Universitățile românești lipsesc cu desăvârșire din cele mai multe capitole, în clasamentul internațional QS al instituțiilor de învățământ superior, după domenii și specializări de studiu, dat publicității miercuri noapte. Clasamentul pe 2021, realizat de compania Quacquarelli Symonds din Marea Britanie, furnizoarea unora dintre cele mai cunoscute astfel de topuri, include mai multe universități românești, în special în domeniile tehnice și ale științelor. Dar prezența acestora se observă în jumătatea inferioară sau spre finalul clasamentelor internaționale pentru subiectele respective. Instituțiile românești lipsesc total din clasamentele pe subiecte precum științele educației, dreptul, administrația sau științele politice.
Clasamentul este împărțit pe cinci domenii de studiu, fiecare cu un clasament general. Aceste domenii sunt împărțite la rândul lor pe specializări, fiecare cu propriul clasament internațional, ce cuprinde sute de facultăți.
- Clasamentele iau în considerare patru parametri: reputația academică, reputația angajatorilor, citări, Indexul H ce măsoară productivitatea și impactul lucrărilor publicate de cercetători. Detalii despre metodologie – aici
În total sunt cinci domenii și 51 de specializări. Aproape 60 de clasamente, cu mii de listări în total. Dintre acestea, României îi revin doar 32 de apariții cu totul, pe domenii și specializări.
Universitate românească – număr total de apariții:
- Universitatea din București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – 9 apariții fiecare
- Universitatea Politehnică din București – 5 apariții
- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 4 apariții
- ASE București – 2 apariții
- Universitatea Politehnică din Timișoara, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, USAMV Cluj-Napoca și UMF Iuliu Hațieganu din Cluj Napoca figurează cu câte o apariție
Universitățile românești în clasamentele pe domenii/specializări:
I. Arte și Științe Umaniste
Clasament general: Universitatea Babeș-Bolyai (401-450 din total 502), Universitatea din București (401-450)
Specializări:
- Studii lingvistice: Universitatea din București (locul 201-250)
- Limbi moderne: Universitatea din București (locul 301-320)
Specializări fără prezență românească: Arheologie, Arhitectură, Artă & Design, Istorie Clasică și Antică, Limbă și Literatură Engleză, Istorie, Artele spectacolului, Filosofie, Teologie
II. Inginerie și Tehnologie – 510 de locuri
Clasament general: Universitatea Politehnică din București (401-450), Universitatea Tehnică din Cluj Napoca (451-500)
Specializări:
- Informatică – Universitatea Politehnică din București (451-500), Universitatea Babeș-Bolyai (501-550), Universitatea Tehnică din Cluj Napoca (551-600), Universitatea din București (601-650)
- Inginerie Electrică-Electronică: Universitatea Politehnică București (301-350), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (351-400)
- Inginerie Mecanică, Aeronautică și Producătoare: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (301-350), Universitatea Politehnică București (301-350), Universitatea Politehnică din Timișoara (401-450), Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași (451-500)
Specializări fără prezență românească: Inginerie-Chimie, Inginerie Civilă, Inginerie-Minerit, Inginerie-Petrol
III. Științele vieții și Medicină – Niciuna în clasamentul general
Clasament general: Nicio prezentă românească
Specializări:
- Agricultură-Silvicultură: Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca (251-300), Universitatea Babeș-Bolyai (301-350)
- Medicină: Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj Napoca (351-400), Universitatea Babeș-Bolyai (601-650)
- Psihologie: Universitatea Babeș-Bolyai (251-300)
Specializări fără prezență românească: Anatomie-Fiziologie, Biologie, Stomatologie, Asistență Medicală, Farmacie-Farmacologie, Științe Veterinare
IV. Științele Naturii
Clasament general: Universitatea din București (451-500)
Specializări:
- Chimie: Universitatea din București (401-450)
- Matematică: Universitatea Babeș-Bolyai (301-350), Universitatea din București (351-400), Universitatea Politehnică din București (451-500)
- Fizică și Astronomie: Universitatea din București (551-600)
Specializări fără prezență românească: Științele Pământului, Studii de Mediu, Geografie, Geologie, Geofizică, Știința materialelor
V. Științe sociale și Management
Clasament general: Universitatea Babeș-Bolyai (401-450), Universitatea din București (501-520)
Specializări:
- Afaceri și management: Universitatea Babeș-Bolyai (401-450), ASE București (501-550)
- Economie și Econometrie: ASE București (401-450), Universitatea Babeș-Bolyai (451-500),
Specializări fără prezență românească: Contabilitate-finanțe, Antropologie, Media și comunicare, Studiul dezvoltării, Educație, Managementul ospitalității, Drept, Managementul informației, Științe politice, Politici sociale și administrație, Sociologie, Sport, Statistică
Clasamentele globale sunt dominate de:
- Arte și Științe umaniste – 1. University of Oxford, 2. Harvard University, 3. University of Cambridge
- Inginerie și Tehnologie – 1. Massachusetts Institute of Technology, 2. Stanford University, 3. University of Cambridge
- Științele vieții și medicină – 1. Harvard University, 2. University of Oxford, 3. Stanford University
- Științele naturii – 1. Massachusetts Institute of Technology, 2. Stanford University, 3. Harvard University
- Științe sociale & Management – 1. Harvard University, 2. The London School of Economics and Political Science, 3. Stanford University
Foto: Pixabay.com
C.I.
Redacția
Alexa Stănescu
Diana Ghimiși
8 comments
Iorga – la Paris. Pârvan, Antipa – la Jena. Saligny – la Charlottenburg. Moisil, Pompeiu, Lalescu, Ţiţeica – Paris. Are sens să continuăm?
Oricine dintr-o țară civilizată și cultivată ar face statistica,ori un organism internațional(multi national) ar poziționa învățământul din Romania tot la coada.Faptul că ramurile amintite nici nu apar reprezintă perfect realitatea.Sunt cele mai traficante și mai falsificate,politizate,etc.De ce ?Pai la tehnica și știința nu prea poți pt că te lovești de realitate.Nu poti sa faci un pod sau un avion să funcționeze când tu nici nu ai pus piciorul in universitatea respectiva !De aici și din nivelul de trai al românilor se vede că noi producem doar diplome nu și specialiști.Adica,cum mai ziceam în alte postări,cel mai rămas în urmă domeniu ,comunist și înapoiat este învățământul,care este doar un loc de muncă unde se trăiește bine(fara obiective,ctr ,etc) fara sa intereseze pe cineva că pensiile lor vor fi plătite de generațiile viitoare.Va mulțumiți cu atenții și ai treceți pe toți clasa dar produceți doar căpșunari care vor avea salariu mic deci și cotizări mici pt pensiile voastre,asta daca vor lucra în tara.De aici se vede lipsa de inteligență și caracterul poporului român!Nu mai dați vina pe politicieni ,că ei din societatea asta provin,falși intelectuali votați de voi in frunte(daca nu total opus ,adică aproape analfabeți gandindu-ne la liderii PSD doar -va dați seama cum sunt restul din partid:Dragnea,Dancila,Ponta,etc),sunt cum sunteți toți !Eu sunt sigur că nu-s așa și mulți care au plecat definitiv din tara au simțit asta….Împreună cu natalitatea scăzută daca adăugăm și pe asta înseamnă că pe viitor vom importa forță de muncă care va modifica structura acestui neam.Desculti,cum or fi vor fi rodul “strădaniei” celor din sistem,care fac tot ce pot sa distrugă acest neam !
Noi nu majoritatea nu intelegem .Doria si Adi apreciati sistemul de invatamant universitar din România?Daca privim la ce ,,specialisti” , ,,intelectuali” ,,masteranzi ” si ,,doctoranzi” a ,,produs” si exista in toate domeniile de activitate ,concluzia este ca noi ceilalti avem cosmaruri ,iar voi vise frumoase.
Sunt foarte multe universități neluate în considerare, în studiu.
Oare cum or fi studiat si creat “amaratii” de N. Iorga, G. Antipa, A. Saligny, V. Parvan, E. Condurachi, C. Daicoviciu, G. Moisil, T. Lalescu, D. Pompeiu, Gh. Titeica, I. Micescu si multi altii, pe vremea cand nu exista nici o companie Quacquarelli Symonds care sa inventeze tot soiul de clasificari?
Corect cometariu. Atunci nu se numarau citarile, la kilogram in Google scholar, nici nu conta H Index, alta aberatie, care numai la subdezvoltati prinde, adica in Europa de Est.
Cine a auzit de ei?
Nu aveți habar, că ce înseamnă o universitate: Fără plagiate, pile, nepotisme și clanuri. Meritocrație și nu fals intelectual sau impostură, corupție la examene. Cercetare, conferințe, comunicare cu lumea științifică internațională, flexibilitate, cunoștințe și publicații în limbile de circulație etc. etc. Și nu universități în târgurile de mărime mijlocie, ci în centrele de cultură…
Vă rog să vă uitați în biografiile personajelor marcante enumerate: Absolut fiecare dintre ei au avut studii, specializări, stagii de pregătire, doctorate în Europa și nu la Spiru, Cantemir, Goldiș.
Spor și luciditate!
Sz. T.