Un sfert dintre elevii care au terminat clasa a XII-a, din județul Arad, nu s-au înscris la Bacalaureat / Șeful inspectoratului: Presupun doar că nu s-au considerat pregătiți pentru a lua acest examen

Aproape un sfert dintre absolvenții de clasa a XII-a din acest an nu s-au înscris la Bacalaureat, potrivit declarațiilor făcute de inspectorul școlar general din ARAD, Marius Gondor, pentru EuropaFM. Ar fi vorba despre 24,6% dintre absolvenți care nu se regăsesc pe listele de înscriși.

Înscrierea la Bacalaureat este voluntară, nu automată ca la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a. În Arad, au absolvit clasa a XII-a peste 3.200 de tineri și dintre aceștia 800 nu s-au mai înscris la bac.

„Noi în anul acesta, din datele inițiale ar fi trebuit să avem 3.246 de absolvenţi zi, seral și fără frecvență. S-au înscris 2.800 de candidaţi, aceștia provenind și din seria curentă, dar și din serii anterioare. Cei care nu s-au înscris presupun doar că nu s-au considerat pregătiți pentru a lua acest examen”, dintre cei înscriși la bac, doar 2.440 sunt din promoția actuală, restul fiind din promoții anterioare, conform conducerii ISJ Arad.

Luni începe Bacalaureat 2024 cu probele de competențe: structura probelor examenului de Bacalaureat 2024.

Anul trecut, Edupedu.ro a scris într-o analiză că peste 50 de mii de copii care au început clasa I în urmă cu 13 ani nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat 2023, adică 24% din întreaga generație.

Imediat ministra Educației, Ligia Deca, a cerut două rapoarte Unității de Cercetare din Educație – unul pe neparticiparea la Evaluarea Națională și altul pe neparticiparea la Bacalaureat. Asta se întâmpla pe 29 iunie 2023.

Ambele rapoarte au fost făcute în vara lui 2023, conform raportului de activitate pe anul respectiv al UCE.

Din septembrie 2023 până în ianuarie 2024 documentele de cercetare au fost ținute la sertar de Ligia Deca și cabinetul său, conform surselor Edupedu.ro.

După ce au fost publicate, Ligia Deca semnează un document cu 13 măsuri pe care-l trimite în școli. Măsurile impuse de la centru erau următoarele:

„În scopul ameliorării rezultatelor școlare ale elevilor, atât la nivelul inspectoratelor școlare, cât şi la nivelul unităților de învăţământ se recomandă următoarele măsuri:

1. Realizarea de către persoanele abilitate legal, la nivelul unității de învăţământ preuniversitar (director/director adjunct, responsabilul comisiei pentru curriculum) de asistențe la ore şi activităţi de consiliere pedagogică a cadrelor didactice.
2. Realizarea de activități metodice la nivelul catedrelor/comisiilor metodice din unităţile
   de învăţământ preuniversitar și al cercurilor pedagogice, inclusiv activititi de interasistență la orele de curs. Este necesar ca activitățile metodice şi cele de consiliere didactică să se focalizeze pe:
   • a. modalitățile de dezvoltare a competentelor de lectură și matematică la toate
     disciplinele din planurile cadru;
   • b. predarea diferențiată, prin adaptarea strategiilor didactice la nevoile elevilor;
   • c. modalităţile de dezvoltare a unor relații de încredere între cadrele didactice şi elevi, precum și dezvoltarea coeziunii colectivelor de elevi şi a unui climat de susținere a elevilor în clasă;
3. Identificarea nevoilor de formare a cadrelor didactice și susținerea participării cadrelor
   didactice la programe de formare continuă în domeniul specialităţii şi al didacticii
   disciplinei, inclusiv privind evaluarea competențelor elevilor, predarca diferențiată,
   organizarea activităților de educatie remedială, strategii didactice şi de managementul
   clasei eficiente în lucrul cu copiii din categorii dezavantajate social, cultural şi/sau
   economic;
4. Prioritizarea de către CJRAE, CMBRAE a activităților de consiliere psihopedagogică
   a elevilor din anii terminali pentru: creșterea motivației pentru participare şi pregătire pentru examenele naționale, eliminarea stigmei şi a discriminării elevilor cu rezultate şcolare scăzute, precum şi a celor care dezvoltă suferință emoțională ca urmare a bullyingului (inclusiv pe criterii de apartenență etnică), gestionarea neîncrederii în propriile abilități, încurajarea progresului personal, a perseverenței și a rezilienței (inclusiv în relatie cu rezultatele obținute la simulările examenelor naționale).
5. Organizarea și desfăşurarea unui program adaptat și intensiv de „Învățare
   remedială”, cu o frecvență săptămânală, pentru elevii din anii terminali, care în anul școlar precedent au avut media generală mai mică de 7, în vederea pregătirii pentru evaluarea naţională, respectiv examenul de bacalaureat.
6. Organizarea și desfăşurarea unui program adaptat de „Învățare remedială” pentru elevii din clasele V-VII, respectiv IX-XI, care, la matematică, precum şi la limba și literatura română au avut media anuală mai mică de 6, pentru prevenirea acumulării de lacune în învățare.
7. Sustinerea de către ISJ/ISMB a unităților de învățământ în implementarea proiectelor
   cu finanțare externă (PNRAS, ROSE) în vederea valorificării activitatilor și a
   resurselor acestora pentru prevenirea abandonului scolar şi pentru îmbunătăţirea
   rezultatelor la examenele naționale.
8. Ghidarea unitatilor de învăţământ în organizarea unor activități si programe de
   orientare şcolară și consiliere în carieră, cu implicarea părinților/reprezentanților
   legali, a angajatorilor locali, cu accent pe prezentarea rutelor şcolare, a
   profesiilor/meseriilor/ocupațiilor actuale şi a rolului pe care il poate avea educația în
   creşterea sanselor de succes în viață;
9. Monitorizarea prezenței elevilor și luarea măsurilor pentru prevenirea şi diminuarea
   absenteismului, inclusiv prin introducerea unui sistem de monitorizare a prezenței la
   şcoală a elevilor şi de informare permanentă a familiilor acestora. Sesizarea cazurilor
   de absenteism ridicat către serviciile publice de asistență socială şi colaborarea cu
   acestea în vederea reintegrării elevilor la cursuri;
10. Implicarea parintilor in activități de informare, susținere și responsabilizare privind participarea şcolară a elevilor şi continuarea studiilor; organizarea de activititi de informare, susținere și consiliere a familiei elevilor, în parteneriat cu serviciile publice de asistenţă socială;
11. Organizarea unor campanii de informare şi întâlniri cu părintii/tutorii de etnie romă
    cu privire la importanta şcolii/participării copiilor la examenele naționale, vizând și impactul pe care îl are educația asupra viitorului unui elev în centre de zi, cămine cultural si alte spatii populare din comunitate, cu implicarea mediatorilor școlari și/sau a resurselor umane de etnie romă de la nivelul unității de învățământ sau a mediului asociativ;
12. Inițierea la nivelul unităților de învățământ a unor programe de mentorat intensiv,
    asigurat de tineri romi, studenți sau elevi de liceu, pentru elevii din anii terminali de
    liceu și de gimnaziu, după caz, pentru o mai bună retenție a acestora; informarea,
    consilierea și orientarea educațională și vocațională a elevilor, oferită de către tineri care sunt în următorul ciclu educațional, cu accent pe familiarizarea, din timp, a elevilor cu mediul din următorul ciclu educațional;
13. Încurajarea elevilor să participe la examenele naționale, în mod special la evaluarea
    națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, informarea corectă a acestora cu privire la
    rolul examenelor și al evaluărilor naționale.

Măsurile propuse de Ligia Deca nu conțineau decât parțial măsurile recomandate de cercetători în rapoartele de cercetare. De exemplu, raportul pentru Bacalaureat recomanda următoarele:

„Încurajarea și susținerea profesorilor să lucreze personalizat, în funcție de nevoile de la clasă, chiar dacă acest lucru necesită o abatere de la programă. Dacă elevii nu au competențe educaționale de bază, respectarea programei oricum nu este în beneficiul elevilor, nici din punct de vedere al eficienței învățării, nici din punct de vedere psihologic.

Organizarea de programe naționale și la nivelul liceelor pentru promovarea importanței diplomei de bacalaureat, motivarea participării la examenul de bacalaureat, adresate elevilor și părinților acestora.

Implementarea programelor de educație remedială pe tot parcursul liceului, începând cu clasa a IX-a, pentru reducerea lacunelor în învățare ale elevilor.

Utilizarea planurilor individuale de învățare pentru elevii aflați în risc, pentru sprijinirea parcursului lor școlar, inclusiv pregătirea pentru examenul de bacalaureat.

Asigurarea condițiilor de transport școlar gratuit sau decontat integral și la timp, utilizarea microbuzelor pentru transportul școlar local, adaptat la programul școlar, acolo unde nu există modalități de transport public.

Asigurarea condițiilor de remunerare și valorizare a activităților remediale și de pregătire pentru bacalaureat desfășurate de profesori.

Asigurarea numărului necesar de consilieri școlari la nivelul liceelor, pentru a sprijini elevii în orientarea în carieră și pregătirea psiho-emoțională pentru bacalaureat.

Asigurarea unei mese calde pentru liceeni, în special pentru cei proveniți din familii dezavantajate socio-economic, care participă la programele de educație remedială și/sau pregătire pentru bacalaureat.

Modificarea ROFUIP pentru a oferi școlilor instrumentele necesare promovării și impulsionării participării școlare, controlării absenteismului, inclusiv promovării participării la examenul de bacalaureat.

Revizuirea programelor școlare de liceu, simplificarea și adaptarea lor pentru elevii înscriși la liceele tehnologice, care intră în clasa a IX-a cu lacune mari în învățare, fără competențele necesare din programele școlare de gimnaziu și adesea fără abilitățile de bază.

Introducerea bacalaureatului diferențiat la liceele tehnologice, prin posibilitatea ca elevii să opteze pentru o disciplină/modul de specialitate ca probă de examen, în locul unei discipline teoretice.

Flexibilizarea listei disciplinelor de bacalaureat, oferind posibilitatea de a alege dintre mai multe discipline studiate de elevi pe parcursul liceului, în funcție de interese, nevoi și motivații.

Corelarea și echivalarea nivelului de dificultate a probelor de bacalaureat între diferite discipline de studiu.

Renunțarea la probe de bacalaureat similare pentru diferite profiluri de licee și simplificarea consistentă a programelor de bacalaureat pentru matematică și limba și literatura română, orientând probele către aspecte practice și aplicative la liceele tehnologice, renunțând la abordările pur teoretice, adaptate în funcție de numărul de ore alocat studiului acestor discipline prin planurile cadru.

Regândirea rolului diplomei de Bacalaureat în parcursul școlar și profesional viitor al absolvenților de liceu.

Implementarea unor măsuri de recunoaștere și valorizare a efortului depus de profesorii care lucrează cu elevii în risc, care reușesc să determine un progres școlar consistent la nivelul acestora.

Sprijin financiar pentru familiile dezavantajate socio-economic, în vederea susținerii cheltuielilor necesare participării elevilor la educație și promovării examenului de bacalaureat:

• Transport școlar:
• Transport școlar gratuit în baza carnetului de elev.
• Decontarea integrală și la timp a transportului elevilor navetiști.
• Microbuze pentru transportul școlar local, având un orar adaptat la programul școlar, acolo unde nu există modalități de transport în comun.
• Hrană/Masă caldă:
• Oferirea unei mese calde, în special pentru elevii care participă la activități remediale sau de pregătire suplimentară pentru bacalaureat.
• Rechizite:
• Asigurarea rechizitelor necesare pentru elevi.
• Pregătire remedială și suplimentară pentru bacalaureat:
• Oferirea de meditații sau alte forme de sprijin educațional suplimentar.

Colaborarea cu autoritățile locale sau județene:

• Asigurarea personalului specializat pentru asistența familiilor și elevilor în risc de neparticipare la educație, în special a celor care:
• Provind din medii defavorizate socio-economic.
• Au părinți plecați la muncă în străinătate.
• Se confruntă cu situații de violență în familie.
• Sunt implicați în activități lucrative de la vârste mici.

Aceste măsuri sunt esențiale pentru sprijinirea educației elevilor și asigurarea accesului egal la oportunități educaționale.

Implementarea unor activități de informare, conștientizare și consiliere a elevilor și a părinților cu privire la:

• Rolul și importanța educației școlare și a bacalaureatului pentru parcursul educațional și profesional al elevilor:
• Informarea despre beneficiile și impactul pozitiv al educației și obținerii diplomei de bacalaureat asupra carierei și vieții profesionale.
• Condițiile și demersurile necesare pentru înscrierea elevilor la bacalaureat:
• Clarificarea pașilor și a cerințelor pentru înscrierea la examenul de bacalaureat, pentru a facilita procesul și a asigura că toți elevii sunt bine pregătiți.
• Oportunitățile de continuare a studiilor și de dezvoltare profesională a elevilor și pașii necesari pentru urmarea diferitelor trasee educaționale și profesionale:
• Consiliere și orientare profesională și de carieră prin implicarea consilierului școlar, pentru a ajuta elevii să ia decizii informate cu privire la viitorul lor educațional și profesional.
• Prezentarea opțiunilor de studii postliceale, universitare și profesionale, precum și a pașilor necesari pentru a accesa aceste oportunități.

Aceste activități sunt esențiale pentru a asigura o informare completă și corectă a elevilor și părinților, facilitând astfel luarea unor decizii informate și sprijinirea parcursului educațional și profesional al elevilor.

Coaching pentru profesori într-o paradigmă susținută de dovezi științifice

Intervențiile la nivelul profesorilor pot fi mai eficiente (atât în termeni de efecte, cât și din punct de vedere al costurilor) decât cele la nivelul elevilor. Profesorii lucrează săptămânal cu elevii, având astfel ocazia să formeze relații pozitive cu aceștia. În plus, la nivelul întregii comunități, profesorii sunt percepuți ca figuri de autoritate și pot deveni modele pentru elevi și părinți. Ei constituie elementul de legătură între școală, elevi și părinți. Astfel, atunci când profesorii dețin și aplică competențele psihologice și pedagogice potrivite și când au o motivație optimă în procesul didactic, pot influența semnificativ viețile elevilor în timpul interacțiunilor obișnuite de la școală și cu părinții.

Din punct de vedere psihologic și educațional, pot fi găsite multiple pârghii pentru dezvoltarea unor intervenții eficiente. De exemplu, psihologia pozitivă aplicată în educație are o susținere științifică consistentă. Metodele de intervenție bazate pe autoeficacitate, alimentată de patru surse principale (experiențele de succes personal, persuasiunea socială, învățarea prin observație de la modele similare și starea emoțională), sunt doar un exemplu. Având în vedere diversitatea factorilor care contribuie la neparticiparea elevilor la examenele naționale, este recomandată formarea unei echipe interdisciplinare de psihologi, specialiști în științele educației și sociologi pentru proiectarea programelor de intervenție.

Îmbunătățirea serviciilor de consiliere psihologică și în carieră din licee

Consilierii școlari dețin competențele necesare pentru adresarea dificultăților psihologice ale elevilor și pentru dezvoltarea personală și profesională a acestora. Deoarece dimensiunea psihologică este strâns legată de cea educațională, este crucial ca elevii să beneficieze de servicii de consiliere consistente, chiar și atunci când obiectivul este îmbunătățirea participării la examenele naționale.

Încurajarea și susținerea profesorilor să lucreze personalizat

Profesorii ar trebui să fie încurajați și susținuți să adapteze predarea în funcție de nevoile clasei, chiar dacă acest lucru necesită o abatere de la programă. Dacă elevii nu au competențele educaționale de bază, respectarea strictă a programei nu este în beneficiul lor, nici din punct de vedere al eficienței învățării, nici din punct de vedere psihologic.

Desfășurarea activităților de conștientizare și motivare pe tot parcursul liceului, cu implicarea unor instituții relevante. Aceste activități vor sublinia importanța bacalaureatului pentru parcursul educațional și profesional al elevilor.

Adoptarea unei abordări integrative care să ia în considerare multiplulii factori de vulnerabilitate. Activitățile vor include sprijin psihologic, consiliere educațională, și suport social, pentru a crea un mediu favorabil pregătirii și participării la examen.

Începând din clasa a IX-a, se vor organiza activități remediale care nu doar recuperează lacunele cu care elevii intră în liceu, dar și dezvoltă abilitățile de învățare, motivația și autonomia în învățare. Aceste activități vor fi personalizate pentru a răspunde nevoilor fiecărui elev.

Se va pune un accent mai mare pe utilizarea efectivă a planurilor individualizate de învățare, ca instrumente în beneficiul elevilor. Aceste planuri vor fi revizuite și actualizate periodic pentru a reflecta progresul și nevoile elevilor.

Dezvoltarea unor programe de formare dedicate profesorilor care lucrează cu elevi în risc de neparticipare la examen. Aceste programe vor include strategii didactice și psihologice bazate pe dovezi științifice, pentru a îmbunătăți competențele și motivația profesorilor în sprijinirea elevilor vulnerabili.