Ultimul for central rămas relevant pentru controlul eticii universitare, Consiliul Național de Etică, tras pe tușă cu ajutorul proiectului unui nou Cod-cadru în domeniu, propus de Ministerul Educației / Documentul stabilește normele de conduită pentru universitari și sancțiunile pentru abateri de la acestea, cu un control diluat asupra comisiilor de etică

Obligațiile personalului didactic și de cercetare din universități, precum și ale conducerii acestora, abaterile de la normele etice și sancțiunile pentru acestea sunt definite generic în proiectul unui „Cod-cadru de etică și deontologie universitară”, pus în consultare publică, vineri, de Ministerul Educației. Documentul reia în bună parte prevederile noii Legi din învățământul superior cu privire la etica universitară, unul dintre rezultate fiind diluarea rolului de control pe care îl are singura instituție care a mai contat, în ultimii ani, în domeniul eticii în mediul universitar, Consiliul Național de Etică.

• Proiectul de cod-cadru a fost prezentat de ministrul Ligia Deca drept un document care ar fi trebuit adoptat „de 13 ani”.

Consiliul Național de Etică – pe numele său întreg Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) – se află, în prezent, sub umbrela Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării. În contextul în care forul cel mai cunoscut din domeniul eticii – CNATDCU – a fost tras pe linie moartă în ceea ce privește analiza doctoratelor suspecte de plagiat, printr-o decizie a Curții Constituționale din 2022, CNECSDTI rămăsese singurul for de profil care mai avea puterea să analizeze efectiv, în unele situații, cazuri de conduită la nivel universitar.

Consiliul Național de Etică s-a remarcat în ultimii ani, între altele, prin analiza unor cazuri de răsunet care au semnalat că forul poate fi funcțional, chiar dacă unele dintre aceste cazuri au declanșat critici și reacții dure în mediul academic sau în societate:

• Pe de o parte, este instituția care s-a pronunțat, între altele, cu decizie de plagiat în cazul rectorului de la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, Ramona Lile, care nu a mai fost confirmată acum în funcție, după alegerile din decembrie, ca urmare a acelei decizii
• Pe de altă parte, pe masa CNECSDTI s-a aflat și cazul Lucian Bode, în care a produs un val de critici printr-o decizie de neplagiat
• Tot pe masa CNECSDTI s-a aflat și cazul Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educației forțat să plece din funcție în urma unor acuzații de plagiat, însă dosarul a fost îngropat, din informațiile Edupedu.ro, pe ruta între CNECSDTI și fostul Consiliu de Etică și Management Universitar (CEMU), actualmente CNEMU (vezi mai jos).

Vasta majoritate a hotărârilor CNECSDTI vizau cazuri analizate în prealabil de Comisiile de Etică din universități și puține aveau legătură cu agenții sau institute de cercetare. Or, acest lucru urmează să se schimbe printr-o serie de schimbări normative și legislative care plasează instituție într-un cadru legal confuz.

Noul proiect de cod-cadru privind etica în universități și diluarea autorității de control

Legea învățământului superior (199/2023), intrată în vigoare acum șase luni, include o serie de prevederi privind etica universitară și, între altele, stabilește cadrul pentru cele două instituții de profil aflate sub umbrela Ministerului Educației, CNATDCU și Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar (CNEMU), aceasta din urmă fiind fostul Consiliu de Etică și Management Universitar, cu atribuții extinse acum. Legea 199 păstra, totuși, și prevederi privind rolul CNECSDTI, la care, se precizează, pot ajunge contestații pentru hotărârile comisiilor de etică din Universități, pe care Consiliul Național de Etică le poate judeca potrivit Legii din 2004 privind buna conduită în cercetare.

• Legea 199/2023 – „Art. 172 (5) În termen de 30 de zile de la comunicare, hotărârea de admitere sau de respingere prevăzută la art. 171 alin. (9) poate fi contestată la CNATDCU, CNEMU sau Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, după caz. CNATDCU sau CNEMU, după caz, se pronunță prin decizie motivată în termen de 45 de zile calendaristice, care se comunică instituției de învățământ superior, comisiei de etică universitară. Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării se pronunță în conformitate cu prevederile Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, cu modificările și completările ulterioare.”

Noul proiect de Cod-cadru, pus în consultare publică vineri, pune comisiile de etică ale universităților în centrul activităților de control, așa cum prevede, de altfel, și Legea 199. Același Cod prevede atribuții pentru CNATDCU și CNEMU, însă, spre deosebire de lege, nu mai menționează absolut nimic în cazul CNECSDTI – lucru semnificativ în cadrul juridic extins care este pregătit în prezent

Astfel, proiectul prevede, în cazul contestațiilor, doar că „Hotărârile comisiilor de etică, de admitere sau respingere pot fi contestate la Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, denumită în continuare CNATDCU sau la Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar, denumită în continuare CNEMU, după caz.” (Art. 11 din proiect)  

Pe de altă parte, activitatea CNECSDTI urmează să fie reorganizată printr-o viitoare Lege privind statutul personalului de cercetare (Legea cercetătorului), al cărei proiect s-a aflat în proceduri de transparență la sfârșitul anului trecut. Aceasta include și prevederi privind etica în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării (CDI), unde sunt incluse și cadrele universitare. Iar proiectul dublează în mare măsură prevederile pe teme de etică din Legea învățământului superior, referitoare la abateri de etică. Proiectul Legii cercetătorului oferă un nou cadru legal pentru CNECSDTI și spune că are atribuții de verificare pentru respectarea normelor etice în domeniul CDI, care teoretic cuprinde și universitățile, dar, pe de altă parte, precizează că nu verifică ceea ce fac în universități comisiile de etică, însemnând că poate verifica doar comisiile de etică din agenții și institute de cercetare:

• Proiectul Legii cercetătorului – „Art. 57: CNECSDTI are următoarele atribuții: (…) g) monitorizează și verifică activitatea comisiilor de etică ale organizațiilor de cercetare din sistemul național CD, cu excepția celor din universități, pentru a căror monitorizare și verificare competența aparține Comisiei Naționale de Etică a Managementului Universitar, conform prevederilor Legii nr. 199/2023”

Și toate acestea se suprapun, în prezent, și cu Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, lege aflată încă în vigoare, dar care include prevederi diferite de cele propuse prin noile norme înaintate de Ministerul Educației, în sensul că nu există o delimitare între activitățile de cercetare din universități și cele ale altor instituții active în domeniu, din punct de vedere al controlului acestora.

În același timp, proiectul noului Cod-cadru de etică universitară prevede atribuții sporite pentru CNEMU – Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar, singurul for cu atribuții în domeniul eticii menționat în document, alături de CNATDCU și comisiile de etică ale universităților. CNEMU, potrivit codului, „se pronunță cu privire la situațiile conflictuale referitoare la nerespectarea eticii managementului universitar și acelor care vizează încălcarea răspunderii publice”.

CNEMU este o instituție care nu s-a remarcat în niciun fel în domeniul etic, în activitatea sa de până acum. Inclusiv site-ul său este, de săptămâni, nefuncțional, conform verificărilor Edupedu.ro. Iar, spre deosebire de CNECSDTI, ai cărui membri sunt experți în domeniul academic, CNEMU are ca membri persoane numite de instituții centrale sau organizații partenere pe criterii imprecise, descrise generic „criterii de competență”: 3 reprezentanți ai Ministerului Educației, 2 ai Consiliului Național al Rectorilor, 1 al ARACIS, 1 al Comisiei care se ocupă cu finanțarea universităților, 1 al CNATDCU, 1 al studenților.

Comparativ, CNECSDTI – pentru care Legea cercetătorului urmează să stabilească un cadru de reorganizare – are ca membri, potrivit Legii 206/2004: „persoane cu activitate recunoscută în domeniu: academicieni, profesori universitari, cercetători ştiinţifici gradul I, funcţionari publici, reprezentanţi ai autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi ai altor ordonatori principali de credite care au în subordine şi/sau în coordonare unităţi de cercetare-dezvoltare.”

• Tot CNEMU este instituția care, potrivit Legii 199, are printre atribuții să „propună Ministerului Educației „Codul-cadru de etică și deontologie universitară”, adică documentul pe care ME l-a pus în consultare publică vineri.

Ce spune proiectul Codului-cadru de etică

„Suntem la o distanță de 13 ani de la momentul în care un astfel de cod ar fi trebuit adoptat”, a scris ministrul Ligia Deca, pe Facebook, în momentul în care proiectul de Cod-cadru privind etica universitară a fost pus în consultare. Acest cod urmează să stea la baza codurilor etice proprii pe care universitățile trebuie să le adopte.

Documentul pune în centrul activităților legate de conduita universitară – în zona didactică și de cercetare deopotrivă – comisiile de etică din instituțiile de învățământ superior, comisii cu mandat de 4 ani, iar ca foruri de control pentru acestea sunt menționate CNATDCU și CNEMU, în funcție de situație. Codul nu menționează niciun fel de măsuri de transparență pentru comisiile de etică – ținând cont că, în prezent, multe dintre acestea nu prezintă public nici măcar informații privind componența și hotărârile luate – dar precizează că va exista un regulament-cadru privind organizarea și funcționarea lor.

Același document reia prevederile din Legea 199 privind incompatibilitatea și conflictul de interese, cu interdicții până la gradul 3 de rudenie, Și prevede o serie de obligații ale personalului didactic și de cercetare, listează un cadru al abaterilor posibile și unul al sancțiunilor. Toate acestea urmează să fie stabilite detaliat prin propriile coduri etice ale universităților.

Obligațiile de conduită ale personalului didactic și de cercetare includ:

• să raporteze rezultate sau date reale ale unei activități de cercetare – dezvoltare proprii
• să raporteze diverse tipuri de date ca rezultat al activității proprii
• „să se abțină de la orice activitate care îngreunează, împiedică sau sabotează activitatea didactică sau de cercetare (…)”
• să respecte regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților
• „să respecte confidențialitatea în evaluare”
• să se abțină de la fapte de discriminare
• să manifeste obiectivitate în evaluare
• „să nu plagieze”
• „să respecte prevederile și procedurile legale care privesc etica și deontologia universitară (…)”;
• să pună în aplicare sancțiunile stabilite în domeniul eticii
• „să respecte specificul dogmatic și canonic al cultului fondator, în cazul învățământului confesional”
• „să respecte legislația în vigoare referitoare la cercetarea efectuată pe subiecți umani sau prin experimente desfășurate cu ajutorul animalelor și a oricăror altor elemente ce țin de etica cercetării”

Sunt stabilite 6 norme-cadru pentru toți membrii comunității academice, de la cele referitoare la publicarea și diseminarea demersurilor științifice cu autorizare din partea tuturor autorilor la indicarea tuturor surselor bibliografice. Pentru personalul de conducere sunt stabilite 7 norme-cadru, de la interdicțiile privind folosirea funcției în scopuri neetice (legate de salarizare, calitatea de autor a unor publicații) la „interzicerea obstrucționării activității comisiei de etică (…)”.

Studenții sunt, de asemenea, obligați să respecte drepturile de autor în lucrările elaborate, să elaboreze lucrări originale și să respecte normele generale de etică ale comunității academice.

Codul definește generic 11 tipuri de abateri de la normele de etică, inclusiv confecționarea de rezultate sau date, falsificarea de date experimentale, încălcarea regimului conflictului de interese și al incompatibilităților, discriminarea, fraudarea evaluării, plagiatul. Sunt definite și 6 tipuri de abateri în domeniul comunicării și popularizării științifice, de la includerea unui autor fără acordul acestuia la publicarea de informații false sau neindicarea tuturor surselor utilizate.

Alte șase tipuri de abateri sunt menționate pentru personalul de conducere, legate în principal de abuzul de autoritate / folosirea abuzivă a funcției.

Sancțiunile prevăzute în proiectul de Cod-cadru:

Pentru personalul didactic, didactic auxiliar și de cercetare și cei în funcții de conducere:

• avertismentul scris;
• retragerea și/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de etică și deontologie universitară;
• destituirea din funcția de conducere;
• interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanțare din fonduri publice competitive;
• suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între un an și 5 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții superioare ori a unei funcții de conducere sau ca membru în comisii de concurs;
• destituirea din funcția didactică sau de cercetare.

Pentru studenți și alți cursanți:

• avertismentul scris;
• anularea rezultatelor evaluărilor;
• exmatricularea;
• alte sancțiuni prevăzute de Codul de etică și deontologie universitară al instituției de învățământ superior.

Pentru nerespectarea normelor privind documentele și titlurile universitare, Ministerul Educației poate opta pentru o serie de măsuri, de la atenționarea universității sau sesizarea unei instanțe competente până la suspendarea unor drepturi până la 3 ani, retragerea acreditării domeniului din cadrul IOSUD (instituția nu mai poate organiza admitere pentru doctoranzi în acel domeniu) sau retragerea autorizației de funcționare provizorie a universității.

Proiectul Codului-cadru de etică și deontologie universitară, pus în consultare de Ministerul Educației integral:

Citește și:

BREAKING Profesorii care conduc doctorate scapă de orice răspundere în cazul plagiatelor: doctoranzii rămân singurii responsabili prin noul Regulament al studiilor doctorale / Prevederile inițiale din Regulamentul pus în consultare au fost modificate netransparent de Ministerul Educației