Un român a luat primul examenul de Medicină în Italia, dintre 60.000 de candidați: În România poți trece examenul doar dacă eşti tocilar și înveţi toată teoria pe de rost

2.254 de vizualizări
Foto: Facebook Norbert Kereszeny
Un tânăr român a intrat pe primul loc la Facultatea de Medicină a Universității din Milano, din peste 60.000 de candidaţi, şi nu va plăti nicio taxă, scrie Corriere della Sera, preluat de Rador. Tânărul de 19 ani a plecat din Sighetu Marmației în urmă cu 10 ani și spune despre examenele din România că sunt foarte diferite de cele din Italia: “testele sunt la nivel local, iar întrebările sunt foarte mnemonice. Poţi trece examenul doar dacă eşti tocilar și înveţi toată teoria pe de rost”.

Pe 1 octombrie, la 8:00 dimineaţa, Norbert Kereszeny din Castellanza, în provincia Varese, şi-a asociat numele cu sigla «15MP9MM4SKQ7211», care în clasamentul testului de Medicină publicat de MIUR (Ministerul Educaţiei, Universităţilor şi Cercetării din Italia) corespunde celui mai bun dintre peste 60.000 de participanţi care, pe 3 septembrie, au completat chestionarul. Norbert a avut şi confirmarea: este primul, cel mai bun dintre aspiranţii medici care vor ocupa cele 11.658 de locuri aflate la dispoziţie în facultăţile de Medicină şi Chirurgie şi de Stomatologie şi Proteză Dentară din întreaga Italie, notează Corriere della Sera, potrivit Rador.

Tânărul a obţinut un punctaj total de 82,4 puncte dintr-un maxim de 90 de puncte. Norbert are 19 ani împliniţi în ianuarie, a luat Bacalaureatul cu 10 la Liceul Tosi din Busto Arsizio, locuieşte în Italia de zece ani, de când a sosit împreună cu familia din localitatea sa natală, Sighetu Marmaţiei, în România, pentru a se reuni cu părinţii, asistenţi medicali la Spitalul din Castellanza.

Reporter: Aşteptarea a luat sfârşit, Norbert. Te aşteptai la un astfel de rezultat?

Norbert Kereszeny: Ştiam că am făcut bine pentru că, la câteva ore după test, am descărcat rezultatele şi am calculat punctajul: îmi aminteam toate răspunsurile şi eram liniştit. Desigur, nu m-am gândit că i-am întrecut pe toţi. Dar am avut certitudinea pe 7 septembrie, când pe site-ul MIUR au fost publicate punctajele. Cel mai mare coincidea cu punctajul meu, şi chiar la Universitatea de Stat din Milano, unde am susţinut examenul.

Reporter: Ai avut deja ocazia să sărbătoreşti, prin urmare…

Norbert Kereszeny: Da, am fost în România, unde mă întorc de câte ori pot să îmi vizitez bunicii şi am sărbătorit cu prietenii mei.

Reporter: Mulţi s-au întrebat, ieri, şi pe reţelele de socializare: cum ai făcut?

Norbert Kereszeny: Am început să mă pregătesc din anul al III-lea de liceu, imediat ce am înţeles că acesta va fi drumul meu: am luat cărţile şi am început să studiez. În anul al V-lea de liceu am făcut şi cursuri de Alphatest, pentru a-mi consolida pregătirea. Dar, în special, trebuie să le mulţumesc profesorilor mei din liceu: toţi colegii mei care au încercat să dea testul – 45% din clasă – l-au trecut. Şi au intrat la universităţile pe care le-au indicat ca primă alegere.

Reporter: Cum ţi s-au părut întrebările?

Norbert Kereszeny: Eram îngrijorat că ar putea fi multe de cultură generală. Am greşit una despre viaţa lui Leonardo Da Vinci; dar în general nu erau grele. Nu am avut ezitări la matematică (chiar dacă erau foarte grele exerciţiile de trigonometrie şi cu ecuaţia exponenţială), sau la chimie şi la fizică, care au fost materiile mele preferate la liceu.

Reporter: Ai încercat la alte universităţi?

Norbert Kereszeny: În primăvară am dat testul de Humanitas, în engleză, şi am fost pe locul al doilea. Dar este o universitate privată şi are taxe prea mari.

Reporter: Pregătirea testului de Medicină şi, în acelaşi timp, Bacalaureatul, a fost istovitor?

Norbert Kereszeny: Nu în mod deosebit, pentru că am început la momentul potrivit. Studiez mult, dar nu sunt un tocilar. Îmi place să ies cu prietenii, să stau pe chat, să citesc.

Reporter: Faci sport?

Norbert Kereszeny: Din păcate nu, nu am timp. Până în al III-lea an de liceu făceam scrimă la nivel competitiv şi înot. Acum mi-ar plăcea să revin în formă.

Reporter: Experienţa părinţilor tăi ţi-a influenţat alegerea?

Norbert Kereszeny: Da, se poate spune că am crescut în mediu “medical”, îl simt familiar. Dar probabil că a contat mai mult capacitatea mea de a sta în contact cu oamenii, să îi fac să se simtă bine. Mă simt în largul meu când pot să am grijă de ceilalţi, să îi ajut pe cei care se simt rău. Şi nu mă văd să fac o muncă de birou sau în laborator.

Reporter: Ce sfaturi le-ai da celor care vor să încerce anul viitor?

Norbert Kereszeny: Să se pregătească la şcoală, dar să facă şi multe simulări.

Reporter: Ce părere ai despre testul de admitere? Este sistemul corect pentru selectarea studenţilor?

Norbert Kereszeny: Pe mine nu mă deranjează, mi se pare că sondează bine capacitatea de gândire. În România este foarte diferit, testele sunt la nivel local, iar întrebările sunt foarte mnemonice. Poţi trece examenul doar dacă eşti tocilar și înveţi toată teoria pe de rost.

Sursa: Corriere.it/ Rador/ Traducerea: Oana Avram / Sursa Foto: Facebook Norbert Kereszeny

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Formare condusă de studenți de la informatică, pentru profesorii de TIC din școlile gimnaziale – propunerea unui profesor pentru Strategia de digitalizare a educației

Formarea pentru profesorii care vor să predea tehnologia informațiilor și comunicațiilor s-ar putea face cu studenți de la facultățile de informatică, e de părere profesorul Cătălin Cărăușu, profesor de matematică…
Vezi articolul

Studenții pot întreba “cărțile vii” tot ce vor să știe, în Biblioteca Vie de la Cluj-Napoca. Printre specialiștii cărora tinerii sunt chemați să le adreseze întrebări sunt profesorii Daniel David, Andrei Miu, medicii Andreea Cătană, Constantin Ciuce

Studenți ai UMF “Iuliu Hațieganu” și ai altor universități, precum și medici rezidenți pot participa sâmbătă, 26 martie, la evenimentul Biblioteca Vie, unde vor putea sta de vorbă personal cu…
Vezi articolul

Politehnica București și Universitatea din Pitești au semnat contractul de fuziune. Discuții cu încă cinci instituții de învățământ superior, din București și din țară, pentru aderarea la noua universitate, care urmează să fie stabilită prin lege

Peste 40.000 de studenți și circa 3.600 de angajați, dintre care aproape 2.000 de cadre didactice ar urma să aibă, pe baza datelor actuale, viitoarea Universitate Națională de Știință și…
Vezi articolul
Remus Pricopie / Foto: Agerpres

Remus Pricopie, rectorul SNSPA: Dezechilibrul de gen afectează calitatea guvernării. Partidele refuză să promoveze femeile pe listele electorale și în funcții publice executive. În Guvernul României vedem 20 de bărbați și o singură femeie

“În România, reprezentarea femeilor pe plan politic este una deficitară. Partidele politice refuză, pur și simplu, să promoveze femeile pe listele electorale și în funcții publice executive. Ne uităm din…
Vezi articolul