ULTIMA ORĂ Cele nouă mari universități din Consorțiul Universitaria cer să fie implicate “imediat” în elaborarea Legii educației / Rectorii solicită să fie recunoscută diploma de master didactic cu dublă specializare, finanțarea universităților în funcție de performanța, exceptarea de la blocarea organizării concursurilor de ocupare a posturilor

6.962 de vizualizări
Consiliul Rectorilor
Foto: Pixabay.com
Cele nouă mari universități care compun Consorțiul Universitaria cer oficial să fie implicate “imediat” în elaborarea Legii educației anunțate de ministrul Sorin Cîmpeanu. “Necesitatea implicării Consorțiului Universitaria în definirea noului cadru legislativ a fost discutată cu Președintele României, domnul Klaus Iohannis”, pe 26 mai 2022, anunță Consorțiul într-un comunicat remis Edupedu.ro astăzi, după ce rectorii celor nouă universități membre s-au întâlnit la Universitatea din București.

Consorțiul Universitaria s-a reunit pe 26-28 mai 2022 la București, universitățile care îl compun fiind: Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Academia de Studii Economice (ASE) din București, Universitatea din Craiova, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Universitatea „Ovidius” din Constanța. Întâlnirea a marcat preluarea, de către Universitatea din București, a președinției rotative a Consorțiului Universitaria. Anterior, președinția Consorțiului a aparținut ASE.

Rectorii celor nouă universități anunță că în discuțiile de la București au decis să ceară “implicarea imediată a experților și a reprezentanților Consorțiului Universitaria în procesul de elaborare a Legii Educației”, “finanțarea universităților în funcție de performanța reală și de indicatorii de impact”, “creșterea finanțării cercetării și asigurarea continuității în finanțare”, “exceptarea instituțiilor de învățământ superior de la blocarea organizării concursurilor de ocupare a posturilor vacante”.

Paradoxal, universitățile îi cer Ministerului Educației să recunoască o diplomă emisă ca urmare a masteratului didactic inițiat exact de Minister. Concret, rectorii solicită “recunoașterea, la nivelul actelor de studii emise de Ministerul Educației, a diplomei de master didactic – dublă specializare și includerea acesteia în Nomenclatorul pentru concursurile susținute în învățământul preuniversitar începând cu anul în curs, odată cu finalizarea, în acest an, de prima generație de studenți a studiilor de master”.

Comunicatul de presă integral remis Edupedu.ro de către Consorțiul Universitaria:
Rectorii universitatilor din Consortiul Universitaria, reuniți la Universitatea din București / Foto: Universitaria
Rectorii universitatilor din Consortiul Universitaria, reuniți la Universitatea din București / Foto: Universitaria

Comunicat de presă
29 mai 2022

Consorțiul Universitaria solicită implicarea sa imediată în procesul de elaborare a Legii Educației

În perioada 26-28 mai 2022, Consorțiul Universitaria s-a întâlnit în formula sa extinsă la București, Universitatea din București fiind gazda reprezentanților celor nouă instituții de învățământ superior din România.

În contextul elaborării noii legi a educației, precum și al nevoii realizării unui cadru legislativ modern, care să răspundă atât provocărilor cu care se confruntă sistemul național de educație, cât și tendințelor europene și globale, Consorțiul Universitaria face apel la dialog și la cooptarea experților săi în definirea noului cadru legislativ. Reprezentanții Consorțiului Universitaria consideră că experiența și expertiza specialiștilor din cele nouă universități partenere sunt cruciale pentru a identifica cele mai bune soluții pentru învățământul românesc, atât universitar, cât și preuniversitar.

Necesitatea implicării Consorțiului Universitaria în definirea noului cadru legislativ a fost discutată cu Președintele României, domnul Klaus Iohannis, în cadrul întâlnirii care a avut loc în data de 26 mai 2022. Printre temele abordate în cadrul discuțiilor s-au numărat și sprijinirea diversificării misiunilor universităților românești, pentru a răspunde nevoilor societății și pentru stimularea excelenței academice, precum și necesitatea stimulării internaționalizării învățământului superior, prin prisma sprijinului acordat universităților angrenate în proiecte europene și cu caracter internațional. Reprezentanții Consorțiului Universitaria au subliniat și necesitatea identificării variantelor de consolidare a cooperării între universitățile românești și instituțiile de cercetare-dezvoltare-inovare din țară și din afara granițelor.

La finalul întâlnirii de la Palatul Cotroceni, participanții au agreat ca Rezoluția Consorțiului Universitaria, adoptată în cadrul reuniunii care se desfășoară la Universitatea din București în perioada 26-29 mai 2022, să fie transmisă către Președintele României, domnul Klaus Iohannis.

Consorțiul Universitaria intenționează să organizeze în perioada imediat următoare întâlniri similare cu Ministrul Educației, Ministrul Cercetării și reprezentanți ai Comisiilor de Educație din Parlamentul României.

În discuțiile tematice din cadrul întâlnirii Consorțiului Universitaria au fost abordate cele mai relevante puncte aflate pe agenda învățământului superior românesc, astfel:

  • Implicarea imediată a experților și a reprezentanților Consorțiului Universitaria în procesul de elaborare a Legii Educației. O lege cu impact major, care afectează actori instituționali și influențează semnificativ dezvoltarea și modernizarea întregii societăți, trebuie discutată și agreată cu actorii cei mai relevanți – deci implicit cu universitățile Consorțiului – în etapele premergătoare consultării publice largi.
  • Finanțarea universităților în funcție de performanța reală și de indicatorii de impact, pentru sprijinirea unui învățământ superior incluziv de calitate, precum și creșterea finanțării cercetării și asigurarea continuității în finanțare.
  • Susținerea, prin toate mecanismele necesare, a implementării în plan național a Strategiei Europene pentru Universități.
  • Exceptarea instituțiilor de învățământ superior de la blocarea organizării concursurilor de ocupare a posturilor vacante anunțată de guvern pentru 1 iulie 2022, pentru a nu afecta și chiar bloca, în unele cazuri, procesul de educație și proiectele de cercetare din cadrul universităților.
  • Alocarea unei finanțări suplimentare pentru implementarea adecvată a învățământului hibrid, care să asigure atât integrarea noilor tehnologii digitale în procesul de predare- învățare, dar și dezvoltarea de pedagogii și conținuturi inovative.
  • Elaborarea și aprobarea, de către Ministerul Educației, a normelor metodologice de aplicare a modificării legii, pentru a da posibilitatea universităților să aloce 10% din finanțarea de bază pentru activitățile de investiții.
  • Recunoașterea, la nivelul actelor de studii emise de Ministerul Educației, a diplomei de master didactic – dublă specializare și includerea acesteia în Nomenclatorul pentru concursurile susținute în învățământul preuniversitar începând cu anul în curs, odată cu finalizarea, în acest an, de prima generație de studenți a studiilor de master.
  • Reglementarea clară a posibilității de înființare de programe de studii universitare de licență cu dublă specializare și a condițiilor în care astfel de programe pot fi inițiate
  • Asumarea, prin noua Lege a Educației Universitare, a sprijinirii internaționalizării universităților.
  • O finanțare și o susținere corespunzătoare din partea Ministrului Educației pentru toate universitățile care participă la Inițiativa Universităților Europene.
  • În contextul internaționalizării tot mai accelerate a învățământului universitar, mai ales prin intermediul Alianțelor Europene de Universități, și ținând cont de tendințele globale de flexibilizare a proceselor educaționale, reglementarea în cel mai scurt timp a conceptului de micro-certificări (microcredentials) în România și posibilitatea ca creditele dobândite în urma unor astfel de programe de învățare, sau în urma unor programe de studii postuniversitare, să fie recunoscute în cadrul programelor de studii universitare de licență, masterat și doctorat.
  • Clarificarea legislației naționale pentru a putea fi acreditate programe de studii universitare de tip joint / double/ multiple degree.
  • Reluarea finanțării de tip „nucleu” pentru universitățile din România, program derulat cu fonduri de la Ministerul Cercetării.
  • Majorarea finanțării cercetării și a inovării, precum și a resursei umane implicată în producerea de cunoaștere, inovație și dezvoltare.
  • Rectificarea cu celeritate a bugetelor pentru cămine-cantine, deoarece sumele bugetate nu pot acoperi creșterile de preț la alimente (cantine) și utilități (cămine), iar indicatorii din anul anterior folosiți ca bază de aprobare a bugetului pe acest an nu reflectă prezența în campus a studenților.
  • Creșterea subvenției pentru bursele studențești și corelarea acesteia cu salariul minim brut garantat în plată pe țară; susținem stabilirea alocației/student la buget la 12% din salariul minim, astfel încât subvenția să fie actualizată automat, odată cu creșterea salariului minim.

Reprezentanții Consorțiului Universitaria au agreat constituirea unor grupuri de lucru permanente în cadrul alianței – în domenii precum digitalizare, internaționalizare, resurse umane, finanțare etc.- care să analizeze în mod constant situația din universități și să vină cu soluții la problemele cu care se confruntă instituțiile.

Reuniunea Consorțiului Universitaria de la București a întrunit membrii celor nouă universități partenere: Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Academia de Studii Economice din București, Universitatea din Craiova, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Universitatea „Ovidius” din Constanța.

De asemenea, întâlnirea a marcat preluarea, de către Universitatea din București, a președinției rotative a Consorțiului Universitaria. Anterior, președinția Consorțiului a aparținut Academiei de Studii Economice din București.

Rezoluția integrală a întâlnirii Consorțiului Universitaria de la București poate fi consultată aici.

Despre Consorțiul Universitaria

Fondat în 1996, Consorțiul Universitaria reunește, în prezent, nouă dintre cele mai importante universități din România: Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Academia de Studii Economice din București, Universitatea din Craiova, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Universitatea „Ovidius” din Constanța. Cele nouă universități ale Consorțiului Universitaria cumulează 42% dintre studenții și 34% dintre cadrele didactice titulare din România, acoperind, totodată, toate regiunile de dezvoltare a României.

De-a lungul existenței sale, Consorțiul Universitaria a acționat ca o structură dinamică și unitară, consolidându-și poziția pe piața națională și internațională a învățământului universitar și afirmând, cu fiecare ocazie, disponibilitatea și deschiderea spre dialogul constructiv și schimbul de bune-practici cu celelalte consorții universitare din țară pentru a contribui la creșterea calității și promovarea excelenței în învățământul superior din România.

Descarcă Rezoluția Consorțiului Universitaria, încheiată astăzi, 29 mai 2022:


4 comments
  1. Da, securist, sociologu-inginer. Dar sa aduci in consortiul asta Bacaul, Craiova si alte universitati de nivelul 5 e o rusine. Cine dracu va mai ia in seama?

  2. Dl.ministru al educatiei Sorin Cimpeanu ne tot promite de peste un an elaborarea legii/ legilor educatiei – neaparat doar in conformitate cu textele “programatice” ale deja contestatului proiect prezidential Romania Educata ! – dar putini sunt cei care cunosc odiseea actualei Legi a educatiei nr.1/2011… Prevederile unei asemenea legi privesc si afecteaza viata si munca multor milioane de semeni, din invatamantul preuniversitar si superior (deci din toate scolile si universitatile, publice si private, ale Romaniei) – cadre didactice, elevi, studenti, absolventi, parinti, angajatori, etc. toti avand numeroase cerinte, nevoi (prezente), asteptari (viitoare) – nu toate fiind compatibile intre ele, unele fiind chiar ilegitime sau ilegale – din care rezulta anumite responsabilitati si abia apoi drepturi (mult mai importante in “Romania – tara drepturilor si libertatilor” unde, din pacate, acestora nu le sunt asociate adecvat/ suficient, conform unui principiu juridic, necesarele responsabilitati) … Unele cerinte sunt revendicate frecvent, insistent si vocal (inclusiv in massmedia si prin demonstratii publice), altele sunt stangaci exprimate, de abia auzite si, uneori, neintelese….In aceste conditii, a stabili absolut necesarul CONSENS in adoptarea, avizarea si aprobarea fiecarui articol al Legii educatiei – astfel incat ea sa satisfaca toate cerintele relevante emise de toate partile interesate relevante – este LA NOI o sarcina extrem de dificila, poate chiar imposibila… O dovedeste faptul ca, pana in 2011, textul Legii nr.1/2011 nu a putut fi consensualizat, ca deobicei, in camerele Parlamentului si acest text de lege a putut fi adoptat doar prin asumarea raspunderii Guvernului….Mai mult, in cei 11 ani de atunci, aceasta extrem de importanta lege a fost….modificata de cca o suta de ori, in multe si diferite interese, desigur nu toate la nivel national ….
    In aceste conditii specific romanesti, poate fi de inteles faptul ca o noua editie a legii/ legilor educatiei se elaboreaza cu lent si in mod prea putin sau deloc transparent, astfel incat insisi reprezentantii Consortiului Universitaria nu au fost solicitati sa participe la acest deosebit de dificil proces, conform Rezolutiei si solicitarii publice aici anuntate…
    Dar la o succinta parcurgere a revendicarilor celor 9 mari universitati semnatare (care ar fi trebuit sa reprezinte toate cele peste 110 universitati publice si private din Romania) atrage atentia frecventa si obiectul solicitarilor lor de finantare bugetara, desi orice universitate se poate acum autofinanta din multe alte surse alternative (spre diferenta de scoli) si desi este larg cunoscuta discrepanta enorma procentuala existenta nu numai intre Romania si statele dezvoltate ci si intre valorile acestor finantari, stabilite in programul de guvernare si in Legile finantelor de alocare anuala… In plus, in aceasta Rezolutie se omite si faptul ca in massmedia noastra apar aproape exclusiv disputele si solicitarile de finantare (mai ales acum si din PNRR) emise de diferite ministere, operatori economici, ONG-uri patronale si sindicale, etc. Nu apar aproape deloc discutii intre persoane competente privind principiile, obiectivele, politicile si strategiile guvernamentale Acestea nici nu ajung la populatie prin massmedia in principal datorita prioritatii obsedante a acesteia pentru publicitate, superfluu, senzational, scandal, cancan, etc. in detrimentul aspectelor esentiale ale prezentului si viitorului Romaniei…. Dar revendicarea cea mai socanta inclusa in Rezolutie se refera la “”Finanțarea universităților în funcție de performanța reală și de indicatorii de impact, pentru sprijinirea unui învățământ superior incluziv de calitate.”” Cunoscatorii domeniului managementul/ asigurarea calitatii si ai istoriei acestuia stiu prea bine ca vocatia si obiectivele ARACIS (ca si ale ARACIP) au fost decise prin trist celebra OUG 75-2005 (aprobata prin Legea 87-2006) privind asigurarea calitatii educatiei si s-au referit doar la furnizarea cat mai multor dovezi birocratice necesare asigurarii… finantarii bugetare a scolilor si universitatilor… Cerintele aferente (“doar” in numar de 286 pentru scoli si ceva mai putine pentru universitati) – denumite pompos dar inadecvat “standarde” – desi aprobate prin HGR, au fost stabilite acum 17 ani din birourile ministeriale, fara consultarea beneficiarilor directi si indirecti ai educatiei, iar verificarea satisfacerii acestor cerinte s-a efectuat (conform declaratiilor publice ale sefilor ARACIP, de exemplu) doar prin numeroasele documente furnizate de scoli, fara audit la fata locului si fara verificarea afirmatiilor acestora din documente, desi stim cu totii ca, practic, “hartia suporta orice” iar noile echipamente birotice usureaza considerabil proliferarea formularelor, tabelelor si documentelor… Faptul ca performantele reale ale universitatilor nu au fost identificate corect si/ sau nu au determinat finantari corespunzatoare, conform afirmatiei din Rezolutie, este o confirmare a inadecvarii functionarii ARACIS….Dar, desi Consortiul Universitaria a fost informat repetat, de la infiintare, ca asa numita “asigurare a calitatii educatiei” este la noi – datorita numeroaselor erori conceptuale si confuzii din OUG 75-2005 – doar un PENIBIL SI COSTISITOR/ BIROCRATIC SIMULACRU (ce a fost sesizat si descris in 17 ani de zeci de publicatii, inclusiv carti si teze de doctorat, aparute in tara si in strainatate), Rezolutia mentionata in acest articol ia in considerare doar anumite efecte si nu include CAUZA ESENTIALA – necesitatea modificarii substantiale sau a abrogarii Legii 87-2006 prin care fostul presedinte Basescu a aprobat ineptiile generate de autorii OUG 75-2005. Ulterior, pana si unii cercetatori romani (din echipele acestor autori ai OUG) au declarat in articolele lor stiintifice de uz extern (deci doar in limba engleza!!) ca prevederile OUG 75-2005 sunt total INEFICIENTE si au generat numeroase efecte nedorite (in niciun caz INCREDEREA specifica asigurarii calitatii !!!!), necesitand abrogarea PSEUDO-MODELULUI BAZAT PE LEVIATHAN (!!!) si refacerea completa pe alte baze conceptuale corecte…A TRECUT PESTE UN DECENIU DE ATUNCI SI DECIDENTII VIZATI TOT NU AU HABAR CE INSEAMNA ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI si nu au decis ce se va intampla cu L87-2006… Pana cand?

  3. “cer oficial să fie implicate “imediat” în elaborarea Legii educației”

    Incepand, desigur, cu cel mai “de dreapta” bugetar al invatamantului romanesc si cel mai securist rector al U.B. din toate timpurile: tov. sociolog M. Preda.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Creștere cu 12% a numărului de studenți la facultățile de Științele Educației, în ultimii 5 ani / Topul universităților din România, după numărul de studenți înscriși – raport al Ministerului Educației

Numărul studenților înscriși la facultățile de Științele Educației, în programele de licență, a crescut cu 12% în ultimii 5 ani, potrivit celui mai recent raport despre starea învățământului superior, elaborat…
Vezi articolul

Raportările anuale multiple ale universităților către diferite instituții vor fi înlocuite de raportări unice anuale, făcute printr-o platformă a Ministerului Educației – proiect de HG

Platforma Națională de Raportare Unică în Învățământul Superior (PNRUIS), care le permite universităților să facă o singură raportare pe an, urmează să fie lansată, potrivit unui proiect de HG pus…
Vezi articolul