Un studiu despre degradarea terenurilor arabile din lume, coordonat de Universitatea din București, a fost publicat în “Environmental Research” și pe o platformă a Comisiei Europene

336 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Un grup de cadre didactice și cercetători de la Facultatea de Geografie a Universității din București, de la Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) și din cadrul altor șase instituții academice din țară și din străinătate au efectuat, sub coordonarea lect. univ. dr. Remus Prăvălie, o cercetare interdisciplinară despre degradarea terenurilor arabile ale lumii. Rezultatele au fost publicate pe platforma European Soil Data Centre (ESDAC) a Comisiei Europene și au fost publicate în revista științifică “Environmental Research”, potrivit unui comunicat al instituției bucureștene de învățământ superior.

Acesta arată că cercetarea a atras atenția Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării („United Nations Convention to Combat Desertification” – UNCCD), autoritatea globală în domeniul degradării terenurilor din cadrul Organizației Națiunilor Unite.

Universitatea din București, despre cercetare:

  • “Echipa care a realizat cercetarea a pornit de la ideea că terenurile arabile sunt esențiale în asigurarea securității alimentare globale, dar vulnerabile la o serie de procese actuale de degradare, care amenință productivitatea acestora la scară globală, continentală și națională. 
  • Plecând de la această ipoteză și ținând cont de faptul că degradarea globală a terenurilor arabile nu a fost investigată până în prezent în context sinergic și interdisciplinar, autorii studiului au analizat în premieră procesele majore de degradare incidente la nivelul sistemelor arabile, și anume: ariditatea, eroziunea solului, degradarea biomasei vegetale, salinizarea solului și pierderea carbonului organic din sol.
  • Prin aplicarea unor tehnici geostatistice variate care aparțin de Sistemele Geografice Informaționale, cu ajutorul cărora au fost investigate incidența, tipologia și amprenta spațială a celor cinci procese de degradare, specialiștii au reușit să investigheze în detaliu uni-degradarea (afectarea terenurilor arabile de către un singur proces) și multi-degradarea (sinergia a cel puțin două procese, care afectează simultan terenurile arabile) suprafețelor arabile din 196 țări ale lumii.
  • Prin intersecția geostatistică a unor baze globale de date, corespondente celor cinci procese de degradare, autorii au arătat că ariditatea este cea mai mare amenințare singulară pentru agricultura globală, afectând circa 40% din totalul suprafeței arabile a lumii, care ocupă aproximativ 14 milioane km2 în prezent.
  • În același timp, aceștia au constatat că eroziunea solului este un alt proces de degradare major, al cărui impact unilateral afectează aproximativ 20% din terenurile arabile ale planetei. 
  • Studiul efectuat a evidențiat inclusiv faptul că cele două procese  menționate afectează simultan încă 7% din terenurile arabile, reprezentând astfel cea mai importantă formă de manifestare a multi-degradării, prezente pe aproape 20% din sistemele arabile ale lumii.”

Photo 11172554 © Joerg HabermeierDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Remus Pricopie, SNSPA: Între 2011 și 2022, populația tânără a României a scăzut cu peste 1 milion de locuitori / Apel către politicieni: Reducerea pragurilor de vârstă pentru participare în alegeri, modul prin care le putem arăta tinerilor că viitorul societății noastre depinde cu adevărat și de ei

Între 2011 și 2022, populația tânără a României a scăzut cu peste 1 milion de locuitori, de la 5,51 milioane la 4,49 milioane, scrie rectorul Școlii Naționale de Studii Politice…
Vezi articolul

DOCUMENT Registru Matricol Unic în care sunt înregistrați toți studenții din România a funcționat fără politici antivirus, fără proceduri de recuperare în caz de dezastru și fără strategie IT – raport al Curții de Conturi / Asemenea politici au început să fie elaborate abia în timpul auditului Curții

Registrul Matricol Unic al Universităților din România, în care sunt înregistrați toți studenții și care „ar trebui să asigure un control riguros al diplomelor din învățământul universitar”, până când va…
Vezi articolul