Șeful ISJ Bihor, Horea Abrudan, a semnalat că nu e normal ca un elev care are media de gimnaziu la limba română sau la matematică 6 sau 7, să ia media 2 la Evaluarea Națională: “Eu cred, și le-am spus colegilor mei profesori la după simularea de la Evaluare Națională, că un elev de 2, în opinia mea, trebuie să fie cel puțin corigent. Nu încurajez lăsarea elevilor corigenți, dar dacă el e de corigență în clasa a V-a sau a VI-a, lasă-l atunci. Nu să îl duci până în clasa a VIII-a și îl lași corigent sau chiar repetent în ultimul an”, a spus Abrudan. El a spus că va purta o discuție cu directorii de școli și cu cadrele didactice în perioada următoare pe acest subiect.
- Amintim, Edupedu.ro a semnalat într-o analiză că în țară există diferențe de cel puțin 4 puncte între mediile de la Evaluarea Națională 2024 și cele de la clasă.
Șeful ISJ Bihor, Horea Abrudan, spune că un elev care are media 2 la Evaluarea Națională nu este normal să aibă media 6 sau 7, media celor 4 ani școală. “Nu încurajez lăsarea elevilor corigenți, dar dacă el e de corigență în clasa a V-a sau a VI-a, lasă-l atunci. Nu neapărat să îl duci până în clasa a VIII-a și îl lași corigent sau chiar repetent atunci. Dar nici să închei cu media șase sau șapte și să ia 2 la Evaluarea Națională nu mi se pare corect”, a spus Abrudan.
“Pe de altă parte, dacă îl țin șapte și opt la clasă și copilul ajunge la examen și ia 3 și nu-i doar o excepție, cred că ar trebui să cineva să poarte o discute cu cadrul respectiv didactic și să analizeze efectiv motivele pentru care treaba asta s-a întâmplat. Nu-mi doresc ca anul viitor să scadă mediile de absolvire al elevilor, ci îmi doresc ca mediile sa reflecte nivelul de cunoștințe”, spune inspectorul general.
Când a observat aceste discrepanțe între media de gimnaziu și media de la examenul național de la finalul clasei a VIII-a, Horea Abrudan a cerut mai multe date de la școlile respective: media de la limba română și matematică pentru a putea compara mai bine rezultatele. Horea Abrudan a spus că va cere directorilor și cadrelor didactice să găsească soluții pentru ca această situație să nu mai continue.
“Pentru mine o supărare faptul că avem clase de liceu unde se intră cu medii mici și foarte mici. Eu cred, și le-am spus colegilor mei profesori la după simularea de la Evaluare Națională, că un elev de doi, în opinia mea, trebuie să fie cel puțin corigent. Nu încurajez lăsarea elevilor corigenți, cu atât mai mult în clasele terminale, dacă el e de corigență în clasa a V-a sau a VII-a sau a VI-a lasă-l atunci. Nu neapărat să îl duci până în clasa a VIII-a și îl lași corigent sau chiar repetent. Dar nici să închei cu media șase sau șapte și să ia 2 la Evaluarea Națională nu mi se pare corect.
Acolo unde au participat elevi și aveau note la examenul propriu-zis, mă interesa care a fost media mediilor la Matematică și care a fost media mediilor la limba română. Pentru că din datele noastre și din graficele pe care le-am făcut a reieșit că media de absolvire a elevilor la clasa a VIII-a este oarecum similară atât pentru mediul urban, cât și pentru mediul rural. Dar mediile elevilor la Evaluarea Națională nu sunt similare. E o discrepanță destul de mare. Prin urmare, am vrut să cuantific, dar nu am putut, din aplicațiile noastre statistice să văd care e media lor la matematică, vedeam media de absolvire, dar aceea cuprindea toate disciplinele. Și atunci le-am cerut directorilor media celor 4 ani la Română și la matematică și am făcut niște comparații să văd cât de mare discrepanța. Și am luat o marjă de două puncte în jos sau în sus, evident că majoritatea în jos. Adică avem elevi care au media 7 la matematică în cei patru ani, dar iau 4 la Evaluarea Națională și nu mi se pare normal să existe astfel de sunt situații. Sunt sigur și situații, poate un copil să clacheze, din cauza emoțiilor, din cauza stresului, se poate întâmpla, dar unde lucrurile a apar cu preponderență, trebuie făcută o analiză mai serioasă, iar cu o astfel de statistică pe care am făcut-o vreau să port discuții inclusiv cu colegii mei în sector, nu doar cu directorii și cu cadrele didactice. Mi se pare normal ca ceea ce ține de noi să facem, dar coroborate toate datele astea cu date statistice legate de abandon, am observat că sunt cam aceleași comunități cu elevi din categorii defavorizate unde rata de absenteism este mare, unde mediile sau între cele două medii de care vă spuneam există discrepanțe mare. Și asta înseamnă că trebuie să ne aplecăm mai mult. Dar nu doar noi, cei din învățământul preuniversitar, pentru că sunt și alte instituții, sunt autorități locale, sunt direcții de asistență socială, care trebuie să cunoască situația acestor copii”.
Referitor la măsurile pe care le poate lua inspectoratul în aceste situații, șeful ISJ Bihor a spus că responsabili sunt și directorii de școli.
“În legea învățământului preuniversitar scrie că directori împreună cu membrii consiliului de administrație răspund de calitatea educațional. Nu e un indicator de performanță menționat undeva, dar totuși, când evaluăm directorii prin fișele lor de evaluare trebuie să ne uităm și la lucrurile acestea. E frumos să mergem câteva ore la lucru zilnic, dar să nu ne asumăm aceste discrepanțe… în vreun fel, nu mi se pare normal. Deci, aici cred că trebuie lucrat, printr-o îndrumare suplimentară a celor din mediul rural. Poate că în mediul rural un profesor la o gimnazială nu are cu cine să sfătui și aici sunt acele cercuri pedagocice. O altă soluție, proiectele și programele care se implementează. Să îi concentrăm pe elevi înspre mediul urban, unde ai concurența”, spune Abrudan.
Șeful ISJ Bihor a spus că a trimis în școli un chestionar pentru a afla de ce nu s-au prezentat elevi la Evaluarea Națională sau nu au fost înscriși, iar mulți au spus că nu vor să mai continue cu liceul, asta deși învățământul este obligatoriu 13 ani.
“Am aplicat un chestionar pentru toți elevii de clasa a VIII-a și l-am trimis directorilor. Împreună cu diriginții copiii și părinții, elevii să răspundă la câteva întrebări. Ce mă interesa? Care au fost motivele pentru care nu au participat elevii la Evaluarea Națională, având o rată de participare scăzută raportat la media de țară.
În chestionar, pur și simplu le-am dat vreo cinci sau șase variante de a răspunde la întrebare: de ce nu au participat La Evaluarea Națională, fie că nu s-au înscris, fie că nu au participat. Și le-am dat șase variante de răspuns ca să putem trage concluzii. Evident că sunt obligați să continue studiile, dar intenționat am pus varianta aceasta de răspuns acolo și am constatat că pentru 69 lei s-a ales această variantă, că nu vor să continue studiile.
Acum o să trimit adresa în perioada următoare directorilor și autorităților locale, să vedem cum apreciază ei în conjunctura aceasta a respectării legii învățământului care spune care este perioada de școlarizare obligatorie”.
Informații de context
Mediile între 1 și 3 obținute de elevii care au susținut Evaluarea Națională au fost, în cele mai multe cazuri, mai mici cu 4 puncte decât mediile din clasele V-VIII, arată o analiză făcută de Edupedu.ro pentru 7 județe. Este îngrijorător că elevii cu medii mai mici de 3 la examenul de final de clasa a VIII-a au medii gimnaziale peste 6.
Printre situațiile analizate au fost cateva și din județul Bihor. De subliniat este că 3 dintre elevi, care au absolvit gimnaziul cu mediile 9.07, 9.12 și 9.16, au obținut mediile 2.05, 2.92, respectiv 3.00. Acesta nu este un caz fără precedent, Edupedu.ro semnalând astfel de cazuri și între 2019-2022.
Media claselor V-VIII a fost foarte importantă anul acesta, întrucât reprezintă primul criteriu de departajare a elevilor care au medii de admitere egale, potrivit noii procedurii de admitere.
Într-o analiză a structurii subiectelor de Evaluare Națională, făcută de profesorii de Română și Matematică, Cătălin Zaman și Sorin Haiduc, profesorul Haiduc a catalogat drept fraudă din partea profesorilor aceste diferențe enorme dintre mediile de la Evaluarea Națională și cele de la gimnaziu. În plus, profesorul Zaman a atras atenția asupra elevilor care ajung în clasa a VIII-a cu media 2 la Evaluare.
Citește și:
Este fraudă ca un copil să aibă 7-8 la clasă și 2 la examen, spune profesorul de Matematică Sorin Haiduc, după rezultatele de la Evaluarea Națională 2024 / Cătălin Zaman, profesor de Română: Cum a ajuns copilul acela în clasa a VIII-a să nu obțină o medie mai mare de 2? Ministerul a aruncat puțin sub preș ceea ce ar fi trebuit să scoată în evidență
ANALIZĂ Diferențe de cel puțin 4 puncte între mediile de la Evaluarea Națională 2024 și cele de la clasă. Un candidat din Arad are media 2.20 la Evaluare și 9.23 în clasele V-VIII
Raluca Pantazi
Petru Clej
Mihai Peticilă
Redacția
5 comments
Eu sunt un parinte al unui copil cu ces. Generatia care in clasa a doua, la sfarsit, a intrat in covizenie. La inceputul clasei a doua au venit 8 repetenti. Copii care nu stateau nici in banca. Repetenti pe buna dreptate. Dar invatatoarea fiului meu nu a avut voie sa lase repetenti. De la covid. Apoi s-a pensionat. A venit o alta doamna invatatoare. Vreo doi ani, cat a durat povestea cu covidul, inteleg ca nu a fost voie sa lase repetenti. Cei care au fost a opta acum, erau la sfarsitul clasei a patra si au fost cu covidul inca doi ani. Online (erau mai destepti decat unii profesori, ca ziceau ca nu le merg camerele) faceau ce voiau. Acum aveti o problema cu ei??? Anul viitor altii, pe urma generatia fiului meu. Va fi clasa a saptea in septembrie. Din clasa lui nimeni nu stie tabla inmultirii. Si ce am povestit e numai partea elevilor!!! Trebuie o reforma generala. Sa alegeti ce va doriti sa stie copiii cand termina cele 12 clase obligatorii. Poate ceva cu sens. Nu cum e biologia de acum, care pentru mine, inginer de 55 de ani, nu are sens si logica. Si in loc sa luati table destepte, mai bine niste microscoape, niste truse la fizica cu magneti si cabluri electrice pentru fizica. Nu sa-i vada pe altii facand, ci sa faca ei. Eu am fost a șasea in 1980 si, fiind intr-o scoala noua, fiecare elev a avut trusa lui la electricitate. Super imi amintesc. Apoi ar mai fi despre domnii profesori. Destule. Dar nu e locul meu. Pentru ca materia multa, copiii lipsesc. Nu ii atrage nici bursa. Daca ar putea sta pe telefon si la scoala… Acum le da si mancare calda. Doar sa si invete un pic in schimb?! Sper sa gasiti solutii sa atrageti copiii la scoala. Dar nu sa nu-i puneti sa invete. Nu asta e solutia.
notarea și evaluarea pe parcursul gimnaziului se fac fără nici o noimă…multe lucruri fictive,care scot la iveală carentele evaluării naționale și chiar și evaluării de la mult controversatele teste PISA
Am lăsat un elev corigent în clasa a VII-a. Am fost reclamata la ISMB și mi s-a cerut “Nota de relatie” în care a trebuit sa explic de ce un elev ajunge în clasa a VII-a( venise prin transfer) și nu stie ce este “un sfert”. Mi-am amânat concediul plătit cu o zi pentru a merge la scoala cu celebra nota. Aici am fost acuzata ca “sunt contra scolii” și se dădeau indicații sa se ascundă catalogul pentru ca as fi vrut sa fac “modificari”. Elevul a rămas corigent, dar în toamna,la primul CP, s-a spus ca elevul a promovat “în baza unui test” și a fost din nou transferat în alta scoala. Cine este din “sistem” știe cata mizerie se ascunde sub preș și de cata ipocrizie suferă directorii, inspectorii…..și cam toate cadrele didactice.
Am avut un elev rămas repetent în clasa a XI-a (era corigent la 3 discipline). Înainte de CP-ul unde se aviza situația la învățătură, a promovat două discipline (să fie clar, mediile fuseseră încheiate, au fost modificate cu adăugare de note în rubrică și recalcularea mediei, cu ștampilă, etc). A rămas doar la mine. La examenul de corigență, evident, nu a promovat.
M-a sunat directoarea, m-a sunat viceprimarul, m-a sunat primarul, să fac un bine, să-l trec. Aveam lucrarea (nu scrisese nimic pe ea, doar numele), exista o înregistrare audio-video cu partea de examen oral (n-a spus nimic). Colega din comisie nu voia să se încurce, m-a sfătuit să-l trec. Cum? Așa, cumva. Nu l-am trecut.
Directoarea l-a sfătuit să depună plângere la inspectorat, să ceară altă comisie de examinare. A cerut, i-a fost aprobată, colega de comisie a primit alt profesor (din afara școlii) ca să-l ajute pe candidat să treacă clasa. I-au dictat efectiv ce să scrie, de-abia a scris, ”oficial”, de-un 5. Nu a mai dat și probă orală, a luat 5 pe ochi frumoși. A trecut clasa. În clasa a XII-a n-a venit la școală nici măcar un sfert din an, avea alte preocupări. S-a transferat la seral și n-a mai venit nici acolo. În prezent, dacă nu s-a înscris la alt liceu, probabil încă nu are încheiate cursurile liceale.
Morala? Ești prost dacă respecți regulile și ai niște principii. Se vor găsi întotdeauna alții care să le încalce și să ajungi să fii la mâna lor, dacă nu erai deja. Nu te respectă nimeni pentru principii, toată lumea se uită la tine ca la un ciudat, pentru că nu vrei să faci compromisuri acolo unde nu e loc de compromis. Am rămas cunoscut în școală ca ăla care nu vrea să ajute oamenii, iar cei care l-au trecut pe respectivul sunt profesorii cei buni, că ajută la nevoie.
Și pentru ce? Nu câștigi nimic respectând principii, în afară de păstrarea stimei de sine. Dacă n-ar mai fi măcar asta, plecam de mult din învățământ. Dar sunt mult prea mulți care trăiesc după dictonul ”capul plecat sabia nu-l taie”, și mai bine n-o să fie nici de acum înainte.
Scuzați tonul, dar subiectul ăsta mă scoate din sărite și mă dezbrac de civilizație pentru comentariul ce urmează.
Păi bă țăranilor, nu voi ați spus că școala primește fonduri per capita??? La ce dra*u’ v-ați așteptat?? Dacă îi lași corigenți și repetenți pierzi clasa și pierzi și ceilalți 20 de elevi care trec de 5 și n-au nicio vină că niște cretini gândesc cu cur*l și lasă școala fără fonduri pentru funcționare.
A, vreți comasare?? Unde, bă, cretin*lor? În 5 schimburi, inclusiv noaptea? Unde dr*cu” aveți voi clase în număr suficient de mare, aproape de copii, ca să vină toți dimineața și să ajungă și pe acasă în aceeași zi? Aveți impresia că elevii aparțin statului, trebuie să vină unde catadicsiți voi să deschideți o școală, indiferent cât de departe e de ei?
Și nici măcar nu vorbim de salarii – aveți cea mai mică idee, cretin*lor care numărați nimicuri, cât costă curentul pentru o școală? Cât costă microbuzul școlar (nu doar motorina)? Cât costă încălzirea? Vopseaua dată din an în paște, când sunt fonduri? Dezinfecția și dezinsecția?? Mobilierul? Mocheta pentru grădinițe? Și până la urmă, și salariile??
Nu, vorbiți ca de obicei, din c*r.
Dacă lași corigenți, afli, ca anul ăsta, că examenul de corigență e după o săptămână – ăla n-a fost capabil să scoată un 5 din 5 note într-un an dar o să scoată un 5 într-o săptămână. BĂĂĂ!!!! Sunteți complet duși cu capul!!
Și dacă chiar ai lăsat corigenți (ca aia din Sinaia, care a aflat pe pielea ei că idealurile nu țin de foame și să nu care cumva să îndrăznească să deranjeze un părinte cu trecere la primar!!), și apoi rămân repetenți, CE??? Rămân 2-3 ani repetenți, depășesc vârsta clasei, sunt TOT într-a 5-a, CEEEEE?? Că sunt prea mici să muncească (13-14 ani), prea mari să mai stea în clasa aia, A doua șansă (altă prostie) e în trei-patru școli în țară… CE LE MAI RĂMÂNE DE FĂCUT???
Vă spun eu ce se întâmplă: e tras la răspundere profesorul că ăla n-a luat 5 ca să nu fie deranjat inspectoratul acum din cauza situației. Nu mai contează că acel copil nu scrie, nu citește, nu vine niciodată la școală, nu face NIMIC – profesorul e de vină.
Nou-venitul ăsta cu bă*ini în cap vine să aducă el schimbarea. EL CE SCHIMBARE A PRODUS?? Câți elevi care meritau să rămână corigenți au și rămas corigenți? Câți dintre ei au fost trecuți de d-l ăsta care le știe el pe toate ca un om mare?
Dar nu mai terminați mă cu prostiile?? Ori veniți cu picioarele pe pământ și terminați cu declarațiile pompoase și dojenitoare, de parcă nu știți cât kkt mâncați, ori veniți mă și dați exemplele alea uimitoare să arătați fraierilor cum treceți voi clasa elevi care NU VIN LA ȘCOALĂ. Hai să vedem și minunea asta!!
/rant over.