O specie extrem de rară, Andryala laevitomentosa, ar putea fi „cel mai vechi organism viu de tip plantă de pe Pământ”, anunță Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Aceasta anunță că planta a fost descoperită de o echipă internațională de cercetători, formată din specialiști cehi și de un profesor al UBB, autorii unui studiu care „arată existența unor clone de peste 60.000 de ani”.
- Acestea ar trăi „în același loc, în ciuda schimbărilor climatice majore din ultimele milenii”, arată comunicatul UBB.
Potrivit prezentării transmise de universitate, „Andryala laevitomentosa este una dintre cele mai rare plante din lume, cu doar cinci populații mici, distribuite pe o creastă montană de 1,8 km din Carpații Orientali (Munții Bistriței). Specia a fost descoperită abia în 1961 de către un student al UBB, holotipul acesteia fiind depus în Herbarul UBB (CL). Planta nu produce aproape deloc semințe viabile, supraviețuind în schimb prin reproducere vegetativă, ceea ce înseamnă că se înmulțește prin lăstari. Această metodă de înmulțire a permis formarea unor clone care au supraviețuit zeci de mii de ani în condiții climatice extreme, inclusiv glaciațiunile Pleistocenului”.
Comunicatul precizează că tehnicile avansate de analiză genetică folosite de cercetători pentru a studia plantele și pentru a determina vârsta clonelor au arătat că „Andryala laevitomentosa prezintă o diversitate genetică extrem de scăzută, însă populațiile sale au dezvoltat diferențieri genetice foarte mari”.
- „Au fost identificați doar 11 indivizi distincți genetic, dar longevitatea și persistența acestor clone sunt incredibile. Astfel, cea mai ‘bătrână clonă’ ar reprezenta unul dintre cei mai vechi, dacă nu chiar cel mai vechi individ cunoscut în lumea plantelor, demonstrând astfel o capacitate remarcabilă de adaptare și supraviețuire a acestor organisme în fața schimbărilor de mediu”, potrivit profesorului Mihai Pușcaș de la Facultatea de Biologie și Geologie, Grădina Botanică Al. Borza din cadrul UBB, membru ȋn echipa de cercetare.
Instituția arată că pierderea oricăreia dintre aceste clone „ar echivala cu dispariția unui organism care a supraviețuit încă din vremea ultimei glaciațiuni.”
Studiul semnat de Mráz P, Flašková L, Chrtek J, Mrázová V, Puşcaş M, Josefiová J, Záveská E., intitulat ”Persistence over millennia through extreme clonal longevity: phylogenomic insight into history of one of the world’s rarest plant species” este accesibil în Journal of Biogeography.