Ultimii copii cu 7 ani de acasă. Generația cu 10 miniștri în 8 ani și o scădere de peste 21 mii de de elevi

Generația elevilor care susțin anul acesta Evaluarea Națională a început școala în 2012, potrivit unei analize Edupedu.ro. A fost ultima generație care a intrat în școală direct în clasa 1, la vârsta de 7 ani, pentru copiii de 6 ani, tot în 2012 a fost înființată prin Legea Educației clasa pregătitoare. De atunci școala începe obligatoriul la 6 ani. Educația a avut 10 miniștri, în cei 8 ani de școală ai acestei generații, iar numărul elevilor a scăzut cu peste 21 de mii.

Pe 17 septembrie 2012 elevii care săptămâna aceasta au absolvit clasa a VIII-a intrau pentru prima dată în școală. Generația lor număra în acel moment peste 171.000 de copii, anunța ministerul Educației citat de HotNews.ro.

A fost prima generație care a dat toate cele trei Evaluări Naționale de la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a – deci performanțele lor ar trebui să fie foarte bine studiate.

Este ultima generație care învață după programele școlare vechi, aprobate în 2004-2009 cele care erau în vigoare până la aplicarea actualei Legi a Educației.

Numeric, în clasa a II-a erau cu peste 30 de mii mai mulți decât intraseră în clasa I – adică 203.387, potrivit raportului oficial al Centrului Național de Evaluare făcut după Evaluarea Națională pentru clasa a II-a, introdusă în premieră în anul școlar 2013-2014.  Diferența este una uriașă, explicabilă doar prin faptul că raportarea din clasa I fusese de fapt de formă. Așa că cifra de bază pentru această cohortă rămâne aceasta, din clasa a II-a.

Despre rezultatele elevilor aflați atunci în clasa a II-a (și despre cele de al a IV-a și a VI-a) fostul ministru Mircea Miclea scria într-o analiză pentru HotNews.ro:

• Înca din invatamantul primar, 1 din 4 elevi nu satisface cerintele curriculumului national! Din pacate, datele concorda intru totul cu rezultatele de la evaluarile nationale din ultimii ani, la care 25-30% dintre elevi nu iau nota de trecere. Eficacitatea scazuta in producerea resursei umane de calitate se vede acum cu ochiul liber pe tot parcursul invatamantului obligatoriu, nu numai la admiterea in liceu, iar asta ar trebui sa ne ingrijoreze pe toti! Tare, foarte tare!
• Diferentele dintre invatamantul rural si cel urban sunt majore si se accentueaza. Diferentele de performanta la evaluarile de anul trecut dintre elevii din mediul rural si cei din mediul urban variaza intre 10-20%. Cu cat intrebarile de la teste sunt mai grele, cu atat mai mult cresc diferentele in defavoarea celor din mediul rural. Simplul fapt ca te nasti in mediul rural, in Romania secolului XXI, este un handicap educational, ceea ce e profund nedrept.
• Scoala dezvolta prea putin aptitudinile importante: de aplicare, de analiza si de interpretare a cunostintelor. Rezultatele sunt socante. Daca, la clasa a IV-a, se dau intrebari la care raspunsul presupune doar identificarea de date/ informatii – 68% dintre elevi raspund corect; daca se cere prelucrarea informatiilor – procentul scade la 52%; daca se cere aplicarea cunostintelor – avem 42% dintre elevi care raspund corect, iar daca li se cere analiza si interpretarea informatiei stiintifice, procentul celor care raspund corect este de 23%! Iata cruda realitate: 3 din 4 elevi nu dobandesc abilitatile necesare de analiza si de interpretare a cunostintelor dobandite. Oare ce tara o sa construiasca ei?

Când au ajuns în clasa a VI-a, în anul școlar 2015-2016, au dat din nou Evaluarea Națională, iar în raportul făcut de CNEE atunci, numărul copiilor înscriși nu este precizat.

Dar știm că au ajuns în clasa a VII-a în anul școlar 2018-2019 și numărul lor ajunsese la 182.203 de elevi (date publicate de minister la simularea Evaluării Naționale 2019). Adică o scădere de 21.184 de elevi din clasa a II-a până la a VII-a, în doar 5 ani.

Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației numărul absolvenților de clasa a VIII-a care s-au înscris la Evaluarea Națională 2020, dar până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns.

Pe parcursul celor 8 ani de școală ai acestor elevi, au fost 10 miniștrii care s-au perindat la șefia Educației. Și asta fără a pune la numărătoare pe cei interimari.

Lista ministrilor din 2012 până azi

1. Ecaterina Andronescu 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 (PSD) Revenea la minister pentru al treilea mandat după o serie de modificări susținute în Parlament asupra legii Educației.
2. Remus Pricopie 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) (al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior. În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți. Detalii aici)
3. Sorin Mihai Cîmpeanu 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (PC) (la puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă)
4. Adrian Curaj 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016  (tehnocrat) (un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București).
5. Mircea Dumitru 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) (un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director)
6. Pavel Năstase 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) (a introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar)
7. Liviu Marian Pop 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) (a introdus manualele editurii unice, care au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate)
8. Valentin Popa 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) (a pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol)
9. Ecaterina Andronescu 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019 (PSD) Un al patrulea mandat care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. “Eu nu sunt de vânzare”, declara Ecaterina Andronescu pentru G4Media.ro, la întrebarea dacă nu a primit oferta de a prelua Ministerul Educației, cu doar 2 luni înainte de a-și încălca cuvântul pentru a deveni ministru. Un mandat marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, până la 31 martie 2019. Nu a produs niciuna. A fost demisă de Viorica Dăncilă pentru o declarație considerată deplasată în scandalul Călărași.
10. Monica Anisie 4 noiembrie 2019 – prezent (PNL) După ce fusese secretar de stat pentru învățământ preuniversitar în 2016, Anisie ajunge ministru în guvernul minoritar al PNL. Anunță o serie de modificări pentru repunerea în aplicare a unor prevederi inițiale din Legea Educației Funeriu-Miclea.

Fotografie creată de Vantha Thang, de la Pexels