La examenul de bacalaureat din Ungaria, care va suferi transformări majore la mai multe discipline din 2024, accentul va fi pus pe proiecte, respectiv examenul tradiţional în scris şi oral va fi înlocuit cu cercetarea, experimente, inovaţie şi creaţie, relatează Infostart, preluat de Rador. Din septembrie, schimbări în desfășurarea lecțiilor vor fi aplicate în şase clase, conform noului curriculum național de bază și curriculum-cadru, introduse în 2020, care vor distanța de educaţia tradiţională şi vor pune accent pe activitățile elevilor.
Schimbările curriculare sunt însoțite de modernizarea examenelor, iar recent au fost publicate noile cerinţe privind examenul de bacalaureat, care vor fi aplicate pentru prima oară în perioada mai-iunie a anului şcolar 2023-2024, însă potrivit unor informaţii ale ziarului ungar “Magyar Nemzet”, în cazul examenelor prestabilite, noile criterii vor putea fi aplicate şi mai devreme.
Potrivit planurilor, nu se va modifica sistemul pe două niveluri al examenului de bacalaureat şi nici subiectele de examen obligatoriu. În schimb, va fi o noutate faptul că elevii pot alege să elaboreze un proiect din toate materiile examenului pentru științe – biologie, chimie, fizică, geografie -, urmând a-l susţine precum o lucrare de diplomă.
Elevii vor elabora o lucrare pe baza propriilor lor cercetări, pe care le vor prezenta la examenul oral. Lucrarea trebuie să conţină prezentarea problemei examinate, metoda aplicată, experienţele şi evaluarea acestora, precum şi lista literaturii de specialitate folosită, potrivit detaliilor prezentate de ministerul de resort.
În afară de disciplinele ştiinţifice, cunoştinţele civice, economice, administrative, cunoştinţele privind filmele şi media vor fi parte a examenului de bacalaureat, bazat pe proiecte. La examenul scris elevii trebuie să prezinte un subiect independent, elaborat în timpul anului şcolar.
- Din biologie şi chimie elevii pot prezenta rezumatul unei cercetări efectuate asupra unei probleme date, cu ajutorul datelor din literatura de specialitate. Subiectele pot fi cele referitoare la mediu, problemele privind protejarea naturii, dar și orice alte cercetări (de exemplu biochimice).
- Din chimie, elevii pot prezenta cercetările lor proprii efectuate sub îndrumarea profesorilor de specialitate. Candidații pot alege, de asemenea, un consultant extern, care poate fi un profesor de specialitate dintr-o altă instituție sau un specialist (relevant pentru tema proiectului).
- La geografie, elevii trebuie să aleagă un subiect prin care pot prezenta anumite fenomene naturale şi socio-geografice, pe baza unor procese complexe. De fiecare dată elevii trebuie să pună accentul pe sustenabilitate şi pe protejarea mediului. Elevii pot prezenta, de exemplu, problemele sociale, economice şi de mediu ale zonei în care locuiesc, precum şi amelioarea acestor probleme din punctul lor de vedere. Elevii pot pregăti, de asemenea, şi un proiect referitor la etnologia minorităţilor naţionale (de exemplu, minorităţile croate, germane, rome), în acest caz ei trebuie să prezinte o problemă cu care se confruntă respectiva minoritate naţională.
- Din matematică, în prim-plan vor fi rezolvarea unor probleme practice, inspirate din viaţa cotidiană, cum ar fi problemele financiare. Subiectele la examenul de informatică vor fi înlocuite de cultura digitală. În ceea ce priveşte examenul de limbă maghiară, o noutate va fi faptul că pe lângă interpretarea textului accentul se va pune pe cunoștințele de gramatică.
- Se va modifica şi examenul de istorie: elevii pot prezenta şi o analiză asupra unor texte publicistice. De asemenea, se va dubla volumul unor subiecte din epoca modernă, de exemplu va creşte şi importanţa Primului Război Mondial. Ministerul ungar de Resurse Umane a anunţat că pe site-ul Oficiului pentru învăţământ vor fi publicate în viitorul apropiat modele de proiecte, pe lângă noile criterii detaliate privind examenul de bacalaureat.
Infostart via Rador
Raluca Pantazi
Ștefan Lefter
Cultura la Dubă
5 comments
Nu am citit comentariile. S-ar putea sa repet ce s-a zis înaintea mea. îInainte de ’90 se făcea asa ceva. Nu era cercetare de “descoperiri/inventii” ci pe o tema data realizat o documentare tehnica asupra subiectului, calcule, macheta. Și acum la liceele tehnice se fac aceste lucrări ptr certificarea competentelor (intr-adevar care nu condiționează promovarea bac-ului). E un antrenament ptr facultate, job, te orientează cum sa pui problema, cum sa o rezolvi, sa respecți indicații și “dead-line-uri” și mai ales cum sa “marketezi” ceea ce ai realizat. E foarte bine! Sunt o groaza de competente pe care le demonstrezi trebuind sa realizezi asa ceva. Bine ar fi sa se introducă și la noi.
Din păcate nici atunci si nici acum, proiectele nu erau realizate de elevi. Eu personal am fost in aceasta situație. Am absolvit in 1987 un liceu industrial pe vremea lui Ceaușescu, deci am avut de realizat un astfel de proiect “tehnic”. Intr-adevar desenele si calculele au fost făcute de mine dar macheta propriu zisa trebuie sa recunosc ca mi-a facut-o un inginer si m-a costat aproape 100 lei in banii de atunci dar sa știți ca nu este o diferență prea mare. Motivul pentru care am fost nevoit sa apelez la cineva a fost ca nu aveam deloc acces la materialele si sculele necesare pentru a realiza respectiva macheta dar si pentru ca daca as fi facut-o eu intr-adevar nu ar fi ieșit așa frumoasa si perfecta cum mi-a facut-o inginerul respectiv. Cred ca as fi picat sigur daca ma prezentam cu una făcută de mine . . .
Oare cați elevi din absolvenții claselor de matematica-informatică își fac singuri proiectul pentru atestat ? Poate nu știați dar absolvenții claselor de matematica-informatica trebuie ca la sfârșitul liceului , pe lângă susținerea probelor aferente examenului de bacalaureat , sa realizeze si sa susțină in fata unei comisii , un proiect informatic , pentru a obține un așa zis atestat profesional , care teoretic le da dreptul de a se angaja ca informaticieni sau analiști programatori. Nu stiu care este situația in alte orașe si licee, dar cel puțin la liceul din micul meu oraș, cam 98% din absolvenții clasei de matematica-informatica plătesc pur si simplu diverse persoane pentru a le face aceste proiecte. De multe ori absolventii nu au nici cea mai mica idee legata de modul in care acel proiect a fost facut si la ce foloseste. Daca aceste proiecte vor fi introduse generalizat la toate clasele a XII – a ca o condiție pentru promovarea bacalaureatului, chiar credeți ca absolvenții se vor strădui să-și facă aceste proiecte singuri ? Aiurea! Nu le vor face ei personal nici macar sub îndrumarea unui coordonator de proiect. Pur si simplu vor plati pe cineva sa facă proiectul in locul lor. Si așa, pe lângă industria ilegala a meditațiilor, va apărea o noua industrie ilegala si anume cea a proiectelor de BAC !
Cel puțin in prezent, tinerii absolvenți de liceu contribuie din plin la industria ilegala a meditațiilor insa macar in felul acesta putem spera ca datorita acestor meditații poate tot se mai prinde ceva de ei si încep sa mai știe cate ceva. Dar cu un bacalaureat pe proiecte, se va duce totul naibii. Tânărul absolvent de liceu se va duce la cineva să-i facă un proiect, va plati suma ceruta si va ridica proiectul pe care-l va duce direct la comisia de bacalaureat. Fara sa știe despre ce este vorba, la ce folosește si cum a fost făcut. Si bineînțeles nu se va alege nici cu ceva care să-i folosească in viață. Se va alege doar cu dureri de picioare după cate drumuri va trebui sa facă, cu banii luați si poate chiar cu putina febra musculara daca proiectul e greu de ridicat si transportat la comisia de BAC.
In principiu aceasta idee nu este de loc rea, dar cel puțin la noi ar afecta învățământul mai mult in rău decât in bine. Cel puțin aceasta este părerea mea. Eu nu contest faptul ca peste tot in lume, inclusiv si la noi in tara, exista tineri absolut geniali, capabili de realizări absolut remarcabile, care pot revoluționa practic un întreg domeniu de activitate umana. Dar a condiționa promovarea examenului de bacalaureat de realizarea unor astfel de proiecte mie personal mi se pare exagerat. Din păcate cea mai mare parte a tinerilor si chiar a oamenilor in general, nu este făcută sa realizeze proiecte extraordinare si remarcabile. Daca vom introduce o astfel de condiție pentru promovarea bacalaureatului, ne vom trezi ca doar un procent foarte foarte mic de absolvenți vor promova bacalaureatul. Ceilalți, care nu sunt mistuiți de un “foc creator mistuitor” ce vor face? Va spun eu ce vor face! Vor face ceea ce fac si multi profesori din mediul universitar! Vor “fura” si vor plagia lucrări de excepție, doar pentru a-si asigura o amarata de nota de trecere la bacalaureat. Am spus si cu alte ocazii din ce motiv asistam la aceasta explozie de lucrări plagiate in mediul universitar. Deoarece pentru a putea fi cadru didactic la o facultate, este absolut obligatoriu sa ai doctoratul. Acest lucru vi se pare normal? Poate nu știați dar in facultățile noastre sunt doar “doctori” , fiecare in disciplina lui bineînțeles. Oare acest lucru trebuie sa ne bucure? Bineînțeles ca nu! In mod normal, pentru a avea doctoratul, un specialist adevărat ar trebui să-și dedice toată viata cercetării. Insa acest lucru nu se întâmpla la noi! Pentru a putea preda la facultate, tinerii asistenți trebuie sa facă de la bun început sa facă dovada ca au doctoratul sau macar ca sunt înscriși la doctorat. Când sa apuce ei sa descopere ceva pentru care merita sa li se acorde titlul de “doctor” când ei sunt proaspăt absolvenți de facultate si de masterat, cu cas la gura. Din acest motiv ei sunt practic obligați sa fure si sa plagieze ceea ce au descoperit alții, poate după o viață întreaga de studiu! Toată lumea a auzit de teorema lui Pitagora, dar eu personal cred ca săracului Pitagora (chiar era foarte sarac) i-a trebuit o viață întreaga ca sa descopere teorema care-i poarta numele si pe care azi elevii o învăța in 30 de minute. Am cunoscut odată un tânăr inginer asistent universitar, cu doctoratul luat bineînțeles , care habar nu avea sa calculeze reacțiunile din nodurile unei grinzi cu zabrele, așa cum se vad ele la Podul de la Cernavoda , iar acest lucru eu l-am învățat inca din clasa a IX – a, deoarece am făcut un liceu industrial pe vremea lui Ceausescu. E aberant! Oare așa cred cei care conduc învățământul romanesc ca vom ajunge de talia celor de la M.I.T ? Obligandu-i pe tinerii mistrii sa plagieze ? La fel se va întâmpla si cu bacalaureatul pe proiecte “revoluționare” . Tinerii absolvenți de liceu vor plagia lucrări de excepție sau vor plati efectiv pe cineva sa le facă un nenorocit de proiect, ca doar nu o sa rămână fara BAC. Aceasta idee cu proiectele la BAC ar fi foarte buna daca ar fi facultativa si doar in locul disciplinei la alegere, conform metodologiei actuale a examenului de bacalaureat. In felul acesta, tinerii geniali si merituoși își vor putea etala din plin măiestria, talentul, creativitatea si genialitatea. Altfel, daca acest lucru va avea caracter obligatoriu, va fi un dezastru national. Vom fi efectiv o tara in care tinerii absolvenți de liceu nu stiu efectiv absolut nimic dar care prin nu se știe ce miracol, au realizat niste proiecte magnifice.