Unde poate fi folosită inteligența artificială în școli și care sunt limitările ei majore – analiză OCDE

713 vizualizări
Foto: © Wrightstudio | Dreamstime.com
Instrumentele de inteligență artificială (IA) reprezintă o oportunitate majoră pentru sistemele de educație ale lumii, dar, dacă vor să le adopte, ele trebuie să țină seamă de o serie lungă de preocupări legate de etică, protecția vieții personale și folosirea responsabilă a IA, argumentează o analiză pe această temă, recent publicată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
  • Analiza privind „Impactul Potențial al IA asupra echității și incluziunii în Educație” apreciază că instrumentele de inteligență artificială trebuie avute în considerare, asemenea altor inovații, întrucât nimeni „nu trebuie să presupună că metodele și instrumentele ‘tradiționale’ de predare sunt perfecte”. De aceea, analiza încearcă să prezintă într-un mod echilibrat plusurile și minusurile instrumentelor IA în mediul educațional, de la costuri la impact și riscuri.

Potrivit sursei citate, pentru dezvoltarea unor astfel de platforme este nevoie de foarte multe date privind caracteristicile studentului, dacă se dorește ca IA să fie folosită pentru abordări personalizate. Astfel de abordări „pot fi găsite în pregătirea inițială a profesorilor, în simulări susținute de IA, în roboți ce utilizează IA, sisteme IA ce identifică elevii aflați în situație de risc de abandon și altele”. 

Dar astfel de informații vin cu riscul folosirii lor în scopuri nedorite sau comerciale, ceea ce ridică numeroase probleme etice și de protecție a vieții personale. 

Exemple de intervenții în educație cu ajutorul IA

Analiza OCDE trece în revistă o serie de soluții oferite de IA, dar și potențialele riscuri ridicate de acestea.

  • Una dintre ele este furnizarea de conținuturi educaționale personalizate. Printre altele, instrumentele IA pot fi folosite pentru a înlătura barierele de limbă în predare-învățare.
  • O altă oportunitate este folosirea lor de către profesori pentru a decide în privința materialelor optime de folosit la școală, pentru evaluări, managementul clasei sau identificarea unor soluții pentru copii cu nevoi educaționale speciale. Aceasta le oferă profesorilor mai mult timp pentru alte activități educaționale.

Pe de altă parte, astfel de avantaje vin la pachet cu neajunsuri. Unul care iese în evidență ține de lipsa de adaptabilitate imediată la mediul și la obiectivele pentru care sunt folosite. Ele pot oferi soluții distorsionate sau nepotrivite de reprezentare a materiei, de măsurare sau de agregare a informațiilor, pot manifesta „insensibilitate culturală” ce poate determina discriminări, pot întări stereotipuri sau neglija contextele locale.

  • De aceea, argumentează analiza, este nevoie ca în colectarea de date pentru IA în educație, dar și în modul cum e folosită aceasta să se țină cont de toate limitări și riscuri.

Un alt avantaj este folosirea IA pentru elevi cu nevoi educaționale speciale. Printre exemple – aparatura dotată cu tehnologii IA care să sprijine elevii cu dificultăți de vedere sau auditive, pentru a sprijini integrarea lor în mediul educațional. Dar și acestea vin cu posibile probleme – de la riscul de a trata nevoia specială ca o problemă punctuală, ignorând în continuare barierele sociale produse, sau riscul de sporire a izolării elevilor cu nevoi speciale, în unele situații. 

În privința pregătirii profesorilor, documentul citat apreciază că aceasta ar avea mult de câștigat de pe urma folosirii IA, de la platforme cu medii dinamice și interactive de învățare la amplificarea capacității de instruire sau folosirea datelor într-o manieră în care profesorii să-și stabilească practici de lucru mai potrivite. 

  • Pe de altă parte, și din acest punct de vedere analiza atrage atenția că există limitări. Instruirea profesorilor pentru a folosi IA în activitatea lor la clasă, în acest moment, este dificilă, iar consumul de timp și resurse pentru o astfel de pregătire poate reprezenta o barieră semnificativă. În plus, se face simțită o diferențiere între oportunitățile de instruire în domeniul IA pentru profesorii din diverse țări sau din diverse comunități, ceea ce exacerbează inechitatea.

Iar raportul insistă pe nevoia ca instituțiile cu autoritate la nivel națională să aibă un rol clar definit atunci când vine vorba despre implementarea unor soluții IA în sistemele de învățământ pe care le guvernează, iar acele instituții să sprijine cercetări privind utilitatea și condițiile folosirii inteligenței artificiale în școli.

Foto: © Wrightstudio | Dreamstime.com Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Conferință organizată de Fundația Vodafone și Edupedu.ro

Mircea Miclea: Să știi să întrebi devine o abilitate esențială pentru elevi, într-un viitor suprasaturat în tehnologii. Dar ca să știu cum să pun întrebarea, trebuie să am o grămadă de cunoștințe – VIDEO discurs integral

Competențele necesar a fi dobândite de elevi în școală, pentru ca ei să poată să facă față unui viitor „suprasaturat în tehnologii digitale”, precum și ajutorul pe care li-l pot…
Vezi articolul

DOCUMENT Directoriada a început. Inspectoratele, controlate 93% de PNL, se pregătesc să numească din pix 9.771 de directori și directori adjuncți, în condițiile în care Klaus Iohannis a retrimis în Parlament legea menită să depolitizeze managementul interimar al școlilor

În țară au început procedurile pentru ocuparea temporară a funcțiilor vacante de director și director adjunct din școli, proceduri declanșate în condițiile în care concursurile de directori urmează să se…
Vezi articolul

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca anunță că vrea să creeze un pol al universităților din Transilvania, după ce a ratat intrarea în primele consorții paneuropene cu finanțare europeană

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca își anunță intenția de a construi “un pol academic în Transilvania”, după ce a ratat primul val de finanțări europene pentru construirea de „Universități europene”. UBB…
Vezi articolul

GRAFICE Raportul Bologna 2024: România, pe contrasens cu Spațiul European al Învățământului Superior la mai mulți indicatori. Scădere a numărului de profesori din universități, în timp ce în UE acesta crește / Cheltuielile publice pentru învățământ superior, printre cele mai mici pe continent

România a cunoscut un avans minim în ceea ce privește numărul de studenți și înregistrează rate mult în urma mediei europene în ceea ce privește participarea tinerilor și adulților la…
Vezi articolul

România aloca printre cei mai puțini bani pentru educație, înaintea crizei pandemice. Cheltuielile mici s-au văzut în scorul slab al elevilor la citire, la PISA 2018 – raport OECD / Ce spune despre salariile profesorilor și dezvoltarea profesională a acestora

România a avut, în 2018, cheltuieli cumulate de sub 25.000 de dolari per elev, în categoria de vârstă 6-15 ani. Împreună cu toate țările care au cheltuit atât de puțin…
Vezi articolul