Puțin peste 20% dintre românii de peste 18 ani au citit între una și cinci cărți în 2023, arată Barometrul de consum cultural, publicat pe 12 noiembrie. Doar 10% dintre respondenți au citit până la 12 cărți pe an, adică una pe lună. Studiul mai arată că bărbații declară că citesc mai multe cărți și mai des decât femeile, care spun că nu au timp pentru lectură sau din motive de sănătate, pentru că au nevoie de ochelari. O altă concluzie a studiului privind lectura este aceea că după vârsta de 36 de ani scade procentul celor care citesc în scop profesional sau educațional și aleg să citească de plăcere. În ultimul an 16% dintre români au participat la un târg de carte. Profilul acestora și al cititorului fidel este descris în articol.
- Studiul Barometrul de Consum Cultural 2023 se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în perioada septembrie – octombrie 2023, pe un eșantion reprezentativ național pentru populația de 18 ani și peste. Volumul aproximativ al eșantionului este de 1035 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (Random Digit Dialing).
Anul trecut, cei mai mulți respondenți au citit între 1 și 5 cărți în ultimul an (22%) şi doar 10% au citit 12 cărți sau mai multe, adică o medie de o carte în fiecare lună, arată Barometrul de consum cultural.
Cei mai mulți oameni citesc ca să se relaxeze sau de plăcere, mai puțin pentru studiu sau din motive profesionale. Per total, în anul 2023 bărbații au citit mai des și mai multe cărți decât femeile, din considerente legate de muncă/ școală sau în scop profesional. Lectura de plăcere este mai mult atribuită femeilor.
De ce nu citesc românii – lipsă de timp sau motive de sănătate
Cele mai multe femei spun că nu au citit mai des din motive de timp, spre deosebire de cei mai mulți dintre bărbați, care nu au citit mai degrabă din lipsă de interes.
Un aspect legat de motivele pentru care oamenii nu au citit mai des este legat de probleme de sănătate. Majoritatea femeilor care nu au citit mai des, după motivația legată de lipsa timpului liber, au menționat ca motive problemele legate de vedere sau de faptul că nu au în prezent ochelari de vedere. Peste un sfert dintre femeile care nu au citit mai des în ultimele 12 luni au invocat acest motiv ca fiind cel mai important.
„Subliniem că aceste rezultate sunt analizate pe baza răspunsurilor deschise la întrebarea – care este motivul pentru care nu ați citit? Acest răspuns nu este o consecință a formulării întrebărilor cu variante de răspuns, astfel încât nu putem să considerăm că răspunsurile au fost influențate în vreun fel”, concluzionează Barometrul.
Cele mai multe femei care au această problemă locuiesc în regiunea Nord-Est, Sud și SudEst, provin din mediul rural, au peste 65 de ani, au un nivel mediu de educație și venituri mici, sub 1500 de lei. Importanța acestui rezultat rezidă în procentul mare de femei care au această problemă, care este determinată de nivelul de trai și de bunăstare.
La oraș românii citesc mai mult și pentru a se informa și pentru a se relaxa
Persoanele din mediul urban au citit mai des decât persoanele din mediul rural pentru a se informa și documenta(persoanele până în 50 de ani) cât și de relaxare sau plăcere (cei mai mulți tineri între 18 și 35 de ani).
Procentul celor care citesc pentru studiu sau din considerente profesionale scade foarte mult odată cu înaintarea în vârstă, dar crește procentul celor care citesc din plăcere, după vârsta de 50 de ani.
„După vârsta de 36 de ani scade procentul celor care citesc în scop profesional sau educațional. Tendința ne arată că, în medie, cu cât o persoană înaintează în vârstă, motivația sa pentru lectură de carte în scop profesional sau educațional scade, dar
crește nivelul de lectură motivată de relaxare sau plăcerea de a citi. O posibilă explicație pare fi lipsa interesului pentru educație pe tot parcursul vieții.
Pe de altă parte, această modificare din perioada adultă este un indicator și pentru a susține faptul că un cititor nu pierde acest obicei, dacă practica lecturii a fost bine înrădăcinată în perioada de formare a copilăriei. Amintim aici despre efectul Matei care este folosit, într-un sens metaforic, pentru a compara comportamentul cititorilor. Acesta se referă la faptul că, cu cât o persoană citește mai mult, cu atât va înțelege mai bine beneficiile lecturii și va citi și mai mult, iar cu cât o persoană citește mai puțin, cu atât mai puțin va valoriza beneficiile lecturii și efectele sale pentru propria persoană”, mai arată Barometrul cultural.
Profilul cititorilor fideli (bookworms)
„Cititorii fideli, care citesc cel puțin o carte pe lună, sunt bărbați din mediul urban, cu venituri medii și peste medie. Aceștia sunt persoanele cu cel mai mare venit din gospodăria lor, investesc în CD-uri, DVD-uri, cheltuiesc în medie 100 de lei pe cărți lunar și cheltuiesc mai rar bani pe dispozitive media (aparate foto, video, computere, televizoare, telefoane smart etc.). Acești cititori fac parte din toate categoriile de vârstă în mod aproape egal, ceea ce arată că acest comportament al cititorului fidel este una dintre cele mai stabile practici de consum cultural. Dacă pentru multe alte practici culturale procentele de consumatori fluctuează semnificativ, de exemplu, între tinerii de 18 ani și vârstnicii de peste 65 de ani (consumul de internet), în cazul cititorilor fideli acest comportament este foarte constant.
Una dintre posibilele explicații, dar și concluzii este faptul că dezvoltarea practicilor de lectură și deprinderea acestui obicei rămân în cel mai mare echilibru pe toată durata vieții.
A fost analizat, de asemenea, care este comportamentul de lectură de carte al celor care folosesc internetul pentru a citi ziare sau reviste.
„Datele arată că cei care citesc zilnic ziare sau reviste, inclusiv pe internet, citesc în medie mai puține cărți într-un an decât cei care, spre exemplu, nu citesc niciodată ziare sau reviste pe internet. Cei care au citit 12 sau mai multe cărți în ultimele 12 luni cumpără de pe internet cărți și bilete la spectacole de teatru, iar cei care citesc mai puțin (1-5 cărți pe an) folosesc mai rar internetul pentru cumpărături de acest tip.
Cititorii fideli ascultă audiobook-uri mai rar decât persoanele care citesc mai puține cărți într-un an. O posibilă explicație este legată de faptul că anumiți cititori sunt familiarizați cu lectura cărților în format tipărit și, mai mult, aceștia (în special pentru că citesc cel mai des din plăcere) sunt mai legați de ritualul lecturii și de carte – ca obiect fizic.
Din punctul de vedere al orelor petrecute la televizor, în medie, persoanele care citesc 12 sau mai mult de 12 cărți pe an vizionează mai rar programe de divertisment sau programe
TV în general, iar dintre cei care consumă programe media, cei mai mulți o fac pentru a viziona în mod special filme”, mai spune Barometrul cultural 2023.
Cât de des merg români la târguri de carte
Procentul respondenților care în ultimul an au mers la bibliotecă pentru a împrumuta cărți (20%) este similar procentului respondenților care în ultimul an au participat la un târg de carte (16%).
6% dintre bărbați și dintre femei au participat cel puțin o dată în ultimele 6 luni la un târg de carte. La târguri de carte merg tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de
ani participă într-o măsură mai mare, comparativ cu persoanele din toate celelalte categorii de vârstă.
„De asemenea, frecvența mersului la bibliotecă pentru a citi sau împrumuta cărți nu s-a modificat semnificativ în ultimii 10 ani, fluctuațiile fiind foarte mici de la an la an, atât la nivel general, cât și la nivelul categoriilor de participare lunară sau anuală.
În anul 2014, doar 3% dintre respondenți au împrumutat sau citit o carte la bibliotecă în ultima lună, comparativ 6% în 2023. În plus, în anul 2014, 21% dintre respondenți au împrumutat o cel puțin o dată pe an o carte sau au citit-o carte la bibliotecă, comparativ cu 19% în anul 2023″.
Nu există diferențe semnificative între bărbați și femei nici în ceea ce privește alte activități asimilate: 11% dintre bărbați și 14% dintre femei au mers, în ultimele 6 luni, la bibliotecă pentru a citi sau împrumuta cărți.
O altă concluzie – persoanele cu vârsta cuprinsă între 51 și 65 de ani frecventează bibliotecile într-o măsură mai mare decât tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani. În același timp, se poate constata că între anii 2014 și 2023, gradul de frecventare a bibliotecilor a scăzut în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 36 de ani, dar a crescut semnificativ în rândul celor cu vârsta peste 50 de ani.
Nivelul educațional reprezintă un factor de diferențiere în ceea ce privește frecventarea târgurilor de carte. În ceea ce privește mersul la bibliotecă, se observă diferențe semnificative între persoanele care au cel mult gimnaziul și celelalte categorii de educație. În ceea ce privește participarea la târgurile de carte, se observă diferențe semnificative între persoanele care au cel mult liceul sau școala postliceală și cei cu educație superioară.
„De remarcat că trecerea timpului nu a influențat în vreun fel gradul de frecventare a bibliotecilor în raport cu nivelurile educaționale. Procentele celor care au frecventat bibliotecile cel puțin o dată în ultimele 6 luni din anul 2023 reprezintă o copie fidelă a procentelor obținute în anul 2014 pentru categorii de educație similare”, arată Barometrul.
Ce venituri au cei care merg la târguri de carte
Persoanele care au un venit lunar situat sub limita a 2500 de lei frecventează într-o măsură mai mică târgurile de carte, comparativ cu persoanele care au un venit ce depășește această sumă.
Suma de 2500 de lei reprezintă un prag de diferențiere și în ceea privește frecventarea bibliotecilor, cu precizarea că persoanele care au un venit lunar de peste 6000 de lei frecventează mai rar bibliotecile, în comparație cu persoanele care au un venit între 2501 și 6000 de lei.
Despre autori:
1. Carmen Croitoru, Anda Becuț Marinescu – Introducere și metodologie
2. Carmen Croitoru, Ștefania Matei – Grupuri de consum cultural public. Motivații și clasificări
3. Ioana Ceobanu – Consumul cultural non-public. Profiluri de consum de muzică și lectură
4. Anda Becuț Marinescu, Lucian Georgescu – Caracteristici ale consumului de film în sistem de difuzare clasică și ”în afara rețelei” (streaming)