Academicianul Marius Andruh, membru în comisia de validare a planurilor cadru pentru liceu a declarat că ar trebui să se pună problema dacă nu cumva ar fi cazul “să dirijăm elevii spre două tipuri de bacalaureat: unul, să spunem, profesional, iar celălalt care să le dea acces mai ușor la universități”. Andruh a spus că “trebuie să ne gândim dacă merită sau nu merită”, motivând cu un argument și un contra-argument această ipoteză. Declarațiile au fost făcute la Dezbaterea pentru planurile-cadru organizată la Parlament.
“Ar trebui ca atunci când stabilim planurile cadru să uităm că suntem chimiști, că suntem filologi, că suntem istorici sau matematicieni. Toate disciplinele sunt importante, esențial este ce îl învățăm pe elev și să găsim acel echilibru, pentru că de aceea suntem mulți prezenți pentru toate disciplinele, să găsim acel echilibru care să ne ducă la profilul pe care îl dorim pentru absolvenții de liceu.
Vreau să vă atrag atenția asupra unui aspect despre care s-a mai vorbit, dacă nu ar fi cazul să dirijăm elevii spre două tipuri de Bacalaureat: unul să spunem profesional, iar celălalt care să le dea acces mai ușor la universități. Și asta este greu, pentru că trebuie să ne gândim dacă merită sau nu merită. Eu încă nu am răspunsuri.
Pentru că se poate întâmpla ca un elev care este într-un liceu industrial să se descopere în acei ani, “să-și ia zborul” și să fie limitat în a merge la o universitate prestigioasă tocmai pentru că are un altfel de Bacalaureat.
Pe de altă parte am citit recent că în multe instituții de învățământ superior avem situații de analfabetism funcțional la nivel mare. Adică sunt trecuți prin liceu, dar noțiunile de matematică, să spunem, pentru Politehnică, sunt extrem de firave.
Aici aș adăuga un punct de vedere optimist: cred cu toată tăria că tinerii din țara noastră sunt la fel de deștepți și ca acum 10 ani, și ca acum 20 de ani, și ca acum 100 de ani.
Interesele lor sunt dirijate spre alte discipline și nu, de exemplu, spre chimie, pentru că sunt mai atractive. O să găsim tineri excepționali în învățământul nostru, și preuniversitar, și cel universitar pentru disciplinele care le par lor atractive. Datoria noastră este să asigurăm pentru disciplinele la care nu avem foarte mulți amatori, să asigurăm supraviețuirea unor discipline mai puțin populare, cum ar fi chimie sau fizică, sau chiar matematica ca știință pură, pentru că trebuie să asigurăm acestei țări supraviețuirea și rezultatele excepționale pe care le așteptăm în toate ramurile științei.
Prin urmare, uitându-mă pe planurile cadru, par să fie ok toate variantele, deocamdată, și cel mai mare pas de aici încolo este să facem programele pentru aceste planuri pentru că suntem în urmă și este prioritatea noastră”, a spus Andruh.
Marius Andruh este academician, profesor de Chimie anorganică la Universitatea din București și președintele Secției de Științe Chimie a Academiei Române. Este membru al Academiei Europaea, membru corespondent al Academiei Europene de Științe, Arte și Litere, membru al European Academy of Sciences și este implicat, de peste 30 de ani, în organizarea olimpiadelor de chimie și în pregătirea echipelor care au reprezentat România la olimpiadele internaționale.
Planurile-cadru de liceu au fost lansate în dezbatere publică de Ministerul Educației pe 5 ianuarie 2021.
Aceasta este a doua tentativă de a reforma planurile-cadru din ultimii 3 ani, prima având loc în anul 2018, atunci când Ministerul Educației Naționale a lansat în dezbatere publică un set de planuri-cadru realizate în mod netransparent, fără implicarea actorilor din sistem: elevi, părinți și profesori. După protestele elevilor, planurile respective au fost retrase.
Marius Andruh / Foto: Foto: unibuc.ro