspectul fizic și modul în…
Vezi articolul