ULTIMA ORĂ Educația din România ocupă cel mai rău loc în UE la aproape toți indicatorii de calitate și trage în jos statisticile europene în domeniu, la sfârșitul mandatelor Iohannis-Deca. Noul Monitor al Educației și Formării a fost publicat de Comisia Europeană

România, țară situată pe ultimul loc sau printre ultimele din Uniunea Europeană la toți indicatorii privind calitatea educației, a reușit performanța ca, în momentul intrării în vigoare a noilor Legi ale educației Deca-Iohannis, să își înrăutățească prestația la toți acești indicatori, după cum relevă cel Monitorul Educației și Formării 2024, dat publicității de Comisia Europeană. Față de precedentul raport, despre care Edupedu.ro scria în urmă cu un an că plasează România în ipostaza de „lanternă roșie a UE în Educație”, țara reușește rezultate mai slabe pe toată linia, de la educația timpurie la învățământul superior.

Raportul Comisiei Europene, realizat anual, trece în revistă progresele sau regresele țărilor membre UE cu privire la obiectivele comune privind educația și formarea, ce stabilește o serie de ținte la nivel comunitar, ce trebuie atinse până în 2030. În cazul României, o parte dintre cifrele aferente anului 2023 sunt bazate pe informații aferente anului 2022, inclusiv pe ultimele rezultate PISA privind competențele, pe când cele din anul anterior datau din anul 2021 (sau 2018, în cazul PISA).

• Documentul indică o înrăutățire a situației față de cele din anul precedent, luate în calcul, recent, într-o analiză Edupedu.ro pentru a arăta de unde a plecat și unde a ajuns educația românească după două mandate dedicate de președintele Klaus Iohannis proiectului „România Educată”.

România se situează în mod obișnuit printre ultimele țări UE sau pe ultima poziție la acești indicatori, ce vizează:

• Participarea la educație timpurie (ținta UE pentru 2030: 96% în 2030)
• Rata elevilor de clasa a VIII-a cu competențe digitale scăzute (ținta UE: <5%)
• Tineri cu vârsta de 15 ani cu competențe scăzute la citire, matematică, științe – PISA (ținta UE: sub 15% în 2030)
• Părăsirea timpurie a sistemului de educație și formare pentru populația de 18-24 de ani (ținta UE: <9% în 2030)
• Expunerea absolvenților de învățământ profesional la învățarea la locul de muncă (ținta UE: >60% în 2025)
• Absolvirea învățământului terțiar în rândul persoanelor de 25-34 de ani (ținta UE: >45% în 2030)
• Participarea adulților la activități de învățare (ținta UE: >45% în 2025) 

România nu se află doar departe de aceste ținte, ci, în fiecare caz, trage în jos media europeană prin poziția pe care o ocupă la coada clasamentului.

Mai mult, față de precedentul raport, actualul Monitorul Educației și Formării 2024 prezintă rezultate mai slabe pentru fiecare indicator. Chiar și acolo unde este vorba, practic, despre o stagnare, variația este una negativă față de anul anterior.

Participarea la educație timpurie / învățământ preșcolar

Un prim-indicator cheie este cel referitor la participarea la educație timpurie (de la vârsta de 3 ani la vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară). La nivel UE, media este de 93,1% în 2023. În România, este cu aproape 20 de puncte procentuale mai mică: 74,8%. 

Valoarea nu este doar mai mică decât cu 10 ani înainte (2013: 84,1%), ci este mai mică și decât cea raportată în Monitorul din 2023, când rata, în România, era de 75,6%.

Procentul plasează România pe penultimul loc în Europa, depășind doar Grecia.

Potrivit raportului de țară ce însoțește Monitorul european, „rata de participare este semnificativ mai scăzută în rândul comunității rome – rata de înscriere fiind de doar 27 % în 2021 (Agenția pentru Drepturi Fundamentale, 2022) – și în zonele rurale. Decalajul în ceea ce privește rata de participare dintre zonele urbane și cele rurale, unde trăiește 43% din populația României, se adâncește din cauza provocărilor socioeconomice și a celor legate de acces, inclusiv a distanțelor lungi de mers pe jos între casă și grădiniță (Ministerul Educației, 2023b)”.

Elevi cu competențe digitale scăzute

Pentru acest indicator, ținta prevăzută de UE pentru 2030 este ca procentul elevilor de clasa a VIII-a având competențe digitale scăzute să fie de sub 15% în 2030. Monitorul nu include date pentru România sau pentru media UE. Dar rezultatele testării internaționale ICILS 2023, prezentare recent, arată că elevii români de clasa a VIII-a au obținut cele mai slabe scoruri din Europa.  

România s-a plasat, astfel, pe ultimul loc în Europa în evaluarea realizată de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale, iar la nivel global pe locul 5 din coadă, înaintea Kazahstan, Oman, Kosovo și Azerbaidjan. 

• În cadrul ICILS 2023, 44% dintre elevii români au înregistrat scoruri sub nivelul 1 (dificultăți majore în competențele digitale de bază), iar 30% au avut rezultate de nivel 1 – cel mai scăzut nivel din cele 4 stabilite pentru evaluare (elevi dependenți de instrucțiuni pentru sarcini simple). La polul opus, 0% dintre elevii români de clasa a VIII-a au avut rezultate de nivel 4, nivelul performanței avansate – Edupedu.ro a scris pe larg despre rezultatele evaluării aici.

În cazul României, elevii de clasa a VIII-a care au participat la ICILS 2023 au fost primii care au studiat Informatică și TIC în fiecare an, din clasa a V-a, în funcție de o programă orientată spre formarea de competențe digitale.

Elevii de 15 ani cu competențe scăzute la citire, matematică și științe

Pentru acest indicator, raportul Comisiei pe 2024 ia în calcul rezultatele PISA 2022, pe când cel de anul trecut lua în calcul rezultatele PISA 2018.

Edupedu.ro a scris pe larg despre rezultatele României la evaluarea internațională de acum doi ani, arătând că, în ansamblu, este vorba despre o stagnare a rezultatelor, comparativ cu testarea PISA de acum 6 ani.

Pe de altă parte, raportul european de acum compară aceste procente cu ținta europeană și cu media înregistrată la UE în ceea ce privește procentul tinerilor cu competențe scăzute în cele trei domenii. Iar, comparat cu datele PISA 2018, rezultatul României la PISA 2022 arată, din acest punct de vedere, un regres ușor.

Astfel:

• 41,7% dintre elevii români de 15 ani au competențe scăzute la citire, față de o medie europeană de 26,2%. Media românească este mai mare decât cea înregistrată la PISA 2018 – 40,8%
• 48,6% dintre elevii români de 15 ani au competențe scăzute la matematică, față de o medie europeană de 29,5%. Media românească este mai mare decât cea înregistrată la PISA 2018 – 46,6%
• 44% dintre elevii români de 15 ani au competențe scăzute la științe, față de o medie europeană de 24,2%. Media românească este la același nivel (tehnic, ușor mai mare) decât cea înregistrată la PISA 2018 – 43,9%.

Raportul de țară pe 2024 notează că există, în prezent, măsuri și investiții pentru creșterea nivelului de competențe, dar insistă pe problemele structurale din sistem:

• „Rezultatele slabe înregistrate la testele PISA în cazul României reflectă provocări structurale în ceea ce privește calitatea și echitatea educației și formării. În timp, subfinanțarea educației a avut un impact negativ asupra atractivității profesiei și a rezultatelor învățării. Cea mai mare parte dintre actualele cadre didactice care își desfășoară activitatea în școlile din România au beneficiat doar într-o mică măsură de pregătire pedagogică în cadrul formării inițiale (…). Punerea în aplicare eficace a programelor de învățământ bazate pe competențe din 2013 la nivelul învățământului primar și al învățământului secundar inferior a fost afectată de întârzieri în ceea ce privește formarea aferentă a cadrelor didactice și de o monitorizare deficitară. (…) În special, dezavantajele educaționale asociate cu rata riscului de sărăcie sau de excluziune din România, care este cea mai mare din UE (34,4 % în 2022 comparativ cu rata de la nivelul UE de 21,6 %) au un impact negativ asupra rezultatelor. 57,8 % dintre elevii din cea mai săracă cuartilă nu ating simultan un nivel minim de competență la matematică, citire și științe, comparativ cu doar 9 % dintre colegii lor mai avantajați. Jumătate dintre copiii romi frecventează școli segregate în care toți elevii sau majoritatea acestora sunt romi (Agenția pentru Drepturi Fundamentale, 2022). În plus, incidența bullying-ului și a distragerii atenției cauzate de utilizarea telefoanelor mobile ar putea afecta, de asemenea, rezultatele.”

Părăsirea timpurie a școlii

Rata de părăsire timpurie a școlii în rândul tinerilor de 18-24 de ani este un alt indicator unde România înregistrează cele mai slabe rezultate din Europa. 

În 2023, această rată a fost. În cazul României, de 16,6%, de două ori mai mare decât media europeană de 9,5%, în condițiile în care ținta UE este de 9%.

La acest capitol, România nu înregistrează decât un progres minim față de situația înregistrată cu un deceniu în urmă 2013: 17,3%). Iar procentul de anul trecut este mai mare decât cel din 2022 (15,6%).

Raportul de țară menționează unele măsuri, precum bursele sociale, programul „Masa caldă” sau măsuri remediale, dar și aici arată că este vorba despre probleme structurale:

• „Rata de părăsire timpurie a școlii se menține la un nivel deosebit de ridicat în zonele rurale (27,5%)9, dar și în orașe mici și suburbii (14,3 %), comparativ cu doar 3,3 % în orașele mari, și este, de asemenea, ridicată în rândul romilor (Agenția pentru Drepturi Fundamentale, 2022). Deși ratele anuale ale abandonului școlar au scăzut în cursul ultimilor zece ani, acestea se mențin ridicate și sunt de peste două ori mai mari în zonele rurale. În comparație cu perioada de la începutul pandemiei, ratele abandonului școlar au crescut în zonele rurale la începutul învățământului primar (…)”.

Expunerea absolvenților învățământului profesional la învățare prin muncă

Un alt indicator-cheie la nivel european este cel al expunerii absolvenților programelor de educație și formare profesională la învățarea la locul de muncă, pentru care ținta europeană este ca 60% dintre aceștia să aibă asemenea expunere în 2025.

În 2023, la nivelul României, doar 8,1% dintre absolvenți au fost expuși – de opt ori mai puțini decât media europeană (64,5%).

• Iar procentul pentru România este mai mic decât cel înregistrat cu un an înainte (8,4%), în condițiile în care media europeană a crescut peste pragul țintă stabilit pentru anul viitor.

Absolvenții de studii universitare

La nivelul Uniunii Europene, ținta pentru 2030 este ca 45% dintre tinerii de 24-34 de ani să fie absolvenți de învățământ terțiar. Ținta este aproape atinsă la nivelul Uniunii Europene (43,1%) în 2023. Dar este trasă în jos de datele pentru România, unde această rată este de două ori mai mică – doar 22,5% dintre tinerii români din această categorie de vârstă au absolvit studii superioare.

Iar rata este în scădere față de 2022, când România raporta, pentru același indicator, că 24,7% dintre tinerii de 25-34 de ani erau absolvenți de studii superioare.

România se situează, acum, pe ultimul loc în Europa la acest criteriu de evaluare a performanței în educație, în urma Ungariei, Italiei, Cehiei și Bulgariei. România și Ungaria sunt, de altfel, singurele țări cu rate sub 30% la acest indicator.

• Raportul de țară notează că „spre deosebire de tendințele ascendente înregistrate la nivel european, rata de absolvire a învățământului terțiar nu s-a îmbunătățit în ultimul deceniu. Aceasta este limitată de nivelul redus de participare în învățământul superior, de ratele ridicate ale abandonului școlar în cadrul programelor universitare  și de emigrare (…) Participarea la învățământul superior se îmbunătățește ușor, dar rămâne redusă din cauza unor factori de natură structurală”.

Participarea adulților la învățare

Ultimul dintre parametrii-cheie ai UE este, de asemenea, un indicator unde România înregistrează rezultate sub media europeană: țara se situează pe antepenultimul loc la nivel UE, depășind doar Bulgaria și Grecia la capitolul participării adulților la activități de învățare (categoria de vârstă 25-64 de ani).

Potrivit celor mai noi date, în România doar 19,1% din populația încadrată în această categorie de vârstă participa la învățare, de două ori mai puțin decât media europeană 39,5%) și departe de obiectivul de 47% stabilit la nivel UE pentru 2025.

• Pe de o parte, raportul notează că există, mai nou, un cadru strategic pe această temă, dar arată, din nou, probleme structurale: „rata de participare este mult mai mare pentru cei care locuiesc în orașe (29,7 %), comparativ cu rata celor care locuiesc în zone rurale (11,2 %). Persoanele cu un nivel scăzut de calificare (ISCED 0-2) și cele aflate în afara pieței muncii participă foarte rar la activități de învățare (3,9 % și, respectiv, 6,4 %). Având în vedere creșterea cererii pentru competențe superioare pe piața muncii din România (Cedefop, 2023), este necesară o intensificare de urgență a măsurilor de activare a competențelor pentru a evita noi deficite de forță de muncă, în special în ceea ce privește competențele digitale.”

Raport de țară pentru România – Monitorul Educației și Formării 2024, integral:

Citește și:

ANALIZĂ Cum a preluat Klaus Iohannis educația și cum a lăsat-o, după 10 ani de „Românie educată” încheiați sub șocul Călin Georgescu: competențe mai slabe și analfabetism funcțional mai mare constatate de ultimele teste PISA, stagnare sau rezultate mai slabe la mai toți indicatorii privind calitatea educației măsurați de Comisia Europeană

România, lanterna roșie a Uniunii Europene în Educație, conform Monitorului Educației și Formării 2023, al Comisiei Europene – raport de țară și comparativ

Manipularea datelor privind competențele digitale ale elevilor români, făcută de Ministerul Educației și Universitatea din București care prezintă „coafat” raportul internațional ICILS 2023 / Instituțiile au omis deliberat datele esențiale despre realitatea din școli: elevii români de clasa a VIII-a – ultimii din Europa în utilizarea eficientă a tehnologiei

„România suferă” de pe urma rezultatelor foarte slabe ale educației / Aproape toți indicatorii privind educația și formarea – în stare „critică”, arată un nou raport al Comisiei Europene, la un deceniu de reforme Iohannis-Deca