«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute astăzi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități. „După clarificarea păstrării limbii latine în curriculumul de specialitate, mă bucur să fiu ministrul care poate contribui, alături de specialiștii de top ai domeniului, la readucerea după câteva decenii a «Istoriei românilor și a României» (numele va fi definitivat de Academia Română) ca disciplină de sine stătătoare la nivel liceal”, a afirmat Daniel David.
Ministrul a anunțat că în urma discuțiilor cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie, „acceptând Memoriul serios și responsabil al acestora”, au convenit că „vom colabora pentru a asigura în cadrul universităților pregătirea profesorilor în a dobândi metode moderne de educație, iar universitățile se vor implica mai direct și în formarea continuă a cadrelor didactice din preuniversitar”.
Comunicatul integral al Ministerului Educației:
„Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David: discuții și întâlniri de lucru cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universitățile țării
În urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute astăzi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universitățile țării, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a declarat:
«Mă bucur că perioada de dezbatere a proiectelor de planuri-cadru pentru învățământul liceal începe să prefigureze modernizări de esență în educație, în general, și în istorie, în particular. Așa cum am spus la momentul lansării planurilor-cadru, alături de știință, religie și pregătire pentru viață, un element esențial este cel legat de cultura națională.
După clarificarea păstrării limbii latine în curriculumul de specialitate, mă bucur să fiu ministrul care poate contribui, alături de specialiștii de top ai domeniului, la readucerea după câteva decenii a «Istoriei românilor și a României” (numele va fi definitivat de Academia Română) ca disciplină de sine stătătoare la nivel liceal, așa cum mi-am exprimat interesul încă de la începutul dezbaterilor publice. Mai precis, în urma discuțiilor și întâlnirilor de lucru cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universitățile țării, acceptând Memoriul serios și responsabil al acestora, am convenit următoarele:
- modelul actual de predare a istoriei în liceu trebuie îmbunătățit și regândit;
- «Istoria românilor/României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun;
- vom lucra colaborativ la programă pentru a avea un conținut mai aerisit și mai atractiv, inclusiv cu elemente distincte de consolidare, remediale și relevanță pentru viață a competențelor dobândite;
- vom colabora pentru a asigura în cadrul universităților pregătirea profesorilor în a dobândi metode moderne de educație, iar universitățile se vor implica mai direct și în formarea continuă a cadrelor didactice din preuniversitar;
- vom discuta și alte aspecte ale Memoriului după etapa de diagnostic și evaluare a sistemului de educație și cercetare pe care am anunțat-o pentru luna mai (2025).
Le mulțumesc colegilor și specialiștilor în istorie pentru deschiderea constructivă și îi încurajez pe toți oamenii educației să folosim rațional și înțelept perioada de dezbatere a planurilor-cadru pentru modernizarea educației românești!»”
Informații de context. Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.
În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”.
O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.
Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.
În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”.
De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.
Până în prezent, Consiliul Național al Elevilor, structură reprezentativă a elevilor organizată și bugetată de Ministerul Educației, nu a dat niciun punct de vedere pe actualele propuneri de planuri-cadru aflate în dezbatere publică până pe 6 martie.