Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) va începe activitățile ce presupun prezență fizică pe 28 martie, în urma ridicării stării de alertă, potrivit unei decizii a Consiliului de Administrație, ce urmează să fie supusă aprobării senatului universității. Într-un comunicat ce anunță decizia, instituția pune față în față experiența “foarte bună” a predării la distanță/online și recomandările Comisiei Europene privind digitalizarea în educație cu dorința autorităților de a reveni la predarea clasică. UBB spune că înțelege această dorință, în condițiile prevederilor legale, dar spune că “nu recomandăm trecerea intempestivă care poate bulversa academic și administrativ semestrul aflat în derulare”.
Universitatea consideră drept rațional ca în actualul semestru activitățile să continue așa cum au început, urmând ca din noul an universitar, “să avem activitățile academice doar în format clasic (acreditat), augmentat de elemente hibride acolo unde ne-ar permite reglementările convenite în baza unei analize/dezbateri naționale solicitate de strategia Comisiei Europene pentru universități”.
Potrivit deciziei CA a UBB, din 28 martie:
- Activitățile ce presupun prezența fizică și participarea obligatorie se desfășoară doar față în față
- Activitățile unde participarea nu este obligatorie se vor desfășura față în față sau față în față și online.
Până pe 29 martie, activitățile academice se vor desfășura ca până acum. Examenele din sesiune și cele de finalizare a studiilor se vor desfășura doar față în față.
Revenirea la formatul față în față se va face “cu atenție la promovarea sănătății comunității UBB (în condițiile în care pandemia nu a fost încă depășită complet)”, mai prevede decizia CA.
Pe de altă parte, comunicatul descrie detaliat poziția conducerii UBB cu privire la obligativitatea de a reîncepe activitățile față în față, în condițiile legii:
- “Pe de o parte, avem experiența foarte bună cu învățământul la distanță/frecvență redusă la UBB (ca multe alte mari universități ale lumii) și cu derularea online a unor activități academice (mai ales în zone non-vocaționale/non-tehnice/non-experimentale, examinări în cadrul doctoratului etc.), în condițiile unei noi pedagogii universitare elaborată de UBB și ale recomandărilor Comisiei Europene de a analiza posibilitatea și rolul învățământului hibrid în învățământul superior.
- Pe de altă parte, avem dorința autorităților naționale de a reveni rapid la formatul clasic, de dinainte de pandemie. Cu toate că înțelegem și apreciem dorința autorităților de a trece dincolo de constrângerile stării de alertă, nu recomandăm trecerea intempestivă care poate bulversa academic și administrativ semestrul aflat în derulare (inclusiv ajutorarea refugiaților în spațiile/cu resursele universităților), mai ales în cazul universităților mari, care au zeci de mii de studenți, și/sau ignorarea dezvoltărilor tehnice și de pedagogie universitară realizate în ultimii doi ani.
- Din punctul nostru de vedere, rațional ar fi fost să continuăm în învățământul superior activitățile așa cum au fost începute în semestrul al II-lea – oricum, cele mai multe programe se desfășoară deja în format hibrid –, reluând, ca trecere graduală, examenele de la sfârșitul semestrului în format clasic și, apoi, începând cu noul an universitar, să avem activitățile academice doar în format clasic (acreditat), augmentat de elemente hibride acolo unde ne-ar permite reglementările convenite în baza unei analize/dezbateri naționale solicitate de strategia Comisiei Europene pentru universități.”
Conducerea notează, în același comunicat: “Prin propunerea făcută am încercat să îmbinăm cât mai bine toate aceste constrângeri, deși sinteza dintre teză și antiteză este dificilă în acest caz”.