Politizarea funcțiilor în Educație a atins, în anul școlar anterior, cele mai înalte cote din ultimii cel puțin 10 ani. Conform Raportului privind starea învățământului preuniversitar 2022, publicat luni de Ministerul Educației – în ziua în care anunță proiectele de legi consolidate în varianta Deca – toate funcțiile de conducere din inspectoratele școlare și casele corpului didactic sunt ocupate prin detașare, fără concurs.
„Sub aspectul modalităţii de ocupare a funcţiilor de conducere din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, în anul şcolar 2021-2022, toate funcţiile de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic au fost ocupate prin detaşare în interesul învăţământului, în condiţiile legii”, scrie în raportul citat.
Este vorba despre 172 de persoane, majoritatea politicieni, numiți pe aceste funcții, împărțiți astfel:
- 42 funcţii de inspector şcolar general,
- 88 funcţii de inspector şcolar general adjunct
- 42 funcţii de director la casa corpului didactic.
„Detașările” respective sunt făcute de ministrul Educației, prin ordin de ministru, deci sunt detașări politice. Reamintim că aproape toți inspectorii școlari generali sunt membri de partid, de la PSD, PNL sau UDMR, potrivit unei analize Edupedu.ro. Politizarea inspectoratelor este și mai în profunzime decât nivelul inspectorilor șefi – reamintim cazul inspectoarei Onorica, de la ISJ Maramureș care a mulțumit, ca într-un discurs de Oscar, organizației „PSD Maramureș, doamnei secretar de stat Antoaneta Bolchis, doamnei subprefect Crina Fiorela Chilat și domnului inspector școlar general Pop Mihai”. Toți aceștia sunt oameni politici, numirea fiind eminamente una politică.
Tot anul trecut inspectorul școlar general din Botoșani spunea că l-a susținut să ajungă inspector șef pe județ „Partidul Național Liberal în frunte cu domnul președinte Șoptică”.
Politizarea continuă și pentru 1.761 de directori și directori adjuncți de școli, care au fost numiți prin detașare, de către inspectorii-politicieni, după ce în trei sesiuni de concurs pentru directori aceste posturi nu s-au ocupat. Ministerul Educației nu a publicat nici până în prezent lista școlilor la care niciun director nu a luat concursul.
„La data de 31.08.2022, la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar au fost ocupate prin detașare în interesul învățământului 1.761 de funcții de conducere, restul funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar fiind ocupate prin concurs pentru o perioadă de 4 ani”, scrie în raportul citat.
Potrivit legii, la expirarea mandatelor actualilor inspectori școlar generali/adjuncți și a șefilor caselor corpului didactic Ministerul Educației ar fi trebuit să organizeze concurs. Aceste mandate au expirat încă din 2020. Ministrul Cîmpeanu a declarat, la începutul mandatului, drept prioritară organizarea concursului pentru inspectorii școlari înaintea celui pentru directori, pentru ca mai apoi să susțină că nu mai e cazul să fie organizat concurs până la aprobarea proiectelor de legi ale educației, pentru că noile proiecte pe care le pregătea ar fi avut alte atribuții pentru viitorii inspectori.
După Sorin Cîmpeanu, de 4 luni este ministră Ligia Deca. Aceasta nu a anunțat public nici intenție de a organiza concursuri pentru inspectori.
Ambii demnitari, atât Sorin Cîmpeanu, cât și Ligia Deca, sunt oameni de bază ai președintelui Klaus Iohannis. Pe 5 decembrie 2018, la lansarea raportului „România educată”, președintele Klaus Iohannis critica politizarea sistemului, pe care o punea pe seama PSD.
Klaus Iohannis: ”Da, actualele inspectorate școlare trebuie desființate și înlocuite cu structuri de profesioniști.
Iar politizarea – când am fost eu inspector, pot să vă spun că nu a existat politizare, pur și simplu.
Iar, dacă acum intri într-un inspectorat și nu scot toți carnetul de partid, înseamnă că este o minune. Aceste politizări, și sper că nu mi-o luați altfel decât o spun, aceste politizări se petrec în special în perioade guvernamentale pesediste.
Deci, PSD este eminamente politizatorul sistemului educațional – o eroare fundamentală, fiindcă părți esențiale ale sistemului educațional trebuie depolitizate. Nu totul trebuie și nu totul se poate depolitiza, cum foarte bine ați observat.
Decizia asupra sistemului, legea, regulamentele se fac de politicieni, dar gestionarea sau managementul, cum se spune în ziua de astăzi, a entităților sistemului trebuie făcută de profesioniști. Nu trebuie directorul să fie Pesedist, ca să fie bun director, cum nu trebuie să fie liberal, ca să fie bun director.
Eu cred că trebuie să fie un om care are capacitatea și abilitatea să gestioneze bine o școală. Atât! Și atunci, trebuie elaborate criterii pentru asta. Cum? La orice formă de evaluare a unităților școlare sau a profesorilor, nu trebuie să avem inspectorate școlare neapărat. Putem să avem orice formă, poate să fie o entitate în subordinea ministrului sau o entitate în subordinea Parlamentului.
Oricum o definim, ea trebuie să facă exact lucrul pentru care este construită: să evalueze performanța sau să evalueze sistemul, sau să propună remedii pentru erori sistematice, și așa mai departe.
Deci, toată zona aceea trebuie depolitizată, de bun-simț. Nu vreau să fiu înțeles greșit, dacă un director bun este pesedist, în niciun caz nu trebuie scos din sistem pentru că e pesedist. Dar nu trebuie nimeni să ajungă director numai pentru că este pesedist sau numai că este liberal sau, în fine, cine guvernează în momentul respectiv. Deci, toate trebuie făcute în realitate cu bun-simț, și cam toți își dau seama care este bunul simț în depolitizare. Cel puțin oamenii din sistem, vă garantez că au înțeles foarte bine despre ce vorbim aici”.
