Ultima săptămână a fiecărui modul este cea mai solicitantă, am primit lucrări în fiecare zi, spun peste jumătate dintre elevii chestionați într-un studiu al Ministerului Educației. Mai mult de două treimi dintre ei preferă modulele / Părinții ar dori întoarcerea la semestre

Aproximativ 70% dintre elevii intervievați într-un studiu realizat de experți ai Institutului de Științe ale Educației sunt mulțumiți de noua structură a anului școlar pe module și preferă ca cele 5 module să se mențină și pe viitor. Structura anului școlar împărțită pe module este apreciată în special de liceeni, spre deosebire de elevii de gimnaziu care cred că vacanțele mai dese îi ajută să învețe mai bine pe cont propriu, să aprofundeze materia și se simt mai odihniți. Studiul „Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri (module)” a fost publicat pe 31 decembrie de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), fără a fi promovat în vreun fel de Ministerul Educației. Documentul conține opiniile elevilor, profesorilor, directorilor de școală și părinților legate de impactul organizării pe module a anului școlar.

Studiul „Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri (module)” a fost realizat pe bază de chestionar și este împărțit în patru părți: câte o analiză privind modul în care a afectat structura anului școlar împărțit pe module, elevii, părinții, profesorii și directorii de școală. Experții în educației au măsurat și beneficiile cât și dificultățile semnalate de toate părțile implicate.

• Metodologie: Culegerea datelor (completarea chestionarelor auto-administrate, completate online) s-a desfășurat în perioada octombrie-noiembrie 2023 și a fost realizată pe un eșantion de unități de învățământ reprezentativ la nivel național, pe o bază de selecţie de 9.264 școli și licee publice și private. metoda anchetei pe bază de chestionar
• Eșantioanele de elevi, profesori şi părinţi asigură erori de eșantionare reduse, între +0,5-1,2%. În ceea ce privește eșantionul directorilor de școală, eroarea de eșantionare este de aprox. +5%
• Au răspuns chestionarului aproape 23.000 de elevi, peste 37.000 de părinți, aproape 7.000 de profesori și 345 de directori de școală

Structura anului școlar împărțită pe module este apreciată în special de liceeni, spre deosebire de elevii de gimnaziu. Elevii de liceu cred că vacanțele mai dese îi ajută să învețe mai bine pe cont propriu, să aprofundeze materia și se simt mai odihniți.

Aproximativ 70% dintre elevii intervievați preferă un an școlar structurat tot pe module pentru anul școlar viitor, arată studiul. Pe de altă parte, „există segmente importante de elevi (22%) care preferă organizarea semestrială tradițională sau care nu observă diferențe notabile în raport cu organizarea pe intervale de cursuri/module”. În opinia elevilor, cele mai solicitante perioade sunt cele de la sfârșit de modul și cele de la finalul anului școlar.

Pe de altă parte, sunt elevii au întâmpinat și greutăți legate de prea multe testări la finalul ultimului modul: 56% dintre elevi declară că au primit teste zilnic în ultima săptămână a modulelor și peste jumătate dintre aceștia (52%) au fost nevoiți să ia note la multe materii.

Pentru aproximativ doi din cinci elevi trecerea la o nouă structură a anului școlar reprezintă încă o provocare, mai spun autorii studiului.

Aproximativ jumătate dintre profesori susțin că actuala organizare a anului școlar în cinci
intervale de cursuri ar trebui menținută în formula actuală, un sfert dintre profesori consideră că este o măsură bună dar care are nevoie de unele îmbunătățiri și tot atâția (un sfert) optează pentru abandonarea noii structuri și revenirea la cea anterioară, organizată pe semestre.

Profesorii din mediul rural sunt mai reticenți la organizarea pe module, iar gradul de dezacord privind modulele crește pe măsură ce vechimea profesorilor e mai mare. Cu alte cuvinte, profesorii care au peste 20 de ani de vechime își doresc semestre, spre deosebire de cei care au între 1 și 5 ani vechime care sunt mai deschiși împărțirii pe module. 

Noua organizare a anului școlar a produs schimbări pozitive cel mai frecvent observate de
profesori la nivelul stării de bine în școală atât în rândul profesorilor (58%), cât și în rândul elevilor (57%), mai spun profesorii.

Jumătate dintre părinții respondenți sunt de părere că anul școlar organizat în două semestre reprezintă o structură mai potrivită pentru fiicele/ fii lor, iar 36% dintre părinți optează pentru anul școlar organizat în cinci intervale de cursuri/ module. Părinții cred că cele mai frecvente provocări întâmpinate de elevi sunt legate de afectarea ritmului de învățare, din cauza vacanțelor frecvente, testarea într-o zi, la mai mult de 2 discipline, testarea în fiecare zi a ultimei săptămâni a fiecărui modul, necesitatea de a obține mai multe notele la finalul anului școlar.

Prezentăm pe rând concluziile studiului detaliate pe categorii: elevi, părinți, profesori și directori de școală:

Categoriile de populație vizate în cadrul cercetării:

• elevi din învățământul gimnazial (clasele a VII-a și a VIII-a), liceal și din învățământul profesional;
• părinți ai elevilor din învățământul primar, gimnazial și liceal, inclusiv școli profesionale;
• profesori din unitățile de învățământ preuniversitar (nivel primar și secundar);
• directori de unități de învățământ preuniversitar (nivel primar și secundar);

Ce spun elevii despre structura anului școlar pe module

Raportat la anul școlar 2022-2023 (primul an în care a fost schimbată semnificativ structura anului școlar), majoritatea elevilor intervievați (61%) spun că preferă organizarea pe module a anului școlar, în timp ce unul din zece elevi (9,7%) afirmă că nu a observat diferențe între cele două moduri de organizare. Datele de cercetare arată însă că există și un grup semnificativ de elevi (aproximativ un elev din cinci – 22,6%) care preferă organizarea anterioară a anului școlar, pe semestre. Dintre respondenți, 7,1% dintre elevi nu au răspuns la această întrebare.

„Asta indică faptul că pentru aproximativ doi din cinci elevi trecerea la o nouă structură a anului școlar reprezintă încă o provocare, fie pentru că nu este încă înțeles ce este nou/ diferit, fie pentru că vechea structură este considerată a fi una mai bună în raport cu cea aplicată în prezent.

Organizarea anului școlar pe module este preferată, în special, de elevii din ciclul liceal – filiera teoretică (64,6%%), comparativ cu participanții de la nivelul gimnazial (60,1%), liceu-filiera tehnologică (60,8%) și cei din școlile profesionale (51,9%).

Elevii doresc ca și anul școlar următor să fie împărțit pe module, în proporție de 70%.

Unul din cinci elevi declară că ar prefera să se revină la organizarea pe semestre, în timp ce aproximativ 10% dintre elevii respondenți nu au încă o preferință conturată pentru una dintre cele două variante.

Varianta organizării pe intervale de cursuri/ module a anului școlar viitor are o susținere similară între preferințele exprimate de elevii din gimnaziu, liceu sau școala profesională.

Organizarea pe module a adus beneficii, spun elevii

Trei sferturi dintre elevi (75%) consideră că organizarea anului școlar pe module îi ajută să se implice mai bine/ mai mult în procesul de învățare, un procent superior celui înregistrat în cazul întrebării anterioare. Acest avantaj pare să fie evidențiat chiar și de către cei care nu au indicat o preferință explicită pentru noua structură. Aproximativ un sfert dintre elevi nu susțin această perspectivă, considerând că noua organizare nu i-a ajutat să se implice mai bine în învățare.

Majoritatea elevilor consideră că perioadele mai numeroase de vacanță îi ajută să facă față mai bine efortului din perioadele de școală (82% dintre elevi) și că au avut mai mult timp liber în anul școlar organizat pe module (72%).

Peste 60% dintre elevi apreciază că astfel au avut mai mult timp să învețe în ritmul propriu, s-a redus stresul legat de evaluări (eliminându-se tezele) și, în general, structura anului școlar pe module i-a ajutat să fie mai odihniți în perioadele de cursuri.

Aproximativ jumătate dintre elevi consideră că, datorită organizării pe module a anului școlar, au dedicat mai mult timp aprofundării anumitor teme/ subiecte de studiu (54%).
Singurul aspect în care ponderea celor care susțin și celor care contestă avantajul trecerii
la intervale de cursuri/ module se apropie semnificativ, este cel legat de notare.

În acest caz, numărul elevilor care consideră că această organizare a mai redus din stresul legat de obținerea notelor este cu doar 5 procente mai mare decât cei care consideră că nu există un astfel de efect (46,2% comparativ cu 41,9%). Această stare de fapt evidențiază faptul că problema notării este una complexă și trebuie abordată într-un cadru mai larg de măsuri ameliorative.

Elevii care învață în mediul rural consideră că au avut mai mult timp liber comparativ cu cei care învață în mediul urban, 74% față de 72 % elevii din urban.

63% au avut mai mult timp la dispoziție să învețe în ritmul propriu față de 59% elevi de la orașe. Pentru 60% dintre elevii din rural a scăzut nivelul de stres legat de obținerea notelor, procent mai mic cu un punct procentual față de elevii de la oraș.

Mai mulți elevi de la sate, 57% au reușit să dedice mai mult timp aprofundării unor subiecte legate de școală, spre deosebire de 53% din mediul urban.

Comparativ cu elevii mai mari, elevii de gimnaziu consideră într-o proporție mai mică faptul că li s-ar fi redus stresul legat de testare (35%) și de obținerea notelor (47%), ca urmare a structurii anului școlar pe module.

Dificultățile cu care s-au confruntat elevii din cauza structurii pe module

56% dintre elevi declară că au primit teste zilnic în ultima săptămână a modulelor și peste jumătate dintre aceștia (52%) au fost nevoiți să ia note la multe materii, la finalul anului școlar.

În proporții relativ egale, elevii au răspuns că le-a fost greu să se mobilizeze pentru învățare
la început de modul (45%), respectiv că nu au avut această dificultate (44%). Începutul de
modul pare unul dificil și din perspectiva asigurării continuității învățării cu ceea ce s-a predat în modulul anterior: aproximativ unul din trei elevi chestionați (29%) indică faptul că au avut dificultăți de înțelegere a conținuturilor nou predate, deși peste jumătate dintre elevi declară că nu au întâmpinat astfel de probleme. Similar, aproximativ unul din trei elevi (32%) au simțit că rup ritmul de învățare în vacanțe iar peste jumătate nu se confruntă cu această dificultate.

Aproape unul din cinci elevi (18%) declară că și-a aflat notele la diferite discipline abia în ultimul modul din anul școlar, înainte de încheierea mediei. Acest lucru semnalează posibile deficiențe din perspectiva comunicării și feedback-ului oferit elevilor în învățare, chiar dacă cei mai mulți elevi declară că nu s-au confruntat cu această problemă (69% și-au aflat notele pe parcursul anului școlar iar dintre aceștia, aproximativ 57% au aflat notele la scurt timp după evaluare).

Perioadele apreciate ca fiind cele mai solicitante de către majoritatea elevilor (procente
cumulate pentru variantele de răspuns foarte solicitant și solicitant) sunt ultimul modul din
anul școlar precedent, când s-a încheiat situația școlară (69%), respectiv ultima săptămână de la finalul fiecărui modul (68%).

Ca perioade solicitante sunt resimțite primul modul din anul școlar, în care se susțin testele
inițiale (59% dintre elevi, procente cumulate) și perioadele din mijlocul modulelor (57% dintre elevi, procente cumulate).

Cea mai puțin solicitantă perioadă este, în opinia a 58% dintre respondenți (procente cumulate), prima săptămână de la începutul fiecărui modul, după perioada vacanței.

Elevii de gimnaziu resimt în cea mai mare proporție dificultăți pentru că au primit teste zilnic în ultima săptămână a modulelor (57,4%) sau pentru că au fost nevoiți să obțină note la multe materii spre finalul anului școlar (53,9%). De asemenea, 46,2% au întâmpinat dificultăți în a se mobiliza pentru învățare la început de modul și 33% au considerat că au rupt ritmul de învățare când au început vacanțele.

În schimb, mai mulți elevi elevii de liceu nu consideră că au rupt ritmul de învățare când au
început vacanțele, comparativ cu ceilalți elevi respondenți. Însă, aceștia identifică ca principale dificultăți faptul că au aflat notele abia în ultimul modul din anul școlar, înainte de încheierea mediei (55,4%) și că au primit teste zilnic în ultima săptămână a modulelor (31,3%).

Mai mult de jumătate dintre elevi (56%) consideră că organizarea pe module îi avantajează
în privința pregătirii pentru examenele naționale.

Ce spun profesorii despre structura anului școlar pe module

La chestionare au răspuns învățători, profesori de gimnaziu, de licee teoretice și pentru învățământ profesional și consilieri școlari. În total 6.840 de cadre didactice din diferite arii curriculare și împărțiți și în funcție de vechime.

Cei mai mulți respondenți au fost profesori de gimnaziu.

Pentru aproximativ jumătate dintre profesori, decizia de schimbare a structurii anului
școlar pe intervale de cursuri/ module a fost percepută ca fiind ușor de gestionat, în timp
ce pentru aproape 7% dintre ei, aplicarea acestei măsuri a fost dificilă, reprezentând un factor de stres.

Aproximativ un sfert dintre respondenți au considerat că noua situație constituie o provocare
care i-a stimulat profesional, în timp ce aproape 20% au avut neclarități în a înțelege implicațiile acestei măsuri pentru activitatea școlară curentă.

Aproximativ jumătate dintre profesori susțin că actuala organizare a anului școlar în cinci
intervale de cursuri ar trebui menținută în formula actuală, un sfert dintre profesori consideră că este o măsură bună dar care are nevoie de unele îmbunătățiri și tot atâția (un sfert) optează pentru abandonarea noii structuri și revenirea la cea anterioară, organizată pe semestre.

Împreună, cele două categorii de participanți la sondaj, alcătuiesc o majoritate considerabilă care se pronunță în favoarea acestei modalități de organizare.

Pe de altă parte, un procent semnificativ (25%) dintre profesori consideră că ar trebui să se revină la organizarea pe semestre. În special profesorii din mediul rural
Se observă un dezacord puțin mai răspândit în rândul profesorilor care predau în mediul rural (aprox. 27% din acest grup) comparativ cu cei din urban (aprox. 24% din acest grup).
Respingerea noii structuri crește progresiv cu vechimea profesorilor: profesorii cu vechime de 1-5 ani sunt mai deschiși la această schimbare (18%), sugerând poate o mai mare adaptabilitate sau lipsa unor așteptări stabile, iar cei cu vechime de peste 20 de ani își doresc în proporție de 27% revenirea la semestre, fapt ce indică o posibilă rezistență la schimbare sau o preferință pentru structura tradițională fixate de experiență.

De asemenea, consilierii școlari au rata cea mai scăzută de dezacord (17%) iar profesorii de învățământ primar, cea mai crescută (27%), fapt ce poate fi un indicator al nivelului de flexibilitate implicat de rolul profesional / presiunea curriculară resimțită.

Cum a influențat structura pe module, procesul de predare-învățare-evaluare, în opinia profesorilor

Noua organizare a anului școlar a produs schimbări pozitive cel mai frecvent observate de
profesori la nivelul stării de bine în școală, atât în rândul profesorilor (58%), cât și în rândul
elevilor (57%). Referitor la schimbările în organizarea activității la clasă, mai mult
de jumătate dintre profesori consideră că împărțirea anului școlar în cinci intervale de cursuri/ module a avut o influență pozitivă în ceea ce privește ritmicitatea evaluării (56%), participarea la activitățile școlii, altele decât cele didactice (52%), monitorizarea progresului elevilor în învățare (52%), autonomia în practica didactică (51%), calitatea activităților de predare (50%).

Între aspectele care au beneficiat mai puțin de reorganizarea anului școlar, profesorii menționează, cel mai frecvent: monitorizarea progresului elevilor în învățare (19%), ritmicitatea evaluării elevilor (14%) și eficiența demersului lor de proiectare curriculară (13%).

Un procent important dintre profesori, între aproximativ 25% și 39%, consideră că această
schimbare nu are nicio influență, prin raportare la organizarea anterioară a anului școlar.
În general, profesorii apreciază pozitiv rezultatele reorganizării activității lor didactice ca urmare a trecerii la structura pe intervale de cursuri/ module.

Cele mai ridicate rate de acord sunt întrunite de afirmațiile referitoare la beneficiile aduse
de modificarea structurii școlare la nivelul activităților ce vizează evaluarea, în sensul
reducerii presiunilor care se resimțeau în ceea ce privește:

• încheierea semestrială a mediilor, 8 din 10 profesori manifestând o formă sau alta
  de aprobare, cu aproape jumătate dintre profesori (48%) exprimând un acord fără
  rezerve în acest sens;
• birocrația de la încheierea situațiilor semestriale, pentru care, de asemenea,
  în rândul profesorilor se regăsesc procente foarte apropiate de acord privind
  îmbunătățirea acestui aspect, de 76% (42% acord total, 34% acord parțial);
  
• acordarea notelor în ultimele săptămâni ale semestrelor, asociată unei rate
  cumulate de acord foarte ridicată (74%) printre profesori.
  Ideea conform căreia a fost îmbunătățită performanța școlară a elevilor, ca urmare a alternării perioadelor de efort cu cele de repaus școlar a primit acordul a două treimi dintre profesori (65%).

Doar trei din zece cadre didactice au perceput mai degrabă efectele negative sau neutre ale schimbării structurii anului școlar asupra rezultatelor școlare ale elevilor.

„Aproximativ 65% dintre profesorii respondenți au fost în dezacord parțial/ total cu afirmația
legată de perceperea unor dificultăți în pregătirea orelor de început și de final de modul, ceea ce se poate traduce printr-o autoevaluare pozitivă privind capacitatea proprie de adaptare la noua structură de timp școlar.

Cea mai mare dificultate resimțiță de profesori este în legătură cu mobilizarea elevilor și reluarea efortului din cauza numeroaselor segmentări ale timpului școlar. Astfel, 62% dintre profesori admit dificultăți induse de înmulțirea fragmentărilor anului școlar.

Itemul care a polarizat cel mai mult profesorii se referă la percepția caracterului problematic al comunicării cu părinții despre situațiile de risc de corigență al elevilor, în contextul acordării mediilor la finalul anului școlar. Astfel, s-a totalizat un scor de 44% de acord și un scor de 45% de dezacord, acesta fiind itemul care a suscitat și cel mai ridicat număr de indeciși (12%)”.

Mai mult de jumătate dintre profesori (52%) consideră că măsura privind noua structură a anului școlar poate fi aplicată cu succes de către fiecare profesor în parte, iar un sfert dintre aceștia spun că au nevoie de măsuri de sprijin care să îi orienteze în implementare.

Propuneri ale profesorilor pentru o bună desfășurare a activităților în școli, din perspectiva noii structuri a anului școlar

Solicitați să formuleze propuneri personale legate de structura anului școlar și de durata
intervalelor de cursuri/ modulelor, profesorii au exprimat diverse opinii (Figura 39) care
corespund, în linii mari, cu răspunsurile oferite la itemii închiși:

• Cei mai mulți profesori se arată mulțumiți de organizarea anului școlar pe module
  și nu consideră că sunt necesare modificări.

• Urmează apoi opiniile potrivit cărora ar trebui ca modulele să fie ajustate sub o
  formă sau alta, pentru a fi mai echilibrate din punct de vedere al duratei. Aici includem
  și sugestiile de reducere a numărului de vacanțe și a fragmentărilor excesive
  (suplimentare) ale anului de studiu propriu-zis (eliminarea minivacanțelor care conțin
  ,,punți” între diferite zile libere și sfârșitul săptămânii, dar și reconsiderarea perioadelor
  tematice de educație nonformală), precum și cele de reducere la patru a numărului de
  module.
• O serie distinctă de propuneri au în vedere abandonarea structurii actuale
  și revenirea la semestre sau chiar la trimestre, din partea acelor profesori care nu
  consideră benefică structura modulară.

Ce spun părinții despre structura anului școlar pe module

La chestionarul online au răspuns 37.936 de părinți, care locuiesc în mediul urban în proporție de 57% și în mediul rural, 43%. Numărul ridicat al participanților la sondaj indică interesul crescut pentru această temă, indiferent de mediul de rezidență. Respondenții sunt în principal persoane de gen feminin din familie (87%). Ocupația actuală a părintelui respondent este: preponderent salariat (56%) sau casnică (22%).

În privința nivelului de studii absolvite, predomină părinții cu studii medii (41%), urmați de cei cu studii superioare (35%) și de cei cu cel mult zece clase absolvite (20%).

Jumătate dintre părinți sunt de părere că anul școlar organizat în două semestre reprezintă o structură mai potrivită pentru copiii lor elevi, iar 36% optează pentru anul școlar organizat în cinci intervale de cursuri/ module. Aproximativ 14% dintre părinți nu au putut aprecia care mod de organizare a anului școlar ar fi mai potrivit pentru fiica/ fiul lor.

Deși majoritatea părinților spun că ar prefera organizarea pe semestre a anului școlar (înregistrate la întrebarea anterioară), părinții apreciază mai degrabă pozitiv influența noii structuri a anului școlar asupra aspectelor referitoare la relația elevului cu școala. De asemenea, aproximativ unul din patru părinți nu consideră că noua structură a anului școlar a avut o influență asupra aspectelor investigate.

Conform opiniei părinților, influențele pozitive s-au remarcat asupra următoarelor aspecte:
prezența la ore (66%), implicarea în rezolvarea solicitărilor școlare (64%), comunicarea școală – familie cu privire la progresul școlar al copilului (64%), rezultatele școlare (62%), mobilizarea pentru învățare (60%), implicarea în activități educative, altele decât cele școlare (56%), timpul alocat studiului pentru școală (55%), calitatea timpului liber (49%).

Referitor la stresul elevilor privind notarea, doar 35% dintre părinți consideră că acesta s-a
ameliorat în noul context, o treime apreciază că noua organizare nu a avut nicio influență asupra acestui aspect iar doi din cinci părinți (20%) consideră că stresul a crescut.

Percepția părinților asupra provocărilor elevilor privind învățarea și evaluarea

În opinia majorității părinților (între 51% și 73%, în funcție de situație), elevii nu s-au confruntat cu dificultățile investigate.

Cu toate acestea, similar cu elevii care au exprimat dificultăți legate de aglomerarea evaluărilor în anumite perioade ale anului și dificultăți de mobilizare/ înțelegere în învățare după vacanțe, opinia părinților semnalează că cele mai frecvente provocări întâmpinate de elevi sunt legate de afectarea ritmului de învățare, din cauza vacanțelor frecvente (39% dintre părinți considerând acest lucru); testarea într-o zi, la mai mult de 2 discipline (27%); testarea în fiecare zi a ultimei săptămâni a fiecărui modul (24%); necesitatea de a obține mai multe notele la finalul anului școlar (24%).

Satisfacția părinților cu privire la organizarea activităților școlare în anului școlar trecut

„Majoritatea părinților (80% procente cumulate între variantele de răspuns mulțumit și foarte
mulțumit) se declară mulțumiți de modul în care au fost organizate activitățile la școala
unde au învățat copiii lor pe parcursul anului 2022-2023. Dintre aceștia, 11% nu pot aprecia, iar procentul celor nemulțumiți și foarte nemulțumiți nu depășește cumulat 9%”.

Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe module

Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com /
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Școala ciuruită de zile libere, punți, săptămâni altfel și verzi, module cu multe vacanțe sau o oportunitate pentru ca elevii să aibă parte de o altfel de învățare? Analiză cu experți, părinți, profesori și elevi