Când a decis, miercuri, să aloce peste 1,5 milioane de lei pentru mai multe școli din județele Alba și Cluj, afectate puternic de inundații în ultima lună, guvernul a optat să asigure banii din bugetul Ministerului Educației, chiar dacă sediile unităților de învățământ sunt în administrarea autorităților locale, iar fondurile pentru combaterea efectelor produse de dezastre naturale sunt acordate, de obicei, de guvern din surse speciale. Prin hotărârea de guvern, au primit bani 12 școli – 7 din Cluj Napoca și 5 din localități situate în județul Alba, toate cu primar PNL.
Premierul Florin Cîțu, citat de Mediafax, promisese acum două săptămâni, în urma inundațiilor din județul Alba, că “guvernul va asigura imediat orice ajutor este nevoie pentru a veni în sprijinul celor afectați”.
Miercuri, în ședința de guvern, a fost adoptată o hotărâre prin care au fost repartizați 1.551.000 lei “din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale”. Banii au drept scop “executarea lucrărilor de investiții necesare refacerii și punerii în siguranță a infrastructurii școlare din 12 unități de învățământ din județele Alba (5) și Cluj (7)”, potrivit unui comunicat de presă. Acesta precizează că e vorba despre școli afectate de ploile torențiale și inundațiile din luna iulie. Și că datele privind situația acestor unități au fost comunicate ministerului de către inspectoratele școlare județene.
- Suma, precizează comunicatul, este “prevăzută în bugetul Ministerului Educației pe anul 2021”.
Potrivit proiectului hotărârii adoptate ieri, în Cluj este vorba despre șapte școli din Cluj-Napoca, iar în Alba – despre școli din comunele Ocoliș, Roșia Montană (2) și Sohodol și din orașul Cîmpeni. De notat că toate aceste localități au primar PNL.
Conform rezultatelor alegerilor locale din 2020 centralizate de Alba24.ro, în toate localitățile din Alba din această listă, la alegerile pentru funcția de primar, desfășurate anul trecut, au câștigat candidați PNL.
Nota de fundamentare a hotărârii descrie modalitatea de asigurare a fondurilor din bugetul Ministerului Educației astfel:
- “Sumele necesare executării acestor lucrări sunt prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei Cap. 65.01 „Învățământ”, Titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice”, articolul 51.02 „Transferuri de capital”, alineatul 51.02.15 „Finanțarea cheltuielilor de capital ale unităților de învățământ”.”
Comunicatul precizează că fondurile respective intră în bugetele locale, iar “autoritățile locale pe raza cărora funcționează unitățile de învățământ preuniversitar de stat nominalizate au obligația de a-și actualiza bugetele locale cu sumele aferente, astfel încât să poată demara procedurile aferente (achiziția lucrărilor de investiții, încheierea și derularea contractului de lucrări). Autoritățile administrației publice locale răspund, în condițiile legii, de utilizarea sumelor repartizate”.
Legea Educației Naționale prevede, la art. 112, că “terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, de învățământ preșcolar, școlilor primare, gimnaziale și liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, înființate de stat, fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către consiliile de administrație, conform legislației în vigoare”.
Pe de altă parte, proiectul hotărârii adoptate miercuri invocă art. 111, alin (1), lit. (f) din Legea Educației Naționale, potrivit căruia:
- „De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se asigură finanţarea, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a unor programe anuale sau multianuale de investiţii, de modernizare şi de dezvoltare a bazei materiale a instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări.”
În cazul de față, nu este vorba despre programe anuale sau multianuale, ci de reparații necesare în urma inundațiilor. Conform proiectului de hotărâre:
- “Programul de măsuri pentru înlăturarea efectelor inundațiilor se desfășoară etapizat și constă în principal în evacuarea apelor acumulate în imobilele unităților învățământ preuniversitar de stat, acțiuni de înlăturare a efectelor produse de inundații, respectiv înlocuirea sau refacerea acoperișurilor deteriorate/distruse, înlocuirea pardoselilor, refacerea tencuielilor și a zugrăvelilor la pereții și tavanele afectate de inundații.”
Ministrul Sorin Cîmpeanu a invocat în mod repetat, în mandatul său, faptul că Ministerul are atribuții foarte limitate în privința infrastructurii școlare. În luna mai, de exemplu, după vizite în mai multe școli din Ilfov, el declara, vorbind inclusiv de rolul pe care ministerul îl va juca în administrarea fondurilor PNRR dedicate infrastructurii școlare:
- “Știți foarte bine că există o problemă de Management de sistem care din păcate nu este clarificată la nivelul dorit. Va trebui să o clarificăm. Este vorba despre relația dintre Ministerul Educației, inspectoratele școlare, autoritățile locale și școli. Școlile au un anumit regim, descentralizat. Ministerul Educației are posibilități limitate, doar în anumite programe dedicate, de intervenție pe infrastructură. (…)”
3 comments
Educatia nu trebuie sa aiba culoare politica.
Să plătească concediile profesorilor nu au bani
Sa intelegem ca elevii din scolile care se afla in localitati cu primari psd sa zicem, sunt vinovati de inundatii si ar trebui ei insisi sa contribuie cu bani pentru reabilitarea scolii lor.