Un elev de 2 la Evaluarea Națională, în opinia mea, trebuie să fie cel puțin corigent. Nu îl duci până în clasa a VIII-a cu media 6 sau 7 și la Evaluare ia media 2, spune șeful Inspectoratului școlar Bihor, Horea Abrudan: O să port o discuție cu directorii și cadrele didactice

21.067 de vizualizări
Foto: Octav Ganea / INQUAM Photos
Șeful ISJ Bihor, Horea Abrudan, a semnalat că nu e normal ca un elev care are media de gimnaziu la limba română sau la matematică 6 sau 7, să ia media 2 la Evaluarea Națională: “Eu cred, și le-am spus colegilor mei profesori la după simularea de la Evaluare Națională, că un elev de 2, în opinia mea, trebuie să fie cel puțin corigent. Nu încurajez lăsarea elevilor corigenți, dar dacă el e de corigență în clasa a V-a sau a VI-a, lasă-l atunci. Nu să îl duci până în clasa a VIII-a și îl lași corigent sau chiar repetent în ultimul an”, a spus Abrudan. El a spus că va purta o discuție cu directorii de școli și cu cadrele didactice în perioada următoare pe acest subiect.
  • Amintim, Edupedu.ro a semnalat într-o analiză că în țară există diferențe de cel puțin 4 puncte între mediile de la Evaluarea Națională 2024 și cele de la clasă. 

Șeful ISJ Bihor, Horea Abrudan, spune că un elev care are media 2 la Evaluarea Națională nu este normal să aibă media 6 sau 7, media celor 4 ani școală. “Nu încurajez lăsarea elevilor corigenți, dar dacă el e de corigență în clasa a V-a sau a VI-a, lasă-l atunci. Nu neapărat să îl duci până în clasa a VIII-a și îl lași corigent sau chiar repetent atunci. Dar nici să închei cu media șase sau șapte și să ia 2 la Evaluarea Națională nu mi se pare corect”, a spus Abrudan.

Pe de altă parte, dacă îl țin șapte și opt la clasă și copilul ajunge la examen și ia 3 și nu-i doar o excepție, cred că ar trebui să cineva să poarte o discute cu cadrul respectiv didactic și să analizeze efectiv motivele pentru care treaba asta s-a întâmplat. Nu-mi doresc ca anul viitor să scadă mediile de absolvire al elevilor, ci îmi doresc ca mediile sa reflecte nivelul de cunoștințe”, spune inspectorul general.  

Când a observat aceste discrepanțe între media de gimnaziu și media de la examenul național de la finalul clasei a VIII-a, Horea Abrudan a cerut mai multe date de la școlile respective: media de la limba română și matematică pentru a putea compara mai bine rezultatele. Horea Abrudan a spus că va cere directorilor și cadrelor didactice să găsească soluții pentru ca această situație să nu mai continue.

“Pentru mine o supărare faptul că avem clase de liceu unde se intră cu medii mici și foarte mici. Eu cred, și le-am spus colegilor mei profesori la după simularea de la Evaluare Națională, că un elev de doi, în opinia mea, trebuie să fie cel puțin corigent. Nu încurajez lăsarea elevilor corigenți, cu atât mai mult în clasele terminale, dacă el e de corigență în clasa a V-a sau a VII-a sau a VI-a lasă-l atunci. Nu neapărat să îl duci până în clasa a VIII-a și îl lași corigent sau chiar repetent. Dar nici să închei cu media șase sau șapte și să ia 2 la Evaluarea Națională nu mi se pare corect.

Acolo unde au participat elevi și aveau note la examenul propriu-zis, mă interesa care a fost media mediilor la Matematică și care a fost media mediilor la limba română. Pentru că din datele noastre și din graficele pe care le-am făcut a reieșit că media de absolvire a elevilor la clasa a VIII-a este oarecum similară atât pentru mediul urban, cât și pentru mediul rural. Dar mediile elevilor la Evaluarea Națională nu sunt similare. E o discrepanță destul de mare. Prin urmare, am vrut să cuantific, dar nu am putut, din aplicațiile noastre statistice să văd care e media lor la matematică, vedeam media de absolvire, dar aceea cuprindea toate disciplinele. Și atunci le-am cerut directorilor media celor 4 ani la Română  și la matematică și am făcut niște comparații să văd cât de mare discrepanța. Și am luat o marjă de două puncte în jos sau în sus, evident că majoritatea în jos.  Adică avem elevi care au media 7 la matematică în cei patru ani, dar iau 4 la Evaluarea Națională și nu mi se pare normal să existe astfel de sunt situații. Sunt sigur și situații, poate un copil să clacheze, din cauza emoțiilor, din cauza stresului, se poate întâmpla, dar unde lucrurile a apar cu preponderență, trebuie făcută o analiză mai serioasă, iar cu o astfel de statistică pe care am făcut-o vreau să port discuții inclusiv cu colegii mei în sector, nu doar cu directorii și cu cadrele didactice. Mi se pare normal ca ceea ce ține de noi să facem, dar coroborate toate datele astea cu date statistice legate de  abandon, am observat că sunt cam aceleași comunități cu elevi din categorii defavorizate unde rata de absenteism este mare, unde mediile sau între cele două medii de care vă spuneam există discrepanțe mare. Și asta înseamnă că trebuie să ne aplecăm mai mult. Dar nu doar noi, cei din învățământul preuniversitar, pentru că sunt și alte instituții, sunt autorități locale, sunt direcții de asistență socială, care trebuie să cunoască situația acestor copii”. 

Referitor la măsurile pe care le poate lua inspectoratul în aceste situații, șeful ISJ Bihor a spus că responsabili sunt și directorii de școli.

“În legea învățământului preuniversitar scrie că directori împreună cu membrii consiliului de administrație răspund de calitatea educațional. Nu e un indicator de performanță menționat undeva, dar totuși, când evaluăm directorii prin fișele lor de evaluare trebuie să ne uităm și la lucrurile acestea. E frumos să mergem câteva ore la lucru zilnic, dar să nu ne asumăm aceste discrepanțe… în vreun fel, nu mi se pare normal. Deci, aici cred că trebuie lucrat, printr-o îndrumare suplimentară a celor din mediul rural. Poate că în mediul rural un profesor la o gimnazială nu are cu cine să sfătui și aici sunt acele cercuri pedagocice. O altă soluție, proiectele și programele care se implementează. Să îi concentrăm pe elevi înspre mediul urban, unde ai concurența”, spune Abrudan.

Șeful ISJ Bihor a spus că a trimis în școli un chestionar pentru a afla de ce nu s-au prezentat elevi la Evaluarea Națională sau nu au fost înscriși, iar mulți au spus că nu vor să mai continue cu liceul, asta deși învățământul este obligatoriu 13 ani.

“Am aplicat un chestionar pentru toți elevii de clasa a VIII-a și l-am trimis directorilor. Împreună cu diriginții copiii și părinții, elevii să răspundă la câteva întrebări. Ce mă interesa? Care au fost motivele pentru care nu au participat elevii la Evaluarea Națională, având o rată de participare scăzută raportat la media de țară.

În chestionar, pur și simplu le-am dat vreo cinci sau șase variante de a răspunde la întrebare: de ce nu au participat La Evaluarea Națională, fie că nu s-au înscris, fie că nu au participat. Și le-am dat șase variante de răspuns ca să putem trage concluzii. Evident că sunt obligați să continue studiile, dar intenționat am pus varianta aceasta de răspuns acolo și am constatat că pentru 69 lei s-a ales această variantă, că nu vor să continue studiile. 

Acum o să trimit adresa în perioada următoare directorilor și autorităților locale, să vedem cum apreciază ei în conjunctura aceasta a respectării legii învățământului care spune care este perioada de școlarizare obligatorie”. 

Informații de context

Mediile între 1 și 3 obținute de elevii care au susținut Evaluarea Națională au fost, în cele mai multe cazuri, mai mici cu 4 puncte decât mediile din clasele V-VIII, arată o analiză făcută de Edupedu.ro pentru 7 județe. Este îngrijorător că elevii cu medii mai mici de 3 la examenul de final de clasa a VIII-a au medii gimnaziale peste 6.

Printre situațiile analizate au fost cateva și din județul Bihor. De subliniat este că 3 dintre elevi, care au absolvit gimnaziul cu mediile 9.07, 9.12 și 9.16, au obținut mediile 2.05, 2.92, respectiv 3.00. Acesta nu este un caz fără precedent, Edupedu.ro semnalând astfel de cazuri și între 2019-2022.

Media claselor V-VIII a fost foarte importantă anul acesta, întrucât reprezintă primul criteriu de departajare a elevilor care au medii de admitere egale, potrivit noii procedurii de admitere.

Într-o analiză a structurii subiectelor de Evaluare Națională, făcută de profesorii de Română și Matematică, Cătălin Zaman și Sorin Haiduc, profesorul Haiduc a catalogat drept fraudă din partea profesorilor aceste diferențe enorme dintre mediile de la Evaluarea Națională și cele de la gimnaziu. În plus, profesorul Zaman a atras atenția asupra elevilor care ajung în clasa a VIII-a cu media 2 la Evaluare.

Citește și:
Este fraudă ca un copil să aibă 7-8 la clasă și 2 la examen, spune profesorul de Matematică Sorin Haiduc, după rezultatele de la Evaluarea Națională 2024 / Cătălin Zaman, profesor de Română: Cum a ajuns copilul acela în clasa a VIII-a să nu obțină o medie mai mare de 2? Ministerul a aruncat puțin sub preș ceea ce ar fi trebuit să scoată în evidență

ANALIZĂ Diferențe de cel puțin 4 puncte între mediile de la Evaluarea Națională 2024 și cele de la clasă. Un candidat din Arad are media 2.20 la Evaluare și 9.23 în clasele V-VIII

23 comments
  1. Stiu un liceu care a lasat mai mult de jumatate de scoala corijenta la matematica, dar nu pentru ca nu au invatat elevii, ci pentru ca directoarea adjuncta este profesor de matematica si “ poate”. I-a trecut pe majoritatea, fara sa spuna notele de trecere si si-a luat si bani pe corijente. Pentru ca pentru fiecare corijent este premiat profesorul.
    Mai stiu alt profesor de matematica de la alt liceu, care intimida elevii, spunandu-le ca nu are rost sa le explice ca oricum sunt prosti, idioti si alte apelative…
    Daca cu astfel de cadre didactice doriti sa faceti performanta, eu nu am nici o pretentie.
    Din experinta de cadru didactic, va spun: Nu exista elev prost, exista profesor incompetent, caruia nu-i pasa, care pune etichete elevilor si care indruma doar spre meditatii.
    Exista un dezinteres total al cadrelor didactice. De ce nu premiati cadrele didactice, care fac performanta la clasa? Pentru ca elevul trebuie sa se simta idiot…

    1. Ești tu profesor cum sunt eu KWJ (indiciu: nu sunt KWJ.)

      Dacă știi atâtea mizerii despre unul sau altul – dă-le cu nume și prenume. Așa, pot spune și eu că TU ești cel mai incompetent personaj pe care l-am văzut vreodată măturând curtea școlii unde ești angajată ca personal de întreținere.

    2. cu toată sinceritatea aveți 100% dreptate , am avut o profesoară de mate care chiar așa îmi făcea …eu îi ceream să îmi explice lecția și ea îmi zicea “ești proastă sau te prefeci?”

  2. Cea mai mare prostie stilul actual. Le predai continuu, mult aproape tot ce e in carte ( fără rezumat, fără sa extragi doar ce e mai important) și după 6, 7 lecții test cu tot capitolul. Cum să reușești să reții atât în felul ăsta? Se preda relaxat, își lăsau 5-7 minute și repetau cu noi prin întrebări tot ce predase. Ora următoare asculta 2, 3 din lecție și dacă nu învățai o auzeai încă o dată, dacă o citeai și acasă, claaar o fixai când o auzeai la ascultare. Acum….

  3. Daca e un copil cu CES, TREBUIE SA LUCREZI CU EL DIFERENTIAT, adica daca el e in clasa VIII-a, si are mintea de un copil de clasa V-a, tu la clasa lucre,i cu el ca si cu un elev de clasa a V-a si il notezi la fel. Daca merge la Evaluarea Nationala normal ca ia nota 2. asa e facut sistemul. În mod normal ar trebui si examenul pentru copiii cu CES sa fie diferentiat.

    1. A zis Deca că nu e nevoie de subiecte diferențiate, că doar li se poate prelungi timpul de lucru (la cerere) și gata!! S-a rezolvat!!

  4. Interesant, nu stiam aceste lucruri, intodeauna am invinuit profesorii pentru ca prefera sa nu se complice si dau 10 pentru un pupic ca sa scape de corvoada de a veni la vara;
    Desigur in clasa copilului meu a mai existat si situatia unui elev in stare de corijenta la 5 materii si amenintat cu repetentia, mama a produs la sfarsit de an un certificat CES si a trecut clasa

  5. O mare vină o au cadrele didactice care predau alte discipline.
    Domnule inspector, cum se poate explica unui părinte că, copilul lui e corigent la matematică sau limba română iar în schimb el are 10 la engleza, fizica, chimie, biologie șamd ?
    Pentru a avea liniște, acele cadre didactice dau note mari iar părinții sunt mulțumiți că se pot lăuda cu copiii.
    Personal, abia aștept o inspecție în școala în care sa se verifice documentele (portofoliul)
    O să înregistrez totul și nu voi preda documentele cerute decât după ce le predau și restul colegilor (ordinea să fie de la dreapta la stânga din rubricatura caralogului)
    Vreau sa văd si eu o fișă de progres la un profesor de sport sau religie. Suntem plătiți la fel, atunci așteptările să fie aceleași de la toți

  6. Frauda..!?!
    La ce va asteptati cand ati dorit ca media din 5-8 sa conteze la capacitate diverse procente, atatia ani? Se “lucreaza” la note 4 ani…
    Unde ati mai vazut voi, in scolile pe care le-ati urmat, atatia copii de 10 pe linie? Perfecti la toate materiile? O clasa intreaga cu medii peste 9.50? Toti premianti si bursieri? Da, miza e bursa!
    La materii ca sport, muzica, desen, religie, nu se concepe altceva decat 10, chiar daca elevii nu ajung pe la orele astea si nu stiu nici ce e ala portativ sau culori complementare.
    Oare cine pe cine pacalaste? Elev, parinte, profesor, director, inspector, ministru, presedinte, cu totii ne invartim in jurul scolilor si ne batem in piept ca avem rezultate si, mai nou, statistici bune. In fiecare an apare cate o noua regula sau schimbare, dar niciodata sistemul nu e vazut ca un tot, iar de cand politica se lipeste din ce in ce mai mult de sistem, totul devine putred.
    Acum una si mai frumoasa : locul 1 la orice olimpiada nationala in 5-8 te scuteste de evaluarea nationala. De doi ani e haos la olimpiade de ti se face scarba, dar nu vede nimeni nimic in neregula.
    Cand pui mize apar interese, muuulte, din toate partile si de aici pana la frauda e doar un… Pix

    1. Domnule sunteti in urma cu informatiile. Media de la clasele 5-8 nu se mai ia in calculul mediei de admitere de vreo 3 ani, asa ca notele sau mediile de 10 la Ed.fizica Desen, etc., daca au fost acordate gratuit si pe nemerit , sunt doar de …orgoliu de moment si nu pentru a favoriza sau forta admiterea unui elev cu 5- 6 la disciplinele de examen, la un liceu bun sau pretentios.

  7. Pot fi mai multe motive pentru care un copil poate lua nota mica la evaluare ! Sunt destul de multi copii care trec dintr-o extrema in alta ! Oare de ce ? Nu intereseaza pe nimeni.

    1. Eu nu o să înțeleg niciodată DE CE ESTE LICEUL OBLIGATORIU ? Copii care sunt interesați să facă facultate iau ore particulare și cei care intră la liceu cu media 2 își pierd timpul degeaba încă 4 ani nu-i interesează să învețe și pe profesori nu-i interesează să-i învețe.Eu cred că suntem singura țară din lume unde școlarii iau ore suplimentare, și unde LICEUL este obligatoriu

  8. Eu sunt un parinte al unui copil cu ces. Generatia care in clasa a doua, la sfarsit, a intrat in covizenie. La inceputul clasei a doua au venit 8 repetenti. Copii care nu stateau nici in banca. Repetenti pe buna dreptate. Dar invatatoarea fiului meu nu a avut voie sa lase repetenti. De la covid. Apoi s-a pensionat. A venit o alta doamna invatatoare. Vreo doi ani, cat a durat povestea cu covidul, inteleg ca nu a fost voie sa lase repetenti. Cei care au fost a opta acum, erau la sfarsitul clasei a patra si au fost cu covidul inca doi ani. Online (erau mai destepti decat unii profesori, ca ziceau ca nu le merg camerele) faceau ce voiau. Acum aveti o problema cu ei??? Anul viitor altii, pe urma generatia fiului meu. Va fi clasa a saptea in septembrie. Din clasa lui nimeni nu stie tabla inmultirii. Si ce am povestit e numai partea elevilor!!! Trebuie o reforma generala. Sa alegeti ce va doriti sa stie copiii cand termina cele 12 clase obligatorii. Poate ceva cu sens. Nu cum e biologia de acum, care pentru mine, inginer de 55 de ani, nu are sens si logica. Si in loc sa luati table destepte, mai bine niste microscoape, niste truse la fizica cu magneti si cabluri electrice pentru fizica. Nu sa-i vada pe altii facand, ci sa faca ei. Eu am fost a șasea in 1980 si, fiind intr-o scoala noua, fiecare elev a avut trusa lui la electricitate. Super imi amintesc. Apoi ar mai fi despre domnii profesori. Destule. Dar nu e locul meu. Pentru ca materia multa, copiii lipsesc. Nu ii atrage nici bursa. Daca ar putea sta pe telefon si la scoala… Acum le da si mancare calda. Doar sa si invete un pic in schimb?! Sper sa gasiti solutii sa atrageti copiii la scoala. Dar nu sa nu-i puneti sa invete. Nu asta e solutia.

    1. Cea mai mare prostie stilul actual. Le predai continuu, mult aproape tot ce e in carte ( fără rezumat, fără sa extragi doar ce e mai important) și după 6, 7 lecții test cu tot capitolul. Cum să reușești să reții atât în felul ăsta? Se preda relaxat, își lăsau 5-7 minute și repetau cu noi prin întrebări tot ce predase. Ora următoare asculta 2, 3 din lecție și dacă nu învățai o auzeai încă o dată, dacă o citeai și acasă, claaar o fixai când o auzeai la ascultare. Acum….

  9. notarea și evaluarea pe parcursul gimnaziului se fac fără nici o noimă…multe lucruri fictive,care scot la iveală carentele evaluării naționale și chiar și evaluării de la mult controversatele teste PISA

  10. Sunt și altfel de cazuri: elevi care intra la liceu cu 8-9, chiar aproape 10, dar la teste la orice alta materie in afara de matematică și limba română nu iau nici măcar 5-ul. Despre asta de ce nu scrie nimeni?

  11. Am lăsat un elev corigent în clasa a VII-a. Am fost reclamata la ISMB și mi s-a cerut “Nota de relatie” în care a trebuit sa explic de ce un elev ajunge în clasa a VII-a( venise prin transfer) și nu stie ce este “un sfert”. Mi-am amânat concediul plătit cu o zi pentru a merge la scoala cu celebra nota. Aici am fost acuzata ca “sunt contra scolii” și se dădeau indicații sa se ascundă catalogul pentru ca as fi vrut sa fac “modificari”. Elevul a rămas corigent, dar în toamna,la primul CP, s-a spus ca elevul a promovat “în baza unui test” și a fost din nou transferat în alta scoala. Cine este din “sistem” știe cata mizerie se ascunde sub preș și de cata ipocrizie suferă directorii, inspectorii…..și cam toate cadrele didactice.

    1. Am avut un elev rămas repetent în clasa a XI-a (era corigent la 3 discipline). Înainte de CP-ul unde se aviza situația la învățătură, a promovat două discipline (să fie clar, mediile fuseseră încheiate, au fost modificate cu adăugare de note în rubrică și recalcularea mediei, cu ștampilă, etc). A rămas doar la mine. La examenul de corigență, evident, nu a promovat.

      M-a sunat directoarea, m-a sunat viceprimarul, m-a sunat primarul, să fac un bine, să-l trec. Aveam lucrarea (nu scrisese nimic pe ea, doar numele), exista o înregistrare audio-video cu partea de examen oral (n-a spus nimic). Colega din comisie nu voia să se încurce, m-a sfătuit să-l trec. Cum? Așa, cumva. Nu l-am trecut.

      Directoarea l-a sfătuit să depună plângere la inspectorat, să ceară altă comisie de examinare. A cerut, i-a fost aprobată, colega de comisie a primit alt profesor (din afara școlii) ca să-l ajute pe candidat să treacă clasa. I-au dictat efectiv ce să scrie, de-abia a scris, ”oficial”, de-un 5. Nu a mai dat și probă orală, a luat 5 pe ochi frumoși. A trecut clasa. În clasa a XII-a n-a venit la școală nici măcar un sfert din an, avea alte preocupări. S-a transferat la seral și n-a mai venit nici acolo. În prezent, dacă nu s-a înscris la alt liceu, probabil încă nu are încheiate cursurile liceale.

      Morala? Ești prost dacă respecți regulile și ai niște principii. Se vor găsi întotdeauna alții care să le încalce și să ajungi să fii la mâna lor, dacă nu erai deja. Nu te respectă nimeni pentru principii, toată lumea se uită la tine ca la un ciudat, pentru că nu vrei să faci compromisuri acolo unde nu e loc de compromis. Am rămas cunoscut în școală ca ăla care nu vrea să ajute oamenii, iar cei care l-au trecut pe respectivul sunt profesorii cei buni, că ajută la nevoie.

      Și pentru ce? Nu câștigi nimic respectând principii, în afară de păstrarea stimei de sine. Dacă n-ar mai fi măcar asta, plecam de mult din învățământ. Dar sunt mult prea mulți care trăiesc după dictonul ”capul plecat sabia nu-l taie”, și mai bine n-o să fie nici de acum înainte.

      1. Felicitări pentru verticalitate. E una dintre valorile absente din mentalul societății noastre și cu atât mai mult trebuie respectată atunci când se ivește, sporadic, în orice context.

      2. de acord cu dumneavostră , adică sunt uni elevi care chiat învață și se străduiesc să ia un 5-6 și mai sunt și copii de genu care se cred șmecheri și iau 5 pe degeaba doar că au reclamat un profesor pentru asta … nu este corect , eu știu ce este munca pe merit la școală . Și nu îmi convine eu să fi tras tare să trec cu brio și alți doar așa pe ochi frumoși ! eu țin cu dumneavostră și vă apreciez !

  12. Scuzați tonul, dar subiectul ăsta mă scoate din sărite și mă dezbrac de civilizație pentru comentariul ce urmează.

    Păi bă țăranilor, nu voi ați spus că școala primește fonduri per capita??? La ce dra*u’ v-ați așteptat?? Dacă îi lași corigenți și repetenți pierzi clasa și pierzi și ceilalți 20 de elevi care trec de 5 și n-au nicio vină că niște cretini gândesc cu cur*l și lasă școala fără fonduri pentru funcționare.

    A, vreți comasare?? Unde, bă, cretin*lor? În 5 schimburi, inclusiv noaptea? Unde dr*cu” aveți voi clase în număr suficient de mare, aproape de copii, ca să vină toți dimineața și să ajungă și pe acasă în aceeași zi? Aveți impresia că elevii aparțin statului, trebuie să vină unde catadicsiți voi să deschideți o școală, indiferent cât de departe e de ei?

    Și nici măcar nu vorbim de salarii – aveți cea mai mică idee, cretin*lor care numărați nimicuri, cât costă curentul pentru o școală? Cât costă microbuzul școlar (nu doar motorina)? Cât costă încălzirea? Vopseaua dată din an în paște, când sunt fonduri? Dezinfecția și dezinsecția?? Mobilierul? Mocheta pentru grădinițe? Și până la urmă, și salariile??

    Nu, vorbiți ca de obicei, din c*r.

    Dacă lași corigenți, afli, ca anul ăsta, că examenul de corigență e după o săptămână – ăla n-a fost capabil să scoată un 5 din 5 note într-un an dar o să scoată un 5 într-o săptămână. BĂĂĂ!!!! Sunteți complet duși cu capul!!

    Și dacă chiar ai lăsat corigenți (ca aia din Sinaia, care a aflat pe pielea ei că idealurile nu țin de foame și să nu care cumva să îndrăznească să deranjeze un părinte cu trecere la primar!!), și apoi rămân repetenți, CE??? Rămân 2-3 ani repetenți, depășesc vârsta clasei, sunt TOT într-a 5-a, CEEEEE?? Că sunt prea mici să muncească (13-14 ani), prea mari să mai stea în clasa aia, A doua șansă (altă prostie) e în trei-patru școli în țară… CE LE MAI RĂMÂNE DE FĂCUT???

    Vă spun eu ce se întâmplă: e tras la răspundere profesorul că ăla n-a luat 5 ca să nu fie deranjat inspectoratul acum din cauza situației. Nu mai contează că acel copil nu scrie, nu citește, nu vine niciodată la școală, nu face NIMIC – profesorul e de vină.

    Nou-venitul ăsta cu bă*ini în cap vine să aducă el schimbarea. EL CE SCHIMBARE A PRODUS?? Câți elevi care meritau să rămână corigenți au și rămas corigenți? Câți dintre ei au fost trecuți de d-l ăsta care le știe el pe toate ca un om mare?

    Dar nu mai terminați mă cu prostiile?? Ori veniți cu picioarele pe pământ și terminați cu declarațiile pompoase și dojenitoare, de parcă nu știți cât kkt mâncați, ori veniți mă și dați exemplele alea uimitoare să arătați fraierilor cum treceți voi clasa elevi care NU VIN LA ȘCOALĂ. Hai să vedem și minunea asta!!

    /rant over.

    1. Va felicit, a-ți pus punctul pe i !
      Adevarul este ca prin tipul de finanțare ” per capita” se dorește si se reuseste distrugerea educației!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

World Vision: Evaluarea golurilor de învățare, activitățile remediale și pregătirea profesorilor pentru aceștia, dar și educația parentală la sate – priorități pentru școală după decizia de redeschidere

Un program național de educație remedială, evaluarea pierderilor acumulate de elevi, pregătirea resurselor și a profesorilor în vederea orelor remediale, dar și programe de educație parentală în mediul rural sunt…
Vezi articolul

Problemele probei de interviu pentru concursul de directori de școli, în opinia lui Andrei Ion, doctor în psihologie organizațională și managerul regional al unei companii internaționale de recrutare

Cele mai mari probleme ale concursului național pentru angajarea directorilor de școli „cred că sunt legate de etapa de interviu”, spune Andrei Ion într-o analiză făcută pe metodologia și organizarea…
Vezi articolul