Șeful ISJ Bihor, Horea Abrudan, a semnalat că nu e normal ca un elev care are media de gimnaziu la limba română sau la matematică 6 sau 7, să ia media 2 la Evaluarea Națională: “Eu cred, și le-am spus colegilor mei profesori la după simularea de la Evaluare Națională, că un elev de 2, în opinia mea, trebuie să fie cel puțin corigent. Nu încurajez lăsarea elevilor corigenți, dar dacă el e de corigență în clasa a V-a sau a VI-a, lasă-l atunci. Nu să îl duci până în clasa a VIII-a și îl lași corigent sau chiar repetent în ultimul an”, a spus Abrudan. El a spus că va purta o discuție cu directorii de școli și cu cadrele didactice în perioada următoare pe acest subiect.
- Amintim, Edupedu.ro a semnalat într-o analiză că în țară există diferențe de cel puțin 4 puncte între mediile de la Evaluarea Națională 2024 și cele de la clasă.
Șeful ISJ Bihor, Horea Abrudan, spune că un elev care are media 2 la Evaluarea Națională nu este normal să aibă media 6 sau 7, media celor 4 ani școală. “Nu încurajez lăsarea elevilor corigenți, dar dacă el e de corigență în clasa a V-a sau a VI-a, lasă-l atunci. Nu neapărat să îl duci până în clasa a VIII-a și îl lași corigent sau chiar repetent atunci. Dar nici să închei cu media șase sau șapte și să ia 2 la Evaluarea Națională nu mi se pare corect”, a spus Abrudan.
“Pe de altă parte, dacă îl țin șapte și opt la clasă și copilul ajunge la examen și ia 3 și nu-i doar o excepție, cred că ar trebui să cineva să poarte o discute cu cadrul respectiv didactic și să analizeze efectiv motivele pentru care treaba asta s-a întâmplat. Nu-mi doresc ca anul viitor să scadă mediile de absolvire al elevilor, ci îmi doresc ca mediile sa reflecte nivelul de cunoștințe”, spune inspectorul general.
Când a observat aceste discrepanțe între media de gimnaziu și media de la examenul național de la finalul clasei a VIII-a, Horea Abrudan a cerut mai multe date de la școlile respective: media de la limba română și matematică pentru a putea compara mai bine rezultatele. Horea Abrudan a spus că va cere directorilor și cadrelor didactice să găsească soluții pentru ca această situație să nu mai continue.
“Pentru mine o supărare faptul că avem clase de liceu unde se intră cu medii mici și foarte mici. Eu cred, și le-am spus colegilor mei profesori la după simularea de la Evaluare Națională, că un elev de doi, în opinia mea, trebuie să fie cel puțin corigent. Nu încurajez lăsarea elevilor corigenți, cu atât mai mult în clasele terminale, dacă el e de corigență în clasa a V-a sau a VII-a sau a VI-a lasă-l atunci. Nu neapărat să îl duci până în clasa a VIII-a și îl lași corigent sau chiar repetent. Dar nici să închei cu media șase sau șapte și să ia 2 la Evaluarea Națională nu mi se pare corect.
Acolo unde au participat elevi și aveau note la examenul propriu-zis, mă interesa care a fost media mediilor la Matematică și care a fost media mediilor la limba română. Pentru că din datele noastre și din graficele pe care le-am făcut a reieșit că media de absolvire a elevilor la clasa a VIII-a este oarecum similară atât pentru mediul urban, cât și pentru mediul rural. Dar mediile elevilor la Evaluarea Națională nu sunt similare. E o discrepanță destul de mare. Prin urmare, am vrut să cuantific, dar nu am putut, din aplicațiile noastre statistice să văd care e media lor la matematică, vedeam media de absolvire, dar aceea cuprindea toate disciplinele. Și atunci le-am cerut directorilor media celor 4 ani la Română și la matematică și am făcut niște comparații să văd cât de mare discrepanța. Și am luat o marjă de două puncte în jos sau în sus, evident că majoritatea în jos. Adică avem elevi care au media 7 la matematică în cei patru ani, dar iau 4 la Evaluarea Națională și nu mi se pare normal să existe astfel de sunt situații. Sunt sigur și situații, poate un copil să clacheze, din cauza emoțiilor, din cauza stresului, se poate întâmpla, dar unde lucrurile a apar cu preponderență, trebuie făcută o analiză mai serioasă, iar cu o astfel de statistică pe care am făcut-o vreau să port discuții inclusiv cu colegii mei în sector, nu doar cu directorii și cu cadrele didactice. Mi se pare normal ca ceea ce ține de noi să facem, dar coroborate toate datele astea cu date statistice legate de abandon, am observat că sunt cam aceleași comunități cu elevi din categorii defavorizate unde rata de absenteism este mare, unde mediile sau între cele două medii de care vă spuneam există discrepanțe mare. Și asta înseamnă că trebuie să ne aplecăm mai mult. Dar nu doar noi, cei din învățământul preuniversitar, pentru că sunt și alte instituții, sunt autorități locale, sunt direcții de asistență socială, care trebuie să cunoască situația acestor copii”.
Referitor la măsurile pe care le poate lua inspectoratul în aceste situații, șeful ISJ Bihor a spus că responsabili sunt și directorii de școli.
“În legea învățământului preuniversitar scrie că directori împreună cu membrii consiliului de administrație răspund de calitatea educațional. Nu e un indicator de performanță menționat undeva, dar totuși, când evaluăm directorii prin fișele lor de evaluare trebuie să ne uităm și la lucrurile acestea. E frumos să mergem câteva ore la lucru zilnic, dar să nu ne asumăm aceste discrepanțe… în vreun fel, nu mi se pare normal. Deci, aici cred că trebuie lucrat, printr-o îndrumare suplimentară a celor din mediul rural. Poate că în mediul rural un profesor la o gimnazială nu are cu cine să sfătui și aici sunt acele cercuri pedagocice. O altă soluție, proiectele și programele care se implementează. Să îi concentrăm pe elevi înspre mediul urban, unde ai concurența”, spune Abrudan.
Șeful ISJ Bihor a spus că a trimis în școli un chestionar pentru a afla de ce nu s-au prezentat elevi la Evaluarea Națională sau nu au fost înscriși, iar mulți au spus că nu vor să mai continue cu liceul, asta deși învățământul este obligatoriu 13 ani.
“Am aplicat un chestionar pentru toți elevii de clasa a VIII-a și l-am trimis directorilor. Împreună cu diriginții copiii și părinții, elevii să răspundă la câteva întrebări. Ce mă interesa? Care au fost motivele pentru care nu au participat elevii la Evaluarea Națională, având o rată de participare scăzută raportat la media de țară.
În chestionar, pur și simplu le-am dat vreo cinci sau șase variante de a răspunde la întrebare: de ce nu au participat La Evaluarea Națională, fie că nu s-au înscris, fie că nu au participat. Și le-am dat șase variante de răspuns ca să putem trage concluzii. Evident că sunt obligați să continue studiile, dar intenționat am pus varianta aceasta de răspuns acolo și am constatat că pentru 69 lei s-a ales această variantă, că nu vor să continue studiile.
Acum o să trimit adresa în perioada următoare directorilor și autorităților locale, să vedem cum apreciază ei în conjunctura aceasta a respectării legii învățământului care spune care este perioada de școlarizare obligatorie”.
Informații de context
Mediile între 1 și 3 obținute de elevii care au susținut Evaluarea Națională au fost, în cele mai multe cazuri, mai mici cu 4 puncte decât mediile din clasele V-VIII, arată o analiză făcută de Edupedu.ro pentru 7 județe. Este îngrijorător că elevii cu medii mai mici de 3 la examenul de final de clasa a VIII-a au medii gimnaziale peste 6.
Printre situațiile analizate au fost cateva și din județul Bihor. De subliniat este că 3 dintre elevi, care au absolvit gimnaziul cu mediile 9.07, 9.12 și 9.16, au obținut mediile 2.05, 2.92, respectiv 3.00. Acesta nu este un caz fără precedent, Edupedu.ro semnalând astfel de cazuri și între 2019-2022.
Media claselor V-VIII a fost foarte importantă anul acesta, întrucât reprezintă primul criteriu de departajare a elevilor care au medii de admitere egale, potrivit noii procedurii de admitere.
Într-o analiză a structurii subiectelor de Evaluare Națională, făcută de profesorii de Română și Matematică, Cătălin Zaman și Sorin Haiduc, profesorul Haiduc a catalogat drept fraudă din partea profesorilor aceste diferențe enorme dintre mediile de la Evaluarea Națională și cele de la gimnaziu. În plus, profesorul Zaman a atras atenția asupra elevilor care ajung în clasa a VIII-a cu media 2 la Evaluare.