Un român a luat primul examenul de Medicină în Italia, dintre 60.000 de candidați: În România poți trece examenul doar dacă eşti tocilar și înveţi toată teoria pe de rost

2.268 de vizualizări
Foto: Facebook Norbert Kereszeny
Un tânăr român a intrat pe primul loc la Facultatea de Medicină a Universității din Milano, din peste 60.000 de candidaţi, şi nu va plăti nicio taxă, scrie Corriere della Sera, preluat de Rador. Tânărul de 19 ani a plecat din Sighetu Marmației în urmă cu 10 ani și spune despre examenele din România că sunt foarte diferite de cele din Italia: “testele sunt la nivel local, iar întrebările sunt foarte mnemonice. Poţi trece examenul doar dacă eşti tocilar și înveţi toată teoria pe de rost”.

Pe 1 octombrie, la 8:00 dimineaţa, Norbert Kereszeny din Castellanza, în provincia Varese, şi-a asociat numele cu sigla «15MP9MM4SKQ7211», care în clasamentul testului de Medicină publicat de MIUR (Ministerul Educaţiei, Universităţilor şi Cercetării din Italia) corespunde celui mai bun dintre peste 60.000 de participanţi care, pe 3 septembrie, au completat chestionarul. Norbert a avut şi confirmarea: este primul, cel mai bun dintre aspiranţii medici care vor ocupa cele 11.658 de locuri aflate la dispoziţie în facultăţile de Medicină şi Chirurgie şi de Stomatologie şi Proteză Dentară din întreaga Italie, notează Corriere della Sera, potrivit Rador.

Tânărul a obţinut un punctaj total de 82,4 puncte dintr-un maxim de 90 de puncte. Norbert are 19 ani împliniţi în ianuarie, a luat Bacalaureatul cu 10 la Liceul Tosi din Busto Arsizio, locuieşte în Italia de zece ani, de când a sosit împreună cu familia din localitatea sa natală, Sighetu Marmaţiei, în România, pentru a se reuni cu părinţii, asistenţi medicali la Spitalul din Castellanza.

Reporter: Aşteptarea a luat sfârşit, Norbert. Te aşteptai la un astfel de rezultat?

Norbert Kereszeny: Ştiam că am făcut bine pentru că, la câteva ore după test, am descărcat rezultatele şi am calculat punctajul: îmi aminteam toate răspunsurile şi eram liniştit. Desigur, nu m-am gândit că i-am întrecut pe toţi. Dar am avut certitudinea pe 7 septembrie, când pe site-ul MIUR au fost publicate punctajele. Cel mai mare coincidea cu punctajul meu, şi chiar la Universitatea de Stat din Milano, unde am susţinut examenul.

Reporter: Ai avut deja ocazia să sărbătoreşti, prin urmare…

Norbert Kereszeny: Da, am fost în România, unde mă întorc de câte ori pot să îmi vizitez bunicii şi am sărbătorit cu prietenii mei.

Reporter: Mulţi s-au întrebat, ieri, şi pe reţelele de socializare: cum ai făcut?

Norbert Kereszeny: Am început să mă pregătesc din anul al III-lea de liceu, imediat ce am înţeles că acesta va fi drumul meu: am luat cărţile şi am început să studiez. În anul al V-lea de liceu am făcut şi cursuri de Alphatest, pentru a-mi consolida pregătirea. Dar, în special, trebuie să le mulţumesc profesorilor mei din liceu: toţi colegii mei care au încercat să dea testul – 45% din clasă – l-au trecut. Şi au intrat la universităţile pe care le-au indicat ca primă alegere.

Reporter: Cum ţi s-au părut întrebările?

Norbert Kereszeny: Eram îngrijorat că ar putea fi multe de cultură generală. Am greşit una despre viaţa lui Leonardo Da Vinci; dar în general nu erau grele. Nu am avut ezitări la matematică (chiar dacă erau foarte grele exerciţiile de trigonometrie şi cu ecuaţia exponenţială), sau la chimie şi la fizică, care au fost materiile mele preferate la liceu.

Reporter: Ai încercat la alte universităţi?

Norbert Kereszeny: În primăvară am dat testul de Humanitas, în engleză, şi am fost pe locul al doilea. Dar este o universitate privată şi are taxe prea mari.

Reporter: Pregătirea testului de Medicină şi, în acelaşi timp, Bacalaureatul, a fost istovitor?

Norbert Kereszeny: Nu în mod deosebit, pentru că am început la momentul potrivit. Studiez mult, dar nu sunt un tocilar. Îmi place să ies cu prietenii, să stau pe chat, să citesc.

Reporter: Faci sport?

Norbert Kereszeny: Din păcate nu, nu am timp. Până în al III-lea an de liceu făceam scrimă la nivel competitiv şi înot. Acum mi-ar plăcea să revin în formă.

Reporter: Experienţa părinţilor tăi ţi-a influenţat alegerea?

Norbert Kereszeny: Da, se poate spune că am crescut în mediu “medical”, îl simt familiar. Dar probabil că a contat mai mult capacitatea mea de a sta în contact cu oamenii, să îi fac să se simtă bine. Mă simt în largul meu când pot să am grijă de ceilalţi, să îi ajut pe cei care se simt rău. Şi nu mă văd să fac o muncă de birou sau în laborator.

Reporter: Ce sfaturi le-ai da celor care vor să încerce anul viitor?

Norbert Kereszeny: Să se pregătească la şcoală, dar să facă şi multe simulări.

Reporter: Ce părere ai despre testul de admitere? Este sistemul corect pentru selectarea studenţilor?

Norbert Kereszeny: Pe mine nu mă deranjează, mi se pare că sondează bine capacitatea de gândire. În România este foarte diferit, testele sunt la nivel local, iar întrebările sunt foarte mnemonice. Poţi trece examenul doar dacă eşti tocilar și înveţi toată teoria pe de rost.

Sursa: Corriere.it/ Rador/ Traducerea: Oana Avram / Sursa Foto: Facebook Norbert Kereszeny

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Alianța universităților tehnice face apel la creșterea locurilor bugetate și la majorarea finanțării pe student în domeniul ingineriei, în condițiile în care aceste instituții au deja printre cele mai mari finanțări publice

Universitățile tehnice din România solicită autorităților, printr-o rezoluție adoptată la Cluj-Napoca, să crească numărul de locuri bugetate alocate lor și să majoreze finanțarea pe student “pentru toate specializările din domeniul…
Vezi articolul

Studenții cer reintroducerea în legea educației a incompatibilității rector-parlamentar, posibilitatea demiterii rectorului de către senatul universitar, eliminarea condamnaților din conducerea universităților și aplicarea masteratului didactic

Studenții cer reintroducerea în legea educației a incompatibilității dintre funcția de rector și cea de parlamentar sau lider de partid. În plus, orice condamnare definitivă trebuie să atragă încetarea imediată…
Vezi articolul

Amfiteatre digitale pentru activitatea din laboratoarele facultăților, platforme de tip Igloo 3D și blended mobility – marile schimbări pentru Universitățile Europene. Sorin Costreie: Acum se creează o rețea de universități de performanță

Universitățile europene care să le permită studenților din București să aibă cursuri cu profesori din Germania, Italia sau Franța intră într-o fază neplanificată, din cauza pandemiei COVID-19. Marea schimbare este…
Vezi articolul

Universitatea de Agronomie din București, la care este profesor și doctor Sorin Cîmpeanu, nu a identificat niciodată un caz de plagiat, din 1852 până în prezent, potrivit ministrului Educației – VIDEO

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, USAMV, din București, nu a identificat niciodată un caz de plagiat, din 1852 până în prezent, potrivit răspunsului ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, la…
Vezi articolul

Se modifică schimbarea. Ministerul Educației scade la 12 numărul minim de ore didactice necesare pentru un credit transferabil, la nici jumătate de an de la stabilirea regulilor – proiect / Pragurile de timp pentru un credit în învățământul superior se elimină

Metodologia de acordare a creditelor de studii transferabile în învățarea pe tot parcursul vieții, intrată în vigoare la începutul acestui an, va suferi modificări, potrivit unui proiect de ordin pus…
Vezi articolul