“Un profesor excepțional de matematică poate să fie un director catastrofal, cu toate că a promovat acel concurs care din păcate nu a certificat competențele manageriale pe zona financiară”, a spus secretarul de stat în Ministerul Educației, Florian Lixandru, prezent la lansarea celui mai recent raport Code for Romania, “Școli sigure și bine administrate”. Documentul critică politizarea inspectoratelor școlare, numirea în funcție a directorilor de școli prin detașare și subfinanțarea sistemului de învățământ.
Raportul identifică și câteva soluții digitale care ar putea ajuta atât elevii, părinții cât și conducerile școlilor. Aplicația catalog electronic, o aplicație care să ajute secretariatele școlilor în depunerea și organizarea actelor, dar și aplicații care să vină în sprijinul elevilor în contextul bullying-ului din școli sau al unor situații de urgență.
Politicul la nivelul conducerilor inspectoratelor școlare “generează o mare instabilitate la nivel instituțional care afectează în mod semnificativ activitatea inspectoratului“, iar managementul școlilor se confruntă cu probleme. Acestea sunt două dintre concluziile celui mai recent raportului Code for Romania, Școli sigure și bine administrate”.
Prezent la lansarea raportului, secretarul de stat în Ministerul Educației, Florian Lixandru spunea că există probleme legate de managementul școlilor pentru că “nu am garanția că toți directorii care au luat concursul sunt si buni manageri. Un profesor excepțional de matematică poate să fie un director catastrofal, cu toate că a promovat acel concurs care din păcate nu a certificat competențele manageriale pe zona financiară”, a spus secretarul de stat.
În condițiile în care concursul pentru directori este organizat de Ministerul Educației, secretarul de stat Florian Lixandru nu crede că procedura de organizare a concursului este deficitară și spune că “directorii care consideră că au carențe pe anumite zonă pot merge în programe de dezvoltare de formare profesională”.
- Declarația integrală a secretarului de stat pe acest subiect poate fi citită mai jos în articol.
Managementul educațional se confruntă cu probleme sistemice
Raportul Code for Romania arată că “managementul educațional al școlilor din România este puternic afectat de politizarea funcțiilor de conducere de la nivelul sistemului de învățământ, cât și de cadrul legal inconsistent în ceea ce privește descentralizarea, relațiile și atribuțiile dintre multitudinea de actori implicați în proces. Mai mult decât atât, carențele la nivelul colectării și utilizării datelor într-un mod inadecvat îngreunează crearea unei viziuni unitare la nivel de sistem care să răspundă la nevoile reale ale școlilor.
Fragmentarea cadrului legal determină probleme și în sfera autonomiei în ceea ce privește luarea deciziilor la nivelul școlii. Școlile ar trebui să aibă suficientă autonomie încât să poată lua decizii cu privire la aspectele ce țin de activitatea lor zilnică (sursa, Talis, 2018).
Cu atât mai mult, politizarea sistemului de învățământ este o problemă care se resimte puternic la toate nivelurile sale. Atât din interviurile efectuate, cât și din analiza raportului „Studii OCDE privind evaluarea și examinarea în domeniul educației” a reieșit faptul că funcțiile de conducere din cadrul sistemului de învățământ sunt profund politizate, un criteriu important în ocuparea lor fiind afilierea politică a candidaților. În consecință, schimbarea partidului politic care se află la guvernare este un factor care creează instabilitate, fiecare partid politic dorind să aibă în administrarea unităților de învățământ un reprezentat
- fie un inspector școlar, un director de școală sau persoane care să facă parte din consiliile de administrație ale școlilor. Fenomenul politizării funcțiilor de conducere din sistemul de învățământ a fost un subiect des abordat în media în ultimii ani existând numeroase știri care au exemplificat astfel de situații”.
Numirea în funcție a directorilor de școală este problematică / Secretarul de stat Florian Lixandru:
Raportul Școli sigure și bine administrate remarcă și faptul că numirea prin detașare a directorilor de școli reprezintă o problemă: “Dacă există funcții vacante, se poate face numirea unui director interimar până la organizarea concursului, prin decizia inspectorului școlar general. Aceste numiri, care se mai cheamă și numiri prin detașare, se fac de cele mai multe ori urmând criterii politice, iar în anul școlar 2020-2021, toate numirile s-au făcut prin detașare“, scrie în document.
“Pe vechea legea, și directorii de școală sunt numiți prin concurs organizat de Ministerul Educației, prin direcțiile generale care coordonează activitatea în învățământul preuniversitar și inspectoratul școlar. Concursurile se organizează de regulă o dată la patru ani, atunci când expiră mandatele directorilor numiți în urma concursurilor anterioare. Cu toate acestea, dacă există funcții vacante, se poate face numirea unui director interimar până la organizarea concursului, prin decizia inspectorului școlar general. Aceste numiri, care se mai cheamă și numiri prin detașare, se fac de cele mai multe ori urmând criterii politice.
În anul școlar 2020-2021 nu a fost organizat niciun concurs pentru ocuparea funcțiilor vacante de director școlar, respectiv director adjunct, modalitatea de ocupare a acestora fiind prin detașare. Ultimul concurs a fost organizat în anul școlar 2016-2017. Astfel, în ianuarie 2021, din totalul de 8.767 directori (generali și adjuncți), aproximativ 80% erau numiți prin detașare, restul fiind pe funcție ca urmare a sesiunii de concurs din anul școlar 2016-2017 (sursa: Ministerul Educației, 2021).
În anul școlar 2021-2022 s-au organizat trei sesiuni de concurs pentru ocuparea funcțiilor vacante. În prima sesiune au fost scoase la concurs 8.652 de funcții, fiind ocupate la finalul sesiunii doar 60,84% din acestea. În a doua sesiune au fost scoase la concurs 3.425 de funcții, însă doar 2039 de candidați au promovat proba scrisă din totalul de 2.845 prezenți la examen (EduPedu, 2022). Însă după proba de interviuri au rămas ocupate doar 50% dintre locurile disponibile. În urma celei de-a treia sesiuni de concurs 1.761 de directori au rămas în continuare în funcție fiind numiți prin detașare (sursa, Ministerul Educației, 2022), restul fiind pe funcție ca urmare a promovării concursului”, scrie în document.
Prezent la lansarea raportului, secretarul de stat în Ministerul Educației, Florian Lixandru spunea că există probleme legate de managementul școlilor.
Declarația integrală:
Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației: “A fi director astăzi te confrunți cu asigurarea finanțării, ar trebui să știe problemele legate de gestionare a violenței în mediul școlar pentru că este un fenomen cu care ne confruntăm și de care nu putem face abstracție. Ne confruntăm cu problema bulling-ului, pe lângă problema violenței și pe alte aspecte, cu problema incluziunii pentru că avem o problemă de mentalitate în ceea ce privește incluziunea.
(…) Ca să poți trebuie să vrei. Acest slogan este posibil doar dacă vrem să facem ceva.
Este foarte important să știi să manageriezi școala, pentru că vă spuneam că peste 90% dintre posturile de director sunt ocupate prin concurs, dar nu am garanția că toți acei directori care au ocupat postul prin concurs sunt într-adevăr buni manageri. A fi bun manager înseamnă nu neapărat să fii bun la specializarea pentru care te-ai pregătit. Un profesor excepțional de matematică poate să fie un director catastrofal, cu toate că promovat acel concurs care din păcate nu a certificat competențele manageriale pe zona financiară. (…) Un coleg de limba română sau matematică trebuie să se pună la punct cu aceste aspecte, și dacă nu ai această competență de a gestiona bugetul, de a găsi soluții pe bugetul pe care îl au … Sunt foarte mulți directori care din lipsă de asumare nu vor să procedeze la demararea unor proceduri de achiziție publică. Pentru că.. să facă Primaria.
Obișnuiți ca până în urmă cu 3 ani când venea un reprezentant al Primariei în școală și stabilea ce lucrări să se facă în școală, toți directorii așteaptă și acum ca reprezentanții Primăriei să elaboreze lista de lucrări, necesar de dotări și să procedeze la achiziții.
Câtă vreme ai un buget la îndemână nu te oprește nimeni să identifici soluții și să vii in sprijinul comunității școlare”.
În condițiile în care concursul pentru directori este organizat de Ministerul Educației, secretarul de stat Florian Lixandru nu crede că procedura de organizare a concursului este deficitară și spune că “directorii care consideră că au carențe pe anumite zonă pot merge în programe de dezvoltare de formare profesională”.
Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației: “Nu au fost identificate probleme. Este un pas înainte faptul că la acest moment peste 90% dintre funcțiile de conducere din sistem de învățământ preuniversitar sunt ocupate prin concurs este un aspect pozitiv, un aspect care practic permite predictibilitate, permite gândirea unei strategii pe termen mediu și lung din partea unei echipe cu stabilitate la conducere a unui de învățământ. Nu văd decât lucruri bune. (…) Instituția mentoratului își va intra în funcțiune. Directorii care consideră că au carente pe anumite zonă pot merge în programe de dezvoltare de formare profesional, astfel încât să-și completeze acele competente deficitare și să gestioneze unitate de învățământ la standardele pe care ARACIP le impune și le va impune în continuare”.
Numirea în funcție a inspectorilor școlari este politizată
“Funcțiile de inspector școlar general și inspector general adjunct din inspectoratele școlare se ocupă prin concurs organizat de către inspectoratele școlare, potrivit legii anterioare a Educației. Aceste concursuri pot avea loc o dată pe an sau la intervale mai scurte de timp, în funcție de necesități. În situația în care un post de inspector școlar rămâne vacant, conform legii, există două modalități prin care acesta poate fi ocupat: fie prin organizarea unui concurs, fie prin numire pe perioadă determinată, prin ordin de ministru, până la organizarea următorului concurs. Cu toate acestea, faptul că numirile pot fi realizate de către decidenții politici generează o mare instabilitate la nivel instituțional care afectează în mod semnificativ activitatea inspectoratului. Inspectoratele școlare au un rol important în managementul educațional și sunt responsabile de monitorizarea și evaluarea calității managementului unităților de învățământ. Deoarece nu există o continuitate în ceea ce privește conducerea inspectoratelor, acestea fiind adesea schimbate în funcție de partidul aflat la guvernare, menținerea funcției de inspector devine dificilă și fiecare schimbare influențează coerența acțiunilor întreprinse de inspectorat.
În anul 2021, trebuia să fie organizat un concurs pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general și inspector general adjunct la nivel național, dar a fost amânat din cauza reorganizării structurilor de tip inspectorat școlar, până la promulgarea unei noi legi a educației.
Ca rezultat, în anul școlar 2021-2022, toate cele 42 de funcții de inspector școlar general și cele 82 de funcții de inspector școlar general adjunct au fost ocupate prin detașare, prin ordin de ministru, niciuna dintre ele nefiind obținută prin intermediul unui concurs anterior. Numărul de inspectori școlari adjuncți s-a majorat ulterior, ajungând la 88″,(sursa: Ministerul Educației, 2022), scrie în raport.
Alte probleme identificate
În raportul “Școli sigure și bine administrate” sunt identificate și alte probleme:
- Școlile nu sunt autonome în luarea deciziilor privind gestionarea deciziilor privind gestionarea fondurilor primite de la stat
- Structurile din administrația școlilor nu sunt funcționale
- Capacitatea școlilor nu este adaptată la nevoile demografice
- Elevii nu sunt implicați în mod real în luarea deciziilor
- Infrastructura școlară este subdimensionată și neadecvată afectând negativ mediul de învățare
- Spațiile de învățare nu sunt adaptate la nevoile actuale
- Atmosfera din clase este marcată de presiune școlară
- Gradul de incluziune în școlile din România este scăzut
Soluții propuse de Code for Romania
- Platforma pentru crearea de lecții adapte pentru copiii cu cerințe educaționale speciale
Prin intermediul platformei IncluzivEd, un profesor poate căuta lecția pe care dorește să o predea folosind un sistem de decizie bazat pe clasă (nivel), materie și tipul de dizabilitate al elevilor. Dacă lecția nu este disponibilă în baza de date a platformei, profesorul poate să încarce propriul conținut pentru a îl transforma într-o lecție accesibilizată. După ce încarcă lecția, aceasta va fi afișată într-o fereastră de editare intuitivă și ușor de utilizat, care oferă profesorului ghidajul necesar pentru a adapta conținutul în funcție de dizabilitatea elevilor (incluzând materiale audio, video, text).
Platforma include o librărie de lecții accesibilizate deja create de profesori ce pot fi folosite, dar și o zonă în care profesorii pot parcurge un scurt curs despre accesibilizare.
- School HUB Toate soluțiile Code for Romania pentru management școlar într-un singur loc
School HUB este un sistem de single sign on în care școlile vor avea access la cele
trei solutii digitale dintr-un singur loc, folosind aceleași credențiale. Mai mult decât
atât, School Hub va fi și locul din care vor fi create profilele utilizatorilor ce vor
utiliza respectivele soluții:
SIA este soluția pentru catalogul digital
EVA este soluția care ajută echipa de management a școlii să își atingă obiectivele
LIA este ajutorul administrației unei școli și se asigură că toate documentele sunt în ordine
- EDU Lead, Acces la resurse de dezvoltare pentru directori de școală
EDU BrainGain este o platformă prin intermediul căreia directorii de școală vor
putea să își autoevalueze competențele, iar pe baza autoevaluării vor primi automat un plan de dezvoltare personalizat. Aceștia vor avea acces la sesiuni de mentorat cu experți în management școlar care i-ar putea ajuta în cariera lor, dar și la workshop-uri tematice la care pot participa alături de alți directori înscriși în program. Scopul acestor workshop-uri fiind de a oferi oportunitatea directorilor de a învăța de la alți directori și de a împărtăși idei și
soluții pentru probleme comune.
- WELLGen, Soluție pentru gestionarea stării de bine la școală
Prin intermediul aplicației, elevii vor avea acces la un jurnal digital zilnic și ghidat care îi va ajuta să reflecte asupra felului în care s-au simțiti în ziua respectivă la școală. Va exista și un spațiu de informare în care pot fi accesate resurse despre bunăstare și cum pot contribui la crearea unei atmosfere mai plăcute la școală.
Elevii se vor putea înscrie și la workshop-uri tematice pentru aceste teme tot prin intermediul platformei organizate fie de profesori, fie la inițiativa elevilor sau a părinților.
Tot prin intermediul WELLGen, elevii vor putea trasnmite feedback anonim după fiecare oră de curs pentru profesor, care îl va ajuta să le înțeleagă mai bine nevoile – atât de învățare, cât și de stare de bine.
- Rescue Play, Instrumentul care pregătește elevii pentru situații de urgență
Aplicația oferă acces la resurse video și text care acoperă diferite aspecte ale situațiilor de urgență, cum ar fi oferirea primului ajutor, măsuri de siguranță și informații despre fenomenele naturale care le pot provoca. Elevii pot accesa resursele individual sau împreună cu profesorii, iar profesorii pot accesa resurse și provocări colaborative cu elevii.
Soluția este construită în jurul unui element de gamification, unde fiecare elev are un avatar care acumulează skill-uri și cunoștințe și deblochează recompense precum ghiozdane cu truse de prim ajutor, extinctor, scări de incendiu.
De asemenea, există și o alarmă lunară pentru toți utilizatorii dintr-o școală care îi obligă să participe la un exercițiu de evacuare/gestionare în conformitate cu scenariul oferit.
Soluția include și o componentă de raportare a problemelor de siguranță de către elevi, care poate fi trimisă direct la ISU pentru soluționare.
Raportul Școli sigure și bine administrate
Informații de context
Un raport al Ministerului Educației din 2022, constata faptul că toate funcțiile de conducere din inspectoratele școlare și casele corpului didactic sunt ocupate politic, prin detașare. Ministerul a refuzat de doi ani să organizeze concursuri, așa cum îi cere legea. Peste 1.700 de directori de școli sunt puși tot politic.
Pe 5 decembrie 2018, la lansarea raportului „România educată”, președintele Klaus Iohannis critica politizarea sistemului, pe care o punea pe seama PSD.
Klaus Iohannis: ”Da, actualele inspectorate școlare trebuie desființate și înlocuite cu structuri de profesioniști.
Iar politizarea – când am fost eu inspector, pot să vă spun că nu a existat politizare, pur și simplu.
Iar, dacă acum intri într-un inspectorat și nu scot toți carnetul de partid, înseamnă că este o minune. Aceste politizări, și sper că nu mi-o luați altfel decât o spun, aceste politizări se petrec în special în perioade guvernamentale pesediste.
Deci, PSD este eminamente politizatorul sistemului educațional – o eroare fundamentală, fiindcă părți esențiale ale sistemului educațional trebuie depolitizate. Nu totul trebuie și nu totul se poate depolitiza, cum foarte bine ați observat.
Decizia asupra sistemului, legea, regulamentele se fac de politicieni, dar gestionarea sau managementul, cum se spune în ziua de astăzi, a entităților sistemului trebuie făcută de profesioniști. Nu trebuie directorul să fie Pesedist, ca să fie bun director, cum nu trebuie să fie liberal, ca să fie bun director.
Eu cred că trebuie să fie un om care are capacitatea și abilitatea să gestioneze bine o școală. Atât! Și atunci, trebuie elaborate criterii pentru asta. Cum? La orice formă de evaluare a unităților școlare sau a profesorilor, nu trebuie să avem inspectorate școlare neapărat. Putem să avem orice formă, poate să fie o entitate în subordinea ministrului sau o entitate în subordinea Parlamentului.
Oricum o definim, ea trebuie să facă exact lucrul pentru care este construită: să evalueze performanța sau să evalueze sistemul, sau să propună remedii pentru erori sistematice, și așa mai departe.
Deci, toată zona aceea trebuie depolitizată, de bun-simț. Nu vreau să fiu înțeles greșit, dacă un director bun este pesedist, în niciun caz nu trebuie scos din sistem pentru că e pesedist. Dar nu trebuie nimeni să ajungă director numai pentru că este pesedist sau numai că este liberal sau, în fine, cine guvernează în momentul respectiv. Deci, toate trebuie făcute în realitate cu bun-simț, și cam toți își dau seama care este bunul simț în depolitizare. Cel puțin oamenii din sistem, vă garantez că au înțeles foarte bine despre ce vorbim aici”.