Un candidat care a fost înscris la concursul național de Titularizare 2024 în județul Argeș a obținut nota 1.80 la Matematică, potrivit rezultatelor inițiale publicate de Ministerul Educației. Amintim că rezultatele finale se afişează la sediile inspectoratelor şcolare judeţene şi pe site-ul oficial în data de 31 iulie.
- Titularizarea este un concurs de angajare pe o perioadă nedeterminată într-o școală. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului, cu condiția existenței unui post cu viabilitate de 4 ani sau peste. Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată – candidații trebuie să obțină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât și la inspecție.
La secțiunea „nivelul studiilor”, în dreptul candidatei apare precizarea „studii universitare de licență/conversie după ciclul I”.
Subiectele la Matematică – Titularizare 2024
Barem Matematică – Titularizare 2024
În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că 90% din cei cu note sub 5 la Titularizare 2022 vin pe o anumită filieră: „Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…).”
Informații de context
În județul Alba, doi candidați au susținut concursul național de Titularizare 2024 la disciplina Fizică. Notele obținute de aceștia sunt 3.95 și 4.10, conform rezultatelor inițiale publicate de Ministerul Educației.
La începutul anului 2023, Măriuca Talpeș, fondatoarea Merito, spunea într-o emisiune la TVR că, în 10 ani, 60.000 de profesori se vor pensiona:
„Trebuie să ne gândim un pic cum intră domnii profesori în sistem, cum ies prin pensionare. Care este mișcarea, dacă vreți, a acestor domni profesori care intră, respectiv ies la o anumită vârstă, 62-65 de ani. Putem, uitându-ne la graficele Eurostat de care ați amintit, să spunem într-adevăr că peste 10 ani aproape 50%, nu chiar 50%, într-adevăr, din profesorii pe care îi avem astăzi la catedră vor ieși la pensie. Sigur că vor fi alți 60.000, în fiecare an 6.000 de tineri profesori care intră în sistem. Întrebarea este dacă acești domni profesori care au intrat după 1989 sunt în marea lor majoritate profesori care au intrat vocațional? Au intrat cu pasiune sau o parte dintre ei au făcut o alegere contextuală?
Din păcate, o strategie greșită a statului român, de a oferi un salariu de debut foarte mic i-a făcut pe mulți să nu aleagă, deși ar fi avut poate pasiune și dorință de a intra în sistem, acest salariu de sub 100 de dolari, mulți ani de zile i-a făcut să nu aleagă în niciun caz această meserie – ne-a adus în sistem profesori nu neapărat care își doreau să intre”, a precizat aceasta.
Tot în 2021, la prezentarea raportului detaliat al rezultatelor testării internaționale TIMSS 2019, Lucian Ciolan, prorectorul Universității din București, declara că în 10 ani o să ne confruntăm cu o criză de profesori calificați, mai ales în zona matematicii, unde sunt mai multe ore, dar și în zona științelor, unde peste jumătate dintre profesori au peste 50 de ani.
Când vor fi afișate rezultatele finale de la Titularizare 2024
„Rezultatele finale se afişează la sediile inspectoratelor şcolare judeţene şi pe site-ul anterior menționat în data de 31 iulie.
Repartizarea candidaţilor pe posturile didactice de predare vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată, în ordinea descrescătoare a mediilor de repartizare, va fi realizată în ședințele publice organizate de inspectoratele şcolare în perioada 1 – 6 august.”
Situația contestațiilor la Titularizare
În 2023, au fost înregistrate 5.261 de contestații. În cazul a 5.076 de contestații (96,48%), notele au fost modificate astfel: pentru 3.179 de lucrări notele inițiale au fost mărite, în timp ce pentru 1.897 de lucrări notele inițiale au fost micșorate.
În 2022, au fost depuse 5.083 de contestații. În cazul a 4.915 contestații (96,69%), notele au fost modificate astfel: pentru 3.062 de lucrări notele inițiale au fost mărite, în timp ce pentru 1.853 de lucrări notele inițiale au fost micșorate.
În 2021, 97% dintre contestații s-au soldat cu schimbarea notei, după cum a declarat fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, la acea vreme: „S-au înregistrat un număr de 6248 de contestații, din care 6045 de contestații s-au soldat cu schimbarea notei inițiale. Un procent de 97%, un procent greu de explicat, în condițiile în care este necesară o încredere în evaluare. Mai mult decât atât, avem un număr de 130 de contestații care s-au soldat cu diferențe mai mari de 2 puncte. Avem, de asemenea, diferențe mai mari de 3 puncte, mai mari de 4 puncte (…) Diferențe pe care le apreciez ca fiind inadmisibile.”
Foto: © irin_fierce | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
5 comments
Era o stire dacă lua notă mare si el/ea era repetent in facultate.
Așa doar se confirmă că există multe rebuturi in învățământul universitar.
Chiar și cel real.
Nu înțeleg de ce se fac comentarii jignitoare la adresa candidaților care au obținut note sub 5 la examenul de titularizare. Motivele care i – au împiedicat să ia o notă mai mare sunt diverse . Din punctul meu de vedere acest examen verifică volumul de cunoștințe teoretice pe care îl deții în momentul examinării . Este foarte ușor să susțină acest examen un proaspăt absolvent de liceu sau facultate . Însă situația este cu totul diferită pentru un cadru didactic în vârstă care are experiența profesională poate de peste douazeci de ani .
Se cuvine să acordăm respect ambelor categorii de candidați .
Oricum subiectul respectiv nu are nimic de-a face cu matematica de liceu …
Acum este momentul sa ne demonstreze cum și ce va face ministerul sa ii ajute “sa facă performanță ” pe cei cu note mici și de care e absoluta nevoie.Aici au un avantaj ca cei trei au avut capacitatea intelectuala de a lua bacalaureatul și a o tine licență în domeniu prin urmare la ei nota este doar o nota care nu reflecta decât cât au muncit la momentul respectiv.Daca noi ,profesorii,suntem de vină ca elevii cu note de 2,3,4 etc nu fa. performanță și nu iau note de trecere la EN ,respectiv la Bacalaureat vreau și eu sa vad cum ajuta ministerul pe acești trei,de care are nevoie și alții nu are,sa facă performanță. Repet ei au avantajul ca aceștia au fost capabili sa treacă niște examene de căpătâi. Prin urmare nu pleacă pe picior de egalitate cu un profesor care trebuie sa facă performanta cu X fa ut la beție,sarcina lor este mult mai ușoară.
Aștept noutăți despre aceste cazuri interesante și sa vedem dacă ministerul/inspectoratul considera ca se poate face ceva în cazul lor pentru ca noi,ca profesori mai ca nu am fost lapidati în piață publică pentru “slabele rezultate la ….”.
Poate i s-a făcut rău și a plecat după o oră. Care-i baiul? E vreo regulă că e obligatoriu să ia toți candidații peste 5 sau ce? De aia sunt candidați, că încă nu au post și concurează pentru unul.