Training deschis tuturor profesorilor, pe 12 octombrie, pentru a-i ajuta pe adolescenți să gestioneze sfaturile toxice din online. Psihologul Domnica Petrovai, partener în Programul Dove – Ai încredere în tine: Profesorii pot să devină cei mai puternici influenceri ai elevilor

Domnica Petrovai / Foto: Arhivă personală

Domnica Petrovai / Foto: Arhivă personală

Profesorii sunt invitați joi, 12 octombrie, de la ora 19:00, la un training susținut de psihologul clinician Domnica Petrovai, despre cum să îi învețe pe elevii adolescenți să gestioneze sfaturile toxice din online, care le afectează capacitatea de a se concentra pe temele cu adevărat valoroase în dezvoltarea lor. Cum îi pot ajuta profesorii pe părinți, cum pot să devină ei înșiși mentori ai copiilor? „Atelierele sunt de întărire a întregii comunități, readucem în conversații valori care au legătură cu caracterul și îi protejăm de nonvalori“, a explicat Domnica Petrovai, care este coordonator și co-autor al Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului din România.

Rep: Trainingul din cadrul Programului Dove – Ai încredere în tine va pune accent anul acesta pe creșterea gradului de conștientizare cu privire la sfaturile toxice din rețelele sociale și impactul pe care îl au asupra stimei de sine a fetelor tinere. Cum găsește trainingul de anul acesta comunitățile școlare?

Domnica Petrovai / Foto: Arhivă personală

Domnica Petrovai: Atelierul se va desfășura cu accent pe identificarea sfaturilor toxice din online. Feedbackurile primite până acum de la profesori, părinți și adolescenți arată că marea provocare pe care o au elevii aflați la vârsta preadolescenței și a adolescenței este de a-și crea propria identitate, uneori diferită de a părinților, dar tot ei au nevoia de a fi sprijiniți în această etapă de adulți, de părinți sau de alte persoane semnificative pentru ei. Adolescenții se află într-o etapă de dezvoltare în care au nevoie de mulți mentori.

Din fericire, dar și din păcate, au acces la foarte multe informații de pe rețelele de socializare, iar multe dintre ele sunt neadecvate și nu fac decât să le scadă încrederea lor în ei, pentru că promovează standarde nerealiste, asocierea valorii cu o anumită formă a corpului, cu o anumită greutate, cu anumite caracteristici care sunt diferite de viața reală. Este și motivul pentru care proiectul a avut un impact pozitiv. Suntem foarte încântați de rezultatele pe care le avem, pentru că programul răspunde unor nevoi mari ale adolescenților și ale preadolescenților: să știe cum să facă față presiunilor sociale, care sunt foarte mari la această vârstă, iar profesorul care predă această oră dedicată încrederii în sine este un mentor pentru ei. Este foarte important ca părinții și profesorii, mai ales în etapa asta, să își recapete statutul de mentori, în contextul în care copiii nu pot fi crescuți de copii. Sigur că sunt multe influențe din partea altor copii sau tineri, însă responsabilitatea noastră, ca societate civilă, a școlii, este de a le oferi adolescenților și preadolescenților reperele sănătoase în funcție de care să își construiască încrederea în ei, care să îi învețe să se protejeze de influențele nesănătoase, din păcate, în cultura noastră foarte puternice.

Rep: Care sunt influențele nesănătoase din online care îi afectează cel mai puternic pe elevii aflați la vârsta preadolescenței și a adolescenței?

Domnica Petrovai: Unele dintre cele mai mari probleme pornesc de la ideea că valoarea personală depinde de cât de multă lume te place, adică de numărul de like-uri de pe toate rețelele de socializare. Din păcate, ei ajung să valoreze persoanele care au foarte multe like-uri și aici este punctul în care au nevoie de sprijin pentru a înțelege ce se află în spatele acestor like-uri sau postări. Asocierea dintre valoarea personală și numărul de like-uri îi face să devină extrem de nesiguri și să se compare cu tinerii influenceri, iar atunci când apreciază o persoană cu un număr mare de like-uri încep să devină, fără să fie selectivi, apreciativi la adresa mesajelor pe care aceia le comunică. Aici au nevoie de ajutorul unor adulți, cum sunt profesorii. Sunt multe persoane care au devenit influenceri și care au mesaje extrem de nesănătoase, însă copiilor le e greu să facă diferența între un mesaj sănătos și unul nesănătos, mai ales că ești influențat să asociezi valoarea cu cât de multe likeuri are persoana respectivă.

Rep: Este profesorul un influencer?

Domnica Petrovai: Din fericire, da. Dacă ne uităm la nevoile de dezvoltare ale unui copil, nevoia lui până după 20 de ani este să poată conta pe un adult, să fie ghidat, îndrumat, sprijinit de către adulți de încredere. Din fericire, biologia copiilor este creată în mod protector pentru ei, astfel încât să poată conta pe acei adulți care îi pot proteja; iar profesorii pot și avem nevoie să vrea să devină cei mai puternici influenceri pentru adolescenți și preadolescenți.

Cu siguranță sunt profesori care sunt influenceri pentru elevii lor. Marea majoritate a adolescenților care au o relație puternică și de încredere cu părinții lor au profesori care devin foarte puternici prin felul în care îi ghidează, îi îndrumă și le oferă repere. Am întâlnit foarte mulți profesori extrem de dedicați copiilor și adolescenților. Dacă ne gândim că în cadrul acestui proiect este vorba despre o activitate pe care profesorii o fac benevol, pentru că sunt foarte preocupați de bunăstarea copiilor, de a le oferi elevilor un sprijin pentru a avea mai multă încredere în ei, înțelegem că profesorii sunt deja mentori ai copiilor și vor să îi ajute și mai mult, fiind în contact cu insecuritățile lor ca adolescenți și cu nevoia de acceptare socială care îi face foarte vulnerabili.

Domnica Petrovai / Foto: Arhiva personală

Din fericire, adolescenții au nevoie să se simtă acceptați de grupul lor de prieteni, dar o adolescență trăită firesc înseamnă o adolescență în care păstrezi legătura cu părinții, în care părinții te ghidează în continuare, sigur, cu alte granițe, pentru că la această vârstă copilul are nevoie să ia mult mai multe decizii singur, să aibă un spațiu privat mult mai puternic ca înainte, însă biologia copilului este astfel construită încât să aibă în continuare nevoie de această legătură emoțională cu părinții.

Din punctul meu de vedere, este un mit că adolescența este neapărat dificilă. Ea ne provoacă, pentru că este o tranziție la o altă etapă de dezvoltare și trebuie să redefinim granițele și gradul de autonomie. Însă este foarte valoroasă și pentru părinți și profesori, pentru că ai un alt tip de comunicare, mai profund, mai complex. Poți să vezi golurile lui de dezvoltare de până atunci, lucrurile pe care poate nu le-ai putut oferi, cum ar fi faptul că este neîncrezător, că îi e teamă de eșec, iar pentru unii teama de eșec duce la evitare, la amânare sau vedem că sunt adolescenți cu un grad foarte mare de izolare socială, au dificultăți de a lega prietenii, iar aici este rolul părintelui să îl sprijine.

Adolescența nu este o perioadă în care părinții iau pauză și privesc cum copiii devin singuri independenți. Copiii au nevoie să se păstreze în situație de interdependență cu părinții. Mai este o categorie de părinți cărora le este dificil să vadă că, dintr-o dată, copiii lor nu le mai povestesc tot; probabil frica îi face pe părinți să devină din ce în ce mai intruzivi. Aici apare pericolul: în momentul în care, ca părinte, ori vrei să rămâi prea apropiat, fără să respecți noile granițe ale copilului și nevoia lui de autonomie, ori te îndepărtezi foarte mult de copil, crezând că în etapa asta el este pe cont propriu, pe când în realitate el are în continuare nevoie de tine. Copiii au nevoie de părinți să le fie aproape, dar fără a ne purta așa cum ne purtăm cu un copil de 3 ani, de 7 ani, de 9 ani, cu un copil care are 14 ani.

Noi toți, la etapa asta de evoluție, avem nevoie să vedem că suntem respectați, să ne simțim înțeleși.

Rep: Cum pot împlini părinții nevoia adolescenților de a fi înțeleși?

Domnica Petrovai: Să înțelegem că perioada de tranziție poate fi inconfortabilă emoțional, că sunt momente de mai mare instabilitate emoțională față de alte perioade, că felul în care își exprimă furia sau frustrarea poate nu va mai fi cu resursele pe care noi ne așteptăm să le aibă. Cel mai probabil, după o zi epuizantă pentru ei nu salută, poate trântesc ușa, iar dacă noi le luăm foarte personal și intrăm în luptă cu ei, pierdem conexiunea cu ei. Ar trebui pur și simplu să observăm că probabil a avut o zi grea și când se liniștește și se reapropie de mine să îl întreb: ai avut o zi grea? Și el să împărtășească cum a fost ziua pentru el. Să avem niște granițe, care să rămână acolo: pot să înțeleg că se întâmplă să avem zile foarte proaste și să avem foarte puține resurse de a mai saluta, însă un lucru valoros și important pentru familia noastră este acea minimă comunicare. Ar fi de foarte mare folos ca, chiar dacă ești foarte nervos, să saluți.

În momentul în care un adolescent nu este criticat, ci conștientizează că adultul este deschis pentru a-l înțelege, atunci el se reglează mult mai ușor, își revine mai ușor. Nu rămâne așa.

Cealaltă situație, în care vine acasă și răbufnește, trântește ușa, nu salută, iar noi îl criticăm – „eu nu așa te-am învățat“ – devine mai degrabă o provocare pentru adolescent. Într-adevăr, este șocant pentru părinte că acesta este schimbat de la acel copil bine-crescut care venea acasă și saluta și oferea afecțiune.

Deci nu trebuie nici ignorați și lăsați să se regleze singuri, dar nici reglați și criticați la fiecare răbufnire.

De ce este important un astfel de proiect despre încredere și în școală? Îi ajută pe adolescenți să primească același tip de mesaj din cele mai importante contexte din viața lor: familia și școala. Când și în școală se vorbește despre încredere, despre cum ne afectează comparația socială, despre care sunt presiunile sociale unde avem nevoie să spunem NU, despre faptul că trebuie să oprească pur și simplu acele influențe care nu le fac bine, atunci și mesajul din partea părinților, care este în aceeași direcție, va fi mult mai puternic. Marele avantaj pe care îl are școala, față de familie, este că adolescenții au parte de acceptarea socială a acelorași mesaje din partea tuturor colegilor. În momentul în care la clasă au aceste conversații, agreează toți, implicit sau explicit, un anumit mod de gândire, care de fapt îi va proteja. Acasă suntem doar noi cu copiii noștri, nu sunt și colegii sau prietenii lor.

Atelierele sunt de întărire a întregii comunități, readucem în conversații valori care au legătură cu caracterul și îi protejăm de nonvalori.

Rep: La ce ore, în gimnaziu și liceu, pot aplica profesorii informațiile din program

Domnica Petrovai: Programul le oferă profesorilor acces la toate video-urile, la toate informațiile, la ghiduri, la materialele pentru profesori și părinți. Există nevoia profesorilor de a avea materiale validate științific pe problemele semnalate de ei, iar programul acesta le pune la dispoziție materiale validate științific care îi pot ajuta pe profesori în gestionarea unei probleme pe care o semnalează.

Pot aplica materialul și intervenția fie la orele de dirigenție, unde probabil este cel mai ușor pentru majoritatea, dar sunt multe contexte în care pot integra această activitate. Recomandarea noastră ar fi să o repete, să fie cel puțin o dată pe an, pentru că elevii cresc, au alte experiențe, poate mai provocatoare, și au nevoie să reia într-un cadru de siguranță discuția despre încredere și despre cum pot să facă față presiunilor.

Rep: Este adolescența în sine o perioadă dificilă și urâtă?

Domnica Petrovai: Din fericire, este una dintre cele mai frumoase perioade pentru părinte și copii, pentru că este perioada în care comunicarea este mult mai bogată; avem conversații despre istoria familiei noastre, despre valori, acum înțeleg anumite particularități ale bunicilor sau anumite reacții nepotrivite ale noastre, ca părinți. Au nevoie de această înțelegere în perioada adolescenței, pentru că acum pot să înțeleagă de ce tu, ca părinte, ai avut o perioadă în care ai fost foarte anxios și poate să își spună: uite, am văzut că și bunica este foarte fricoasă și înțeleg de unde vine, dar acum văd că ești foarte relaxată și mă bucură. Asta poate spune un adolescent mamei sau tatălui, pentru că este o perioadă în care vorbim despre vulnerabilitățile familiei noastre, astfel încât ei să se înțeleagă pe ei mult mai profund, noi rămânând adulții din discuție. Așa vor înțelege mai profund de ce „în familia noastră au fost evitate conflictele“ sau, dimpotrivă, „oamenii se certau foarte mult“ și este, încă o data, momentul în care părinții au ocazia să le explice care este calea corectă. Ai șansa să ai o astfel de conversație cu copiii tăi, pentru că este o vârstă la care ei au nevoie să se clarifice. Având această conversație cu copilul tău, care încă nu este un adult, îl ghidezi și îi dai spațiul să vadă mult mai profund ce s-a întâmplat în familia lui, arătându-i încă o dată calea bună, fără judecată. „Chiar dacă bunicii au fost persoane mai dificile, să privească lucrul ăsta din perspectiva faptului că au trăit într-un context diferit față de cel în care ne aflăm noi: uite, soțul bunicii a fost în război, a avut o viață foarte grea, a trăit foarte mulți ani singură într-o perioadă de mare sărăcie, a crescut singură mulți copii, astfel că duritatea a fost felul în care a făcut față dificultăților“. Prin astfel de discuții îl înveți să nu blameze, să nu judece, să înțeleagă și să aprecieze.

Cea mai potrivită perioadă pentru aceste discuții este adolescența, pentru că este trecerea de la copilărie la perioada adultă și va fi o călătorie cu mai puține bagaje emoționale dureroase, datorită acestei deschideri a părinților.

Dacă tu, ca părinte, poți să asculți cum a fost experiența emoțională a copilului tău la un anumit moment, când a simțit că tu ești mai absent ca părinte și își amintește cu furie acea experiență și îl poți asculta fără să te justifici, fără să minimalizezi ce trăiește, va ajunge un adult fără această durere. A procesat-o cu tine. Ei vor fi adulți fără multă frustrare și durere în relația cu părinții lor. Dacă tu devii defensiv și spui „eu de fapt munceam, eram iubitor“, invalidând ce simte el, chiar dacă intențiile tale au fost diferite, de fapt ce faci este că nu îl asculți, adică faci un pas fără vindecare. Și tu, ca părinte, înveți că nu ești un părinte perfect, că au fost momente în care nu ai putut fi disponibil, dar fără ca această experiență să devină foarte dureroasă pentru tine. Pentru că trebuie să fii convins că ești un părinte suficient de bun pentru copilul tău. Îți poți reaminti că tu nu ai avut șansa unei astfel de conversații cu mama sau tatăl tău. Mama sau tatăl tău nu ar fi permis să spui că tu ai simțit furie în relație cu ei, fără să fii considerat nerecunoscător, obraznic. Suntem pe drumul bun.

Informații de background

Începând din 2004, Dove implementează la nivel global programul educațional Dove – Ai încredere în tine, un program care își propune să crească și să consolideze încrederea în sine a copiilor și adolescenților.

Lansat în România în 2021, programul Dove – Ai încredere în tine a ajuns până în prezent la peste 50.000 de adolescenți din țară, cu ajutorul partenerilor World Vision și Wellbeing Institute. Programul este sprijinit de către Ministerul Educației pentru a putea fi implementat la nivel național, peste 4.500 de profesori beneficiind de traininguri realizate în cadrul acestui proiect. 

În cadrul programului Dove – Ai încredere în tine, tinerii, părinții, profesorii sau asociațiile de tineret pot beneficia gratuit de diverse resurse educaționale – articole, clipuri video, ateliere, ghiduri – prin care aceștia pot învăța mai ușor cum să aibă încredere în ei, cum să se iubească, cum să facă față bullyingului sau provocărilor pe care social media le aduce în viețile lor. Toate resursele necesare pentru a iniția și susține discuțiile despre stima de sine, sunt disponibile online pe https://www.dove.com/ro/incredereintine.html

În cadrul programului sunt realizate traininguri periodice pentru profesorii din toată țara, astfel încât cât mai mulți dintre cei care predau la gimnaziu și liceu să poată să includă în discuțiile lor cu adolescenții și temele din program, cu scopul de a susține creșterea încrederii în sine a adolescenților.

Potrivit raportului Dove Ai încredere în tine și social media (aprilie, 2022) condus de Edelman DXI în parteneriat cu profesorul Phillippa Diedrichs:

Anul acesta, Dove a lansat, în cadrul programului Dove – Ai încredere în tine, campania #FărăSfaturiToxice, prin care încurajează adolescenții să își definească propriile standarde de frumusețe, invitându-i să nu mai urmărească sursele care le afectează stima de sine și care îi fac să nu se simtă bine cu ei înșiși. 

Programul Dove – Ai încredere în tine invită părinții și tinerii la o discuție despre sfaturile toxice de frumusețe din social media. Părinții au fost surprinși să descopere formele pe care le îmbracă acestea și conținutul la care sunt expuși tinerii în fiecare zi. Materialul video Influența toxică asupra frumuseții autentice: un experiment Dove poate fi vizionat aici:

80% dintre fete ar dori ca părinții lor să discute cu ele despre gestionarea sfaturilor toxice de frumusețe din social media. Specialiștii implicați în Programul Dove – Ai încredere în tine au dezvoltat resurse și instrumente validate academic pentru a ajuta părinții să aibă aceste conversații și să își susțină copii în inițiativa acestora de a-și curăța feed-urile din social media, punându-le la dispoziție un ghid cu 4 pași simpli:

Exit mobile version