Un tânăr de 18 ani are o speranță de viață de încă 58 de ani în România și de 67 de ani în Spania, Italia, Marea Britanie

729 de vizualizări
În România speranța de viață pentru tinerii care aveau 18 ani în 2016 și care s-au născut în anul 1998, potrivit Eurostat, este de încă 58,2 de ani la nivelul mediu al țării. Asta înseamnă că, cel mai probabil, generația lor va trăi până în jurul vârstei de 76 de ani. În timp ce un tânăr de 18 ani din Spania, Italia, Franța sau Elveția ori Marea Britanie, are o speranță de viață de încă 67 de ani, adică este probabil să atingă 85 de ani.

Speranța de viață la o anumită vârstă exactă reprezintă numărul mediu de ani care urmează a fi trăit de către o persoană care a atins o anumită vârstă, dacă este supusă, pe tot parcursul vieții sale, condițiilor de mortalitate actuale. Vorbim așadar de probabilitatea ca persoanele respective să moară în jurul vârstei respective, cel mai adesea înaintea acestei vârste, explică metodologia Eurostat.

Speranța de viață a unui român de 18 ani, pe regiuni

Cel mai puțin este așteptat să trăiască un tânăr din Regiunea Nord-Est, adică din zona Moldovei, județele Neamț, Iași, Vaslui, Bacău, Suceava și Botoșani. Aici tânărul de 18 ani are o speranță de viață de încă 57,4 ani. Adică persoana respectivă va ajungă până la vârsta de 75,4 ani.

Regiunea Sud-Est, adică Dobrogea și Bărăganul, județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, are în dreptul ei o speranță de viață pentru tinerii de 18 ani de încă 57,5 ani. Adică persoana respectivă va ajungă până la vârsta de 75,5 ani.

În Regiunea Vest locuitorii de 18 ani au o speranță de viață de 58 de ani, potrivit Eurostat. Vorbim despre Banat, județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș

Cea mai mare speranță de viață din România este în Regiunea București-Ilfov, unde un tânăr de 18 ani este așteptat să mai trăiască încă 59,3 ani, adică până la o vârstă de 77,3 ani, cu aproape 2 ani mai mult ca în Regiunea Nord-Est.

Cele mai mari speranțe de viață pentru tinerii de 18 ani, în Europa sunt în Regiunile Comunidad de Madrid din Spania, 67,5 ani, Ticino, Elveția, 67,4 ani, Ille de France, Franța, – 66,7 ani, Provincia autonoma di Trento, Italia – 66,7 ani și Inner London-West, Marea Britanie – 66,5 ani.

Migrația românilor în 2017, pe țări de destinație

Potrivit INS, migrația a fost următoarea: în Marea Britanie şi-au stabilit reşedinţa obişnuită 23,3% din totalul persoanelor care au emigrat, în Italia au plecat 20,1% şi în Spania 13,5% din cei peste 219 mii de români plecați din țară în 2017.

  1. Marea Britanie – 51.000 persoane
  2. Italia – 44.000 persoane
  3. Spania – 29.600 persoane
  4. Germania  – 29.000 persoane
  5. Austria – 10.700 persoane
  6. Franţa – 6000 persoane
  7. Danemarca – 4.000 persoane
  8. Olanda – 3.000 persoane

Locul din care au plecat cei mai mulți români în străinătate este chiar regiunea Nord-Est, cea care are cea mai mică speranță de viață, dar și cel mai mic PIB pe cap de locuitor, cei mai slabi indicatori de sănătate și de calitatea vieții. Aproape jumătate dintre persoanele plecate ȋn străinătate au gospodăria de origine ȋn această regiune 43,8% în anul 2016 şi 47,6% ȋn 2017.

La polul opus se aflau regiunile Vest şi Bucureşti-Ilfov care, deşi ȋmpreună reprezentau puțin peste 20,0% din populația rezidentă a țării, „furnizau” sub 2,0% din numărul total al persoanelor plecate ȋn străinătate. Iată migrația pe regiuni.

FOTO: pixabay.com


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Economedia – Sondaj UiPath: Deschiderea către automatizare este uriașă, 90% dintre români cred că va îmbunătăți serviciile publice. Răzvan Atim: Adopția automatizării este foarte greoaie în aparatul de stat. O pun pe tema unei încetineli în a educa

Opt din 10 români s-au deplasat la ghișeul instituțiilor publice și doar o cincime au optat pentru plata electronică a taxelor, în timpul pandemiei, arată un sondaj UiPath obținut în…
Vezi articolul

Cei mai mulți români spun că nu folosesc mai deloc timpul de lucru pentru calcule sau citirea unor documente / 5% dintre înalți funcționari și membri ai aparatului executiv afirmă că alocă mult timp pentru muncă fizică grea / Doar 20% din populația activă folosește mult dispozitive digitale la muncă

Mai puțin de 8% dintre românii activi folosesc cel puțin jumătate din timpul de lucru apelând la competențe precum cititul manualelor sau documentelor tehnice și la fel de puțini apelează…
Vezi articolul