Istoria unei rute paralele de angajare în învățământ: Eu am scris articolul 253. Noi am gândit autonomia școlii de a-și selecta resursa umană, PSD a transformat-o în șpagă electorală forever – Oana Badea, fost secretar de stat

Soluția găsită de Ecaterina Andronescu la titularizarea pe 253 declarată neconstituțională este și ea neconstituțională, a declarat pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat Oana Badea. OUG-ul de miercuri pe educație introduce sintagma “contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului”. Cu alte cuvinte, contractele în derulare ale celor 16.000 de profesori angajați pe art. 253 declarat neconstituțional se modifică în contracte pe durata cât postul nu are titular. “Nu există decât contract pe durată determinată sau pe durată nedeterminată”, spune Oana Badea, care avertizează că avem de-a face cu “un soi de titularizare mascată”.

Membru PNL și fost secretar de stat pe preuniversitar în mandatul lui Daniel Funeriu, Oana Badea, astăzi primar în Aiud, a vorbit pentru Edupedu.ro despre motivul pentru care a apărut articolul 253 în Legea educației nr. 1/2011 și despre pericolele pe care le lasă în urmă OUG-ul pe educație de miercuri.

“Rămân uimită că se introduce sintagma: angajare pe durata viabilității postului. Păi nu există decât contract pe durată determinată sau pe durată nedeterminată. Ce mi se pare însă catastrofal este că la articolul 2 li se dă voie celor care ocupă posturi pe acest criteriu să participe la etapele de mobilitate a personalului didactic, care sunt doar pentru titulari. În consecință, articolul e la fel de neconstituțional pentru că ei tratează netitularul – aceștia sunt suplinitori, cei care mergeau la continuitate – deci tratează suplinitorul ca pe titular”, a declarat pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat Oana Badea.

Rep: Cum și de ce a apărut în legea educației din 2011 articolul 253?
Oana Badea: Eu am scris articolul 253. Articolul 253 venea să rezolve o situație de fapt din sistem, după care trebuia să dispară: Așa cum știe toată lumea, un post este titularizabil [titularizabil = se poate angaja pe perioadă nedeterminată pe acel post un profesor – n.red.] dacă are o viabilitate de 4 ani [dacă este liber 4 ani – n.red.]. Era foarte curios cum puteai să stai 3 ani pe un post după ce obțineai uneori o notă foarte mare la titularizare și fix în al patrulea an, când trebuia să devină titularizabil, se întâmpla ceva la nivelul școlii și nu apărea ca titularizabil postul. Altfel spus, se crea o piață de posturi la continuitate care scotea din listele de posturi titularizabile o bucată bună de catedre. Articolul 253 venea de fapt sa se alăture conceptului de autonomie în selectarea resurselor umane la nivel de școală.

Legea în varianta inițială trecea angajarea profesorului de la inspectoratul școlar, deci de la nivel de sistem, la școală. Consiliul de Administrație al școlii trebuia să organizeze concursul și avea toată autonomia, pentru că orice entitate funcționează dacă își selectează singură resursa umană.

Nu s-a vrut nici asta [Guvernul Ponta a modificat masiv în 2014 Legea educației, printr-o OUG care a adus legii 97 de modificări; printre ele, executivul PSD a tăiat angajarea și concedierea personalului didactic la nivelul școlii, prevedere introdusă în legea din 2011, și a lăsat profesorul angajat ca înainte, în sistem – n.red.], iar 253 – care până la urmă instaura primul exercițiu de selectare și autonomie până la începerea angajărilor la nivel de școală – le spunea: ai avut 3 ani un profesor, ți-a plăcut cum a lucrat, păstrează-l în școală dacă există viabilitatea postului. Adică dacă tu știi că postul acela va fi liber mai mult de 4 ani, poți să-l titularizezi. El nu trebuia să devină o masă de produs voturi, ceea ce a făcut PSD în momentul 1 după aceea.

Rep: Care este mecanismul de fidelizare a profesorilor pe filieră politică, prin acest articol?
Oana Badea: Noi am zis că în ultimii 3 ani poți să ocupi prin continuitate un post. Termenul era 3 ani pentru că atât era și valabilitatea notei de la titularizare. Dacă noi am fi avut altă abordare în minte, spuneam 7-10 ani. Am spus 3 ani, pentru că de fapt ăsta este termenul de continuitate. Ei au venit imediat după noi și au extins termenul, făcând un soi de titularizare în afara oricărei reguli a sistemului, pentru că oricum după 3 ani nota pe care o obțineau la titularizare nu mai putea fi folosită, ar fi trebuit să vii din nou la un concurs de titularizare. După 3 ani, nu puteai să mai intri în sistemul de continuitate, ci trebuia să vii din nou la examenul de titularizare și să obții o notă, conform legii. Noi am gândit autonomia școlii de a-și selecta resursa umană, în timp ce ei au transformat-o într-o șpagă electorală forever.

Și cum funcționează mecanismul: iau un 7 la titularizare într-un an, mă fac prietenă cu cei de la putere și defilez cu nota respectivă mulți ani. Deci articolul 253 trebuia să rezolve doar problema celor care luaseră note peste 7 la titularizare în cei 3 ani prevăzuți de lege că este valabilă nota de titularizare. Articolul trebuia să își termine viabilitatea când rezolva situațiile profesorilor cu notă la titularizare valabilă 3 ani. Atât. Apoi urma să intrăm pe angajarea la nivelul școlii. Articolul 253 era tranzitoriu, era o exersare până când toate concursurile de angajare urma să fie făcute la nivel de școală.

Motivele pentru care nu s-a dorit ca angajarea profesorului să fie făcută de către școală sunt multe:

• se pierdea o piață gri a posturilor, o zonă în care se jucau directorii într-un fel pe care toată lumea îl cunoștea,
• pierdeau importanță sindicatele, pentru că dacă duci concursul la nivel de școală dispare toată povestea cu mobilitatea de personal. Când angajarea este la unitatea de învățământ, eu dacă vreau mă angajez la școala X mă duc și dau concurs de angajare direct la școala X. Nu mă duc sa dau ca acum un concurs, după aceea mă pun pe listă, apoi se fac ședințe publice. Nu, ar fi fost mult mai transparentă procedura.

Rep: De ce articolul 253 nu a fost declarat neconstituțional încă din 2012, când s-a aplicat legea?
Oana Badea: Articolul 253 nu a fost atacat atunci la Curtea Constituțională. Ulterior, după ce au făcut modificările cei de la PSD și au lărgit termenul de 3 ani în care putea fi folosită nota de la un examen, a apărut decizia de neconstituționalitate. Acea modificare a fost declarată neconstituțională. Deci nu 253, ci modificarea pe care au făcut-o ei a fost declarată neconstituțională și după aceea au revenit cu această greșeală de câte ori au vrut să mai amețească niște voturi.

Rep: Care sunt efectele soluției găsite acum la contractele deja încheiate pe 253, prin OUG pe educație adoptată pe 3 aprilie?
Oana Badea: Părerea mea este că nu îi interesează decât voturile. Nu rezolvă cu nimic problema de bază din sistemul învățământ, și anume autonomia în selectarea resursei umane, asigurarea profesorilor calificați care doresc să facă muncă de calitate la catedră.

OUG de pe 3 aprilie introduce un soi de titularizare mascată. Nu poți să spui că suplinitorul poate beneficia de drepturile titularului, care de fapt este singurul așezat în etapele acelea din mobilitatea de personal.

Viabilitatea postului este un termen folosit în sistemul de învățământ preuniversitar pentru a stabili care post e titularizabil și care nu. Orice post mai mic de 4 ani nu este titularizabil. Trebuie să aibă viabilitate cel puțin 4 ani, pentru a fi titularizabil.

Articolul din OUG-ul de acum spune că cel care a luat notă mai mare de 7 poate să rămână pe post, cu acordul Consiliului de Administrație, cât e viabil postul. Și dacă postul e viabil 7 ani? Atunci OUG spune că el poate sta. Dar dacă e 7 ani, înseamnă că el e titularizabil. Și ce vei face în cazul ăsta? Articolul din ordonanță nu spune “nu mai mult de 4 ani”.

Eu nu înțeleg de ce nu sunt tratați corect profesorii, mulți dintre ei participă la examenul de titularizare, iau note foarte mari, de 9:90, și nu se pot titulariza în anul acela, pentru că nu e niciun post titularizabil, pentru că posturile sunt ocupate pe această perioadă determinată.

Informații de background

• Titularizarea este examenul de angajare pe o perioadă nedeterminată într-o școală. “Titularizarea pe 253” prevedea posibilitatea angajării unui profesor nu în anul în care a susținut examenul de titularizare, ci în următorii 6 ani de la examen, cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, în școlile care anunțau că au posturi care sunt libere mai puțin de 4 ani. UDMR a vrut să extindă termenul de folosire a notei la 10 ani, președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională cu privire la această extindere, iar judecătorii CCR au declarat tot articolul 253 neconstituțional.
• Astfel, din vară, angajarea pe școală altfel decât folosind nota de la examenul din acel an a fost blocată.
• A rămas însă problema: ce se întâmplă de aici înainte cu contractele în derulare ale profesorilor cu contract de muncă pe perioadă determinată
• Guvernul Dăncilă a promovat pe 3 aprilie o Ordonanță de Urgență care vine cu următoarea soluție:
• “Art. 93ˆ1 Consiliile de administrație ale unităților de învățământ pot hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului-catedrei, pentru cadrele didactice calificate, dacă acestea au promovat examenul de definitivat și concursul național de titularizare cu nota/media de cel puțin 7, în condițiile prezentei legi, și dacă postul este vacant. (2) Cadrele didactice calificate care beneficiază de prevederile alin. (1) au dreptul să participe la mobilitatea de personal, potrivit metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobată prin ordin al ministreului educației naționale.”

Citește și:

• Soluția Guvernului Dăncilă la titularizarea pe 253 este tot neconstituțională, susține fostul secretar de stat Ispas: “mită electorală pentru cei 16.000 de profesori”

• OFICIAL Angajarea profesorilor “titularizați” pe art. 253 poate fi de azi făcută pe durata viabilității postului. Ordonanța de Urgență pe educație a fost publicată în Monitorul Oficial