Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) transmite, într-un set de răspunsuri transmis la solicitarea Edupedu.ro, un mesaj de sprijin pentru Comisia sa de Etică, ținta mai multor critici în urma analizei de plagiat asupra tezei de doctorat a ministrului de Interne, Lucian Bode. În răspunsurile sale, UBB raportează decizia la practicile “standard” de analiză, în contextul în care este vorba despre o situație ieșită din comun – cazul foarte vizibil al unui înalt demnitar, ministru al Guvernului României, acuzat de plagiat și de calitate foarte slabă a lucrării de doctorat. Instituția spune că poate relua analiza, “pe bază de dovezi”, dacă apar noi sesizări.
- Edupedu.ro a trimis, prin mijloace electronice, o serie de întrebări rectorului Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, pe tema recentei decizii privind teza de doctorat a ministrului Bode, plus câteva întrebări privind contextul legal actual (discuțiile privind mandatele rectorilor). Răspunsul transmis Edupedu.ro, tot pe canale electronice, este atribuit însă instituției UBB, cu precizarea că reprezintă o “poziție și clarificări ale UBB, în contextul deciziei Ministerului Educației /CNATDCU de a nu analiza sesizarea UBB cu privire la teza de doctorat a domnului Lucian Bode”.
- Răspunsul este atribuit UBB “pentru că răspunsurile au rezultat din consultarea mai multor unități de etică/cercetare/juridice din Universitate, nefiind simplu doar poziția rectorului”, a precizat acesta.
Amintim că decizia comisiei de etică a UBB, potrivit căreia teza lui Lucian Bode ar include “erori de citare” și “unele fragmente plagiate”, fragmente reprezentând 2,95% din teză, a stârnit numeroase critici în ultimele două săptămâni, atât la nivel media și academic (Emilia Șercan, Marian Popescu – Universitatea din București), cât și politic (USR). Aceste critici au vizat atât modalitatea în care s-a făcut analiza (verificare cap-coadă pe bază de soft și analiză detaliată doar acolo unde au fost semnalate probleme fie prin sesizarea primită, fie pe baza verificării cu softul antiplagiat), cât și modul de prezentare a concluziilor.
La întrebarea Edupedu.ro de ce nu a fost făcută și o analiză care să evalueze și conținutul tezei, reclamat de altfel de cei care au accesat teza (USR, care a și sesizat comisia de etică), UBB a făcut trimitere la lipsa practicilor standard: “Nicio universitate nu are o astfel de practică standard sau curentă”. UBB arată că nici în cazul de acum zece ani al fostului premier Victor Ponta nu a fost analizat calitativ conținutul lucrării, ci doar elementele de etică/plagiat.
- Din punct de vedere al calității tezei, UBB apreciază că, având în vedere că aceasta a trecut o serie de praguri până a fost validată, “teza a trecut cel puțin un prag minimal al acceptabilității academice”.
La întrebarea dacă rectorul consideră teza a fi plagiată sau nu, iar pe ministrul Bode plagiator sau nu, UBB răspunde reluând constatările Comisiei de Etică. La întrebarea referitoare la răspunderea ce revine conducătorului de doctorat și comisiei de doctorat în cazul de față, UBB face trimitere la decizia comisiei de etică. Decizia cerea acestora “atenție sporită”, să explice doctoranzilor procedurile de citare și, fără să facă trimitere clară la cazul de față, amintește că “nu pot fi acceptabile teze cu valoare științifică minimală”. Tot în răspunsurile de acum, UBB menționează și o decizie a rectorului privind “corecturi necesare făcute conform standardelor internaționale”.
- Notă: Conform Legii actuale a educației (art. 143), îndrumătorii lucrărilor, inclusiv ai lucrărilor de doctorat, “răspund în solidar cu autorii acestora de asigurarea originalității conținutului acestora”. În cazul tezei de doctorat a lui Lucian Bode, coordonator a fost Adrian Ivan, rectorul Academiei Naționale de Informații “Mihai Viteazul”.
UBB spune că, asemenea CNATDCU, forul care analizează suspiciunile de plagiat și alte abateri în cazul tezelor de doctorat, nu era conștientă de implicațiile deciziei Curții Constituționale cu privire la analiza tezelor de doctorat, “în felul în care au fost acestea prezentate recent de minister” – fel care a dus la blocarea analizării tezei lui Lucian Bode la nivelul CNATDCU. Universitatea apreciază că “măsurile permise de legislația românească în cazul doctoratelor sunt, din păcate, în momentul de față, drastic limitate, așa cum se vede și din implicațiile deciziei Curții Constituționale asupra acțiunii Ministerului Educației/CNATDCU. CNATDCU era singura instituție competentă să decidă dacă abaterile de la normele de publicare identificate de UBB justifică sau nu și alte sancțiuni, precum retragerea tezei/titlului de doctor”. Ce măsuri ia UBB în acest context – mai jos.
- Universitatea consideră că, pe viitor, “CNATDCU trebuie să rămână instanța de standardizare, monitorizare, control și sancționare și un for de apel față de deciziile universităților”. Referitor la o altă schimbare legislativă pentru care presează principalul for al rectorilor – eliminarea unui prag clar pentru mandatele conducătorilor de universități, UBB declară că susține versiunea unei limite de două mandate / maximum opt ani pentru rectori.
Răspunsurile UBB, integral, la întrebările Edupedu.ro:
Edupedu.ro: De ce ați decis să nu constituiți o comisie de experți, națională sau internațională, care să evalueze conținutul tezei de doctorat susținută de Lucian Bode, din perspectiva calității și originalității ideilor? Amintim că, în cazul plagiatului lui Victor Ponta, Universitatea din București a prezentat atât analiza Comisiei de Etică universitară, cât și o expertiză științifică a tezei de doctorat realizată separat, la solicitarea rectorului, de către 3 specialiști din țară și străinătate. (N.red.: acțiune invocată recent de Marian Popescu – UB)
UBB: Nicio universitate nu are o astfel de practică standard sau curentă. Nici Universitatea din București nu a făcut o evaluare a calității/inovației științifice, ci doar una de etică (cu implicații pe plagiat). După publicarea unei teze, evaluarea calității/inovației se face prin dezbateri în literatura științifică a domeniului, unele teze intrând vizibil în circuitul științific, altele rămânând în obscuritate.
(N.red.: În cazul lui Victor Ponta, Comisia de Etică a Universității din București a dat mai întâi, în iulie 2012, verdict de plagiat în lucrarea de doctorat. În septembrie 2012, Universitatea din București a publicat expertiza științifică a aceleiași teze, raport realizat de trei specialiști la solicitarea rectorului UB și care confirmă “plagiatul vădit” și “numeroase încălcări ale eticii universitare”).
Edupedu.ro: Raportul Comisiei de Etică prezentat de UBB arată că „Analiza a vizat concret respectarea normelor de redactare academică, nu calitatea academică a lucrării de doctorat. Pentru calitatea lucrării de doctorat garantează specialiștii în domeniu din Școala doctorală și din CNATDCU, înainte de conferirea titlului de doctor”. Ce anume v-a determinat să vă bazați exclusiv pe “specialiștii în domeniu din Școala doctorală și din CNATDCU, înainte de conferirea titlului de doctor”, în contextul în care verdictele de plagiat pe care CNATDCU le-a pronunțat de-a lungul timpului nu sunt numeroase și în condițiile în care Comisia de Etică a UBB a decis chiar monitorizarea „Școlii doctorale unde a fost susținută teza”, monitorizare care intră în conflict cu încrederea de garant al calității pe care i-o acordați prin același raport?
UBB: Raportul Comisiei de Etică a UBB se referă la faptul că la momentul susținerii teza a trecut de filtrul comisiei de îndrumare, al comisiei de susținere (care a implicat și experți din alte universități de referință ale țării) și al CNATDCU (cu experți și din alte universități ale țării). Pentru noi acest lucru înseamnă că teza a trecut cel puțin un prag minimal al acceptabilității academice.
Așa cum am arătat mai sus, după publicarea unei teze pe baza atingerii acestui prag minimal, în funcție de receptarea în mediul academic, aceasta poate intra vizibil în circuitul științific sau poate rămâne în obscuritate. Aceasta este procedura care corespunde practicilor academice naționale și internaționale.
Edupedu.ro: Profesorul de politologie Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice de la Universitatea din București, a anunțat duminică seara că a evaluat teza de doctorat semnată de Lucian Bode și că cele 220 de pagini “nu ar îngădui (…) nici măcar obținerea unei note de trecere la un examen de anul I într-o facultate de științe politice sau de relații internaționale”.
UBB: Profesorul Cristian Preda este un specialist al domeniului. Dar tot specialiști sunt și profesorii care au făcut parte din Comisia de îndrumare/doctorat, inclusiv de la două din cele mai bune universități din țară, alături de comisia CNATDCU. Evaluările lor trebuie tratate în acest context.
Edupedu.ro: Universitatea Babeș-Bolyai, „prima universitate world-class din România” așa cum o prezentați adesea în urma evaluării QS STAR, a acceptat în 2018 și acceptă în prezent teze de doctorat cu nivel de repetenție, doar pentru că plagiatul este evident în „doar” 2,95% din teză?
UBB: La UBB, ca la orice universitate de prestigiu, toleranța pentru plagiat este 0! Dar, la fel ca la alte universități de prestigiu care au activitate intensă în acest sens, pot apărea abateri de la normele academice. Nicio universitate nu poate pretinde că este perfectă. Important este să le abordezi transparent, cu celeritate și instituțional.
Dacă aceste probleme ale tezei ar fi fost identificate înainte de susținere, această teză nu se putea susține la UBB. Din păcate au fost identificate după susținere, astfel că acum implementăm măsurile stabilite de Comisia de etică a UBB pentru corectare și, în plus, am informat/sesizat CNATDCU pentru analize și decizii suplimentare care depășesc prin lege atribuțiile UBB.
În fine, Comisia de etică a UBB și-a exprimat deschiderea pentru a analiza, pe baza de dovezi, noi sesizări cu privire la această teză și de a lua apoi decizii în consecință, în condițiile în care nu se poate pretinde că se poate face o evaluare etică completă și definitivă a unor lucrări de sute de pagini. În ceea ce privește aspectele de calitate/inovare, am menționat deja mai sus cum vedem situația.
Edupedu.ro: Cum descrieți lucrarea lui Lucian Bode, după verdictul Comisiei de Etică a UBB, este plagiată sau nu?
UBB: Așa cum s-a formulat în concluzia Comisie de etică a UBB, și anume „Comisia de etică a UBB constată o serie de abateri de la bunele norme de publicare: (1) erori de citare și (2) unele fragmente plagiate”.
Edupedu.ro: Este Lucian Bode plagiator sau nu?
UBB: Într-o abordare instituțională, putem spune că există fragmente plagiate în lucrarea domnului Lucian Bode și că asta rezultă cu certitudine din rezoluția Comisiei de etică a UBB.
Edupedu.ro: Ca rector, cum apreciați decizia Comisiei de Etică a UBB și formularea ei?
UBB: Rectorul UBB are încredere în seriozitatea Comisiei de etică a UBB și o susține fără rezerve. În ciuda furtunii publice și presiunilor socio-politice, UBB s-a comportat corect, așa cum trebuie să fie un reper academic (nu doar în vremuri liniștite, ci mai ales în vremuri complicate), combinând intransigența etică cu prezumția de nevinovăție și cu practici academice normale în evaluări riguroase și nuanțate. UBB consideră și amintește că integritatea trebuie abordată la rândul ei cu integritate!
Până în acest moment UBB este singura instituție care a analizat în mod obiectiv teza reclamată, în baza autonomiei universitare și indiferent de existența posibilităților legale de sancționare și/sau de presiunile publice.
În acest sens, UBB a făcut ceea ce a cerut mereu public în astfel de cazuri, și anume a acționat transparent (a precizat clar ce a identificat și cum), cu celeritate (s-a pronunțat într-un timp relativ scurt) și în cadrul instituțional, în condițiile reglementărilor existente. În plus, suntem atenți la discuții și critici directe și publice, și le analizăm instituțional, având mecanismele interne de autocorectare, atunci/acolo unde este cazul.
Edupedu.ro: Având în vedere că la nivelul UBB se știa impasul produs la nivel CNATDCU de către decizia CCR (președintele comisiei de etică, totodată președinte al Consiliului Național de Etică, s-a exprimat public și critic pe această temă), de ce au insistat, când lumea le cerea verificarea tezei, ca aceasta să meargă la CNATDCU?
UBB: Nici UBB, nici CNATDCU nu au fost conștiente de aceste implicații în felul în care au fost acestea prezentate recent de minister. De altfel, la fel ca UBB, și CNATDCU a anunțat inițial public că va începe demersul de verificare, pornind de la informarea/sesizarea UBB. Mai direct spus, UBB se aștepta ca decizia să vizeze doar ordinea/actorul care decide și inițiază retragerea/neretragerea titlului, nu interzicerea actului de analiză/decizie-inițiere în sine – https://news.ubbcluj.ro/ubb-despre-implicarea-politicului-in-etica-academica-ce-este-de-facut/.
Edupedu.ro: De ce ați apelat în cele din urmă la soluția Comisiei de Etică, dacă aveați și opțiunea analizei prin procedura decisă în urma ordinului de ministru pe verificarea tezelor vechi, opțiune la care ați apelat inițial, de altfel?
UBB: Verificarea a început la solicitarea conducătorului de doctorat, prin „procedura tezelor vechi” menționată de dvs. Dar între timp au apărut sesizări concrete către Comisia de etică a UBB. Pentru că în final răspunsul instituțional trebuia să fie unul – Comisia de etică a UBB trebuia să preia oricum cazul dacă erau probleme cu „procedura tezelor vechi” – am mers pe varianta instituțională cea mai riguroasă.
Edupedu.ro: Ce v-a împiedicat să faceți analiză exhaustivă a tezei, optând pentru ceea ce criticii (de ex. Marian Popescu) apreciază a fi o soluție de minimă rezistență?
UBB: Teza a fost evaluată exhaustiv, așa cum se procedează în bunele practici academice internaționale. Mai mult, a fost evaluată cu două softuri diferite, iar rezultatele de similitudine au fost mai departe analizate de experții comisiei, astfel identificându-se probleme dincolo de cele sesizate extern. Evident că orice verificare etică are limitele ei, iar oricând pot apărea noi indicii de nerespectare a normelor de publicare față de ce se știa până atunci. Prin urmare, Comisia de etică a UBB și-a exprimat deschiderea pentru a analiza, pe baza de dovezi, noi sesizări cu privire la această teză și de a lua apoi decizii în consecință.
Edupedu.ro: Dacă ați văzut că problemele identificate în reclamația de la care a plecat analiza comisiei de etică și confirmate de această analiză nu se regăseau printre cele identificate de soft, de ce ați mai dat relevanță softului?
UBB: Softul a reliefat probleme suplimentare, care au fost incluse în concluzia comisiei de etică.
Edupedu.ro: Au fost identificate probleme de calitate a conținutului, la nivelul lecturii Comisiei de Etică, chiar dacă aceasta nu era îndreptățită să judece pe calitate a conținutului? Dacă da, nu era normal să fie declanșate demersuri pentru a determina o verificare a calității? Care erau soluțiile în acest sens?
UBB: Comisia de etică a UBB a făcut unele recomandări în acest sens. Nu există nici legislație, nici practici instituționale standard de reevaluare a calității/inovației științifice a unei teze de doctorat. Altfel, ajungem în situația absurdă de a avea dezbateri interminabile între specialiști (sau între specialiști și public) și/sau de a stabili prin votul majoritar al specialiștilor/publicului (aici) de limba română dacă teza se (mai) justifică academic sau nu. Nicio universitate nu poate implementa și nu implementează un astfel de demers.
Edupedu.ro: Cum verifică UBB, în cazul unei teze suspecte, posibila existență a unor probleme pe care, conform experților, softurile pot să le ignore complet (parafraza după traduceri, traduceri după traduceri, parafraze combinate, citări fals atribuite etc.)?
UBB: Așa cum sunt practicile academice cele mai răspândite: pornind de la sesizări concrete și de la suspiciuni identificate cu softurile antiplagiat. În plus, deoarece nicio verificare nu este definitivă, rămâne mereu deschisă problema reevaluării pe baza unor sesizări sau suspiciuni noi.
Comisiile de etică și alte organisme în domeniul eticii (ex. CNATDCU și CNECSDTI) se pronunță asupra sesizărilor punctuale, însoțite de dovezi (ex. scanări după lucrările în cauză, sursa identificată a plagiatului etc.), nu a unor sesizări abstracte. Dacă ar proceda altfel s-ar răsturna prezumția de nevinovăție, ceea ce este contrar legii și unei abordări centrate pe imparțialitate si tratament egal.
La fel se întâmplă cu lucrurile în orice procedură administrativă sancționatoare. Se poate observa din cadrul legal aplicabil sesizărilor privind abateri etice cerința de a sesiza punctual și cu dovezi este comună tuturor acestor organisme de soluționare a sesizărilor de etică în cercetare. Nu este rolul comisiilor de etică niciunde să analizeze teze de doctorat frază cu frază în absenta unor indicii de fraudă relevate de sesizări concrete sau de programele antiplagiat. Ar fi aberant să se analizeze sesizări generale de tipul “cred că teza este plagiată, găsiți voi plagiatul!”.
O astfel de abordare ar bloca activitatea în universități și nici nu garantează excluderea definitivă a plagiatului, deoarece acesta poate fi probat oricând după aceea prin identificarea sursei. Prin urmare plagiatul poate fi identificat și reclamat oricând, însă punctual și cu indicarea sursei de unde s-a plagiat.
Edupedu.ro: Criticii deciziei au ironizat exprimarea “erori de citare” folosită repetat în raportul Comisiei de Etică, care ar fi un eufemism cu scop de îndulcire a concluziilor. Este corectă în opinia dumneavoastră folosirea acestei sintagme?
UBB: Acestea sunt nuanțe de specialitate, de aceea am înțeles confuzia din spațiul public și încercăm să o clarificăm. În plus, așa cum am mai afirmat, suntem atenți la criticile directe sau din spațiul public, care sunt absolut normale într-o astfel de situație, dar noi trebuie să le abordăm instituțional.
Așadar, ca să începem corect, în analiza Comisie de etică a UBB sintagma „erori de citare” s-a utilizat de extrem de puține ori în comparație cu termenul de „plagiat” și doar acolo unde trebuia utilizată. În timp ce plagiatul înseamnă a-ți asuma incorect ca autor ideile/textul/figurile altui autor și este o abatere gravă de la bunele practici academice, erorile de citare implică alte devieri de la bunele practici de redactare (ex. numele sau anul celui citat scris greșit, atribuirea textului lui X în loc de Y etc.).
Erorile de citare trebuie la rândul lor corectate, atunci când sunt identificate și/sau cauzează distorsiuni importante (unele minore sunt, de obicei, tolerate fără modificare), în timp ce plagiatul vine cu/ca sancțiune etică.
- „Usually, using incorrect citations (e.g., misspelling an author’s name, forgetting or mistyping an element in a reference list entry, or citing a source in the text that does not have a corresponding reference list entry) is not considered plagiarism if the error is minor and attributable to an editorial oversight rather than an intentional attempt to steal someone’s ideas. However, such errors may still result in deductions on an academic assignment or a request for revision of a manuscript submitted for publication.” (https://apastyle.apa.org/style-grammar-guidelines/citations/plagiarism)
- “Author Corrections provide a means of correcting errors of omission (e.g., author names or citations) and errors of a scientific nature that do not alter the overall basic results or conclusions of a published article (e.g., an incorrect unit of measurement or order of magnitude used throughout, contamination of one of numerous cultures, or misidentification of a mutant strain, causing erroneous data for only a [noncritical] portion of the study).” (https://journals.asm.org/author-corrections-errata-retractions)
Fără a intra aici în nuanțe complexe sau literatură de specialitate, definiția plagiatului este la rândul ei una dinamică, mai ales în epoca internetului, când, asigurându-se un acces facil la literatură, lumea se așteaptă și la erori de citare mai puțin frecvente și mai puțin grave, astfel încât în unele zone de etică academică se discută deja despre forme diferite de plagiat. În științele sociale, definiția de referință, care atrage plagiatul ca abatere gravă, este că plagiatul înseamnă că îți asumi incorect ca autor ideile/textul/figurile altui autor, aspect care a fost identificat și în teza de față analizată de Comisia de etică a UBB.
Edupedu.ro: Ce soluție practică vedeți pentru ieșirea din impasul actual, în care Ministerul Educației presează CNATDCU să nu facă nimic pe tema doctoratului lui Lucian Bode, din cauza deciziei CCR?
UBB: UBB consideră integritatea academică drept cadrul general al existenței și al funcționării mediului academic. Odată stabilite abaterile de la normele academice de publicare, măsurile propuse se iau doar în condițiile legii. O instituție nu poate lua măsuri, dincolo de ceea ce îi permite legea, fără a suporta la rândul său apoi sancțiuni legale.
Măsurile permise de legislația românească în cazul doctoratelor sunt, din păcate, în momentul de față, drastic limitate, așa cum se vede și din implicațiile deciziei Curții Constituționale asupra acțiunii Ministerului Educației/CNATDCU. CNATDCU era singura instituție competentă să decidă dacă abaterile de la normele de publicare identificate de UBB justifică sau nu și alte sancțiuni, precum retragerea tezei/titlului de doctor.
După cum se știe, această decizie a CNATDCU este interpretată de Ministerul Educației ca fiind blocată de decizia Curții Constituționale, situație față de care ministerul a promis că va propune o abordare nouă.
Până atunci, prioritatea imediată a UBB este de a se remedia abaterile constatate până acum, și anume de a se corecta în teză și în publicațiile pe baza ei devierile de la normele academice de publicare identificate de Comisia de etică a UBB până în acest moment (inclusiv public, pe siteul propriu).
În continuare, UBB va monitoriza și implementarea celorlalte solicitări ale Comisiei de etică a UBB față de Școala doctorală în care s-a susținut teza și rămâne deschisă la a reanaliza eventuale noi sesizări față de teză. În fine, constatând direct de limitele reglementărilor din domeniu, de care vorbim public de mai mult timp, vom fi actori activi în noile abordări ale ministerului.
Edupedu.ro: Ce răspundere au conducătorul de doctorat și comisia de doctorat în cazul doctoratului constatat a include fragmente plagiate și despre care criticii spun că are o valoare științifică foarte slabă (sub nivelul anului I, conform lui Cristian Preda)? Consideră UBB că această comisie / membrii ei trebuie trasă / trași la răspundere? Dacă da, cum? Care sunt consecințele pe care trebuie să le suporte conducător / o comisie de doctorat, în cazul în care se constată abateri de la normele etice și/sau științifice în realizarea unei teze pe care o aprobă?
UBB: Analiza comisiei de etică are implicații formulate clar și pentru Școala doctorală (și cei implicați în această situație). Institutul de Studii Doctorale monitorizează implementarea acestor decizii. În plus, Decizia Rectorului UBB responsabilizează direct și școala/conducătorul, alături de fostul doctorand, în realizarea corecturilor necesare făcute conform standardelor internaționale.
Edupedu.ro: Care e soluția ideală pe care o considerați necesară în acest sens, în noua lege a învățământului superior?
UBB: Credem că CNATDCU trebuie să rămână instanța de standardizare, monitorizare, control și sancționare și un for de apel față de deciziile universităților. Retragerea titlului, pentru celeritate, trebuie făcută de universități, sub controlul CNATDCU, iar cei afectați de această retragere se pot apoi adresa instanței.
Edupedu.ro: Tot referitor la proiectul de lege, cum apreciați presiunile pentru eliminarea pragului de 2 mandate/ 8 ani maxim pentru poziția de rector?
UBB: UBB s-a pronunțat public prin rectorul său asupra acestui lucru de mai multe ori de când a început această dezbatere, și anume că susține introducerea limitei de două mandate/8 ani maxim, așa cum este de altfel reglementat acest lucru clar în Carta UBB.
Citește și:
BREAKING Teza de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode include “erori de citare” și “unele fragmente plagiate” – Comisia de etică a Universității Babeș-Bolyai / Fragmentele identificate cu problemă de tip plagiat reprezintă 2.95% din teză și “nu rezultă cu certitudine că plagiatul a fost unul intenționat”, dar aceasta “nu schimbă concluzia” privind plagiatul
Universitatea „Babeș-Bolyai” a picat testul de integritate și transparență în privința analizei tezei ministrului de Interne, Lucian Bode, spune jurnalista Emilia Șercan / Decizia Comisiei de Etică este una politică
Expertul în etică Marian Popescu, Universitatea din București, despre cazul de plagiat al ministrului Lucian Bode: În plagiat nu contează procentul, ci fapta, “teza nu este în regulă” / Comisia a operat cu o “definiție incompletă” a plagiatului și nu poate stabili intenția de plagiat pentru că nu a analizat în profunzime toată teza
Cristian Preda a făcut propria analiză a tezei de doctorat a ministrului Bode / Îl vede repetent în anul I la o facultate de științe politice sau de relații internaționale
Universitatea Babeș-Bolyai spune că a invitat-o pe Emilia Șercan să facă parte din comisia care a analizat doctoratul lui Lucian Bode și a cerut observații din partea profesorului Marian Popescu / Șercan: Am avut senzația că UBB încearcă să găsească o garanție că verdictul nu va fi contestat / Popescu: Au vrut să știe dinainte punctul nostru de vedere
EXCLUSIV Președinta institutului internațional privind frauda academică IRAFPA, în afacerea de plagiat a ministrului Bode, verificată integral doar cu softuri: “Procentul de plagiat identificat cu software nu înseamnă mai nimic” / “Adevărata metodă” e compararea textelor, pe care o pot face doar specialiștii
Raluca Pantazi
Redacția
Matei Pop
Mihai Peticilă
6 comments
Extras din decizia CCR, august 2022: ” În mod evident, cele stabilite de comisia de doctorat şi validate de CNATDCU, cu consecinţa conferirii/atribuirii titlului de doctor, nu pot fi reexaminate de o altă comisie sub aspectul valorii ştiinţifice a lucrării, neexistând niciun temei constituţional sau legal în acest sens. Odată ce comisia de doctorat s-a pronunţat, nicio altă comisie nu se poate transforma în cenzorul acesteia, astfel că nu poate să realizeze o reanalizare şi o reapreciere a evaluării acesteia, să infirme constatările acesteia şi să dea un verdict propriu. ( …..)Se mai reţine că, după cum nici instanţa judecătorească nu are competenţa de a statua cu privire la fondul ştiinţific al tezei de doctorat elaborate, nici autoritatea emitentă nu are competenţa de a reaprecia fondul ştiinţific al acesteia.”
Mai clar de atat nu se poate. Nicio comisie (CNATDCU, comisia de etica a universitatii X, Consiliul National de Etica, etc) nu are competenta de a reaprecia continutul stiintific al tezei. Cei care cauta solutii pentru a ocoli decizia CCR se joaca cu focul.
Off, Dan, nu ne intelegem deloc.
Noi doi daca ne infiintam o comisie putem face asta, o reanalizare si o reapreciere inclusiv a continutului stiintific al tezei.
Orice cititor al acestei teze face individual o (re)analizare si (re)apreciere personala.
Atata doar ca prin decizia aceasta CCR a sugrumat posibilitatea ca analiza noastra sa mai aiba consecinte, chiar daca noi ne putem exprima opinia constitutional. Avem inca libertatea de a actiona (nicio lege nu prevede interdictia de a analiza si aprecia ceva), de a actiona in interes propriu si public si de a ne exprima opinia, imi place sa cred.
Poate ca CCR are alte argumente pentru fragmentul citat de tine, dar strict interdictia care rezulta doar din acest text este neconstitutionala: nimeni nu poate nici macar sa analizeze!?
Adica daca (asa cum este acest caz al plagiatorilor din fruntea tarii azi) un grup de impostori aburcati in loc de decizie academica isi acorda titluri academice false unii altora noi trebuie sa ne prosternam in liniste? Asta sustii? Sinistru. Daca nu s-ar fi revenit asupra unor teorii/lucrari/concluzii stiintifice Soarele s-ar invarti in continuare in jurul Pamantului.
De analizat poate analiza oricând și orice, dar ne-ar putea spune doar nouă (lumii) fără a putea propune/lua vreo măsură instituțional. M-aș putea mulțumi cu atâta.
Ce înțeleg eu din retorica ubb este că nimănui nu i-a păsat și nu-i pasă în ubb că mafia doctoratelor a produs/validat plagiate și teze care rămân în obscuritate, deși prin definiție ar trebui să fie originale și contribuții valoroase, memorabile. “Fabricile” astea de doctori sunt, din punctul lor de vedere, win-win-win garantat: conducătorul+referenții își iau banii, impostorul obține “prestigiul” dorit în gașca lui de impostori, UBB (în acest caz) bifează în statistici de rating atâta cercetare!
UBB NU poate relua analiza, daca apar sesizari noi. Decizia CCR e clara: nicio comisie (fie ea a Ministerului, CNATDCU, a universitatii) nu poate reanaliza continutul stiintific al tezei. Daca UBB reanalizeaza continutul tezei, se situeaza in afara legii. Bode ar putea chiar sa-i dea in judecata invocand decizia CCR.
Asta e decizia CCR, iar noua lege a educatiei nu poate trece peste ea. De acum nu vor fi analizate decat tezele noi, inainte de a intra in circuitul civil.
De analizat poate analiza oricând și orice, dar ne-ar putea spune doar nouă (lumii) fără a putea propune/lua vreo măsură instituțional. M-aș putea mulțumi cu atâta.