Titularizarea în învățământ fără susținerea concursului la nesfârșit, cerută de peste 1.200 de profesori care deja au luat peste 7 la examenul de intrare în profesie și cu toate acestea sunt obligați să-l susțină iar și iar, ca să prindă post, conform sistemului actual / Titularizarea „pe viabilitatea postului” nu este temeinic reglementată, susțin aceștia

33.191 de vizualizări
Foto: © Lacheev | Dreamstime.com
Peste 1.200 de profesori calificați solicită titularizarea în Învățământ fără a susține din nou concursul național, după ce s-au angajat pe perioadă determinată în școli, se arată într-un memoriu primit pe adresa redacției. Profesorii susțin că, pe noua lege a Educației, titularizarea „pe viabilitatea postului” nu este temeinic reglementată, ceea ce îi amenință pe cei care s-au angajat pentru trei ani și urmează ca anul acesta să le expire contractele.

Profesorii care au susținut o dată titularizarea și au obținut nota 7, apoi s-au angajat în ședințele publice de repartizare, într-o școală, pe un post cu viabilitate, susțin că „repetarea anuală a acestor concursuri unice naționale nu asigură un mediu educațional sigur pentru elev ca beneficiar direct al educației”. Documentul profesorilor poate fi descărcat mai jos din articol.

Conform memoriului, primit pe redactie@edupedu.ro, în această situație sunt profesori „de ordinul zecilor de mii angajați cu contract individual de muncă pe viabilitatea postului” cărora statutul de suplinitor, deși au promovat concursul național de titularizare și au chiar și definitivatul în Învățământ, „le este menținut forțat și în afara cadrului legal prevăzut de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Semnatarii memoriului condamnă și angajarea pe perioadă determinată care, susțin aceștia, ar trebui să fie o excepție justificată, nu tipul general de contract pe care îl încheie profesorii aflați în această situație, deși au fost repartizați pe posturi viabile:

  • „Ținând cont de faptul că, din anul 2019 și până în prezent, la data formulării prezentului memoriu, cadrele didactice calificate care au dovedit cu succes proba cunoștințelor sale la susținerea concursului unic de ocupare a posturilor/catedrelor vacante, chiar în repetate rânduri, au ocupat la datele/dățile susținerii și promovării concursului unic de ocupare a posturilor/catedrelor vacante, posturi vacante, nu rezervate, care s-au confirmat, în practică, a fi viabile datorită perioadei în care au fost angajate pe același post până în anul 2024, acestea au obținut doar un contract individual de muncă pe perioadă determinată, fie el denumit și “pe viabilitatea postului”, deoarece în această ultimă situație, contractul de muncă se prelungește prin întocmirea unui act adițional la contract”.
  • „Față de acest aspect, atragem atenția că aceste posturi/catedre vacante, deși viabile în practică, ele sunt scoase la concursul unic de ocupare a posturilor/catedrelor vacante, pe perioadă determinată ceea ce îngreunează posibilitatea cadrului didactic de a se titulariza în sistemul de învățământ preuniversitar. De altfel, considerăm că posturile scoase la concursul unic de ocupare a posturilor/catedrelor vacante pe perioadă determinată, trebuie să se regăsească într-o situație excepțională pentru a justifica perioada determinată și pentru a ne apropia mai mult de prevederile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în care se precizează că “prin excepție, contractul individual de muncă se poate încheia și pe durata determinată, în condițiile expres prevăzute de lege”.

Profesorii atrag atenția și asupra modului în care acest tip de angajare ar pune în pericol principiul predictibilității în Educație și transmit că „prin repetarea an de an a acestor concursuri unice naționale de ocuparea a posturilor/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, se induce un sentiment de descurajare privind ascensiunea cadrelor didactice calificate”:

  • „În vederea respectării și asigurării art. 3 lit. v) din Legea educaţiei naţionale nr. 198/2023 cu referire la principiul interesului superior al elevului care “presupune asigurarea cu prioritate a unui mediu educaţional sigur şi sănătos, promovarea drepturilor şi a nevoilor individuale ale fiecărui elev, precum şi luarea în considerare a impactului deciziilor educaţionale asupra dezvoltării copilului pe termen scurt, mediu şi lung, punând interesele elevilor înaintea altor considerente”, trebuie avută în vedere și predictibilitatea continuității procesului educativ de același cadru didactic care anterior a ocupat un post/catedră vacant(ă) la aceiași clasă/grupă de elevi”.
  • „Așa cum bine se cunoaște, părinții elevilor, ca parteneri egali în educația copiilor, au nevoie predictibilitate și stabilitate în educarea acestora, prin asigurarea resursei umane calificate în sistemul de învățământ pe o durată nedeterminată, neafectată de emiterea unor decizii pe viabilități cuprinse între un an și 4 ani care nu oferă garanția menținerii acelorași cadre didactice la clase/grupe de elevi”.
  • „Repetarea anuală a acestor concursuri unice naționale prevăzute de Legea educaţiei naţionale nr. 198/2023 pentru ocuparea unor posturi/catedre vacante, nu asigură un mediu educațional sigur pentru elev ca beneficiar direct al educației, afectează respectarea art. 3 lit. t) din Legea educaţiei naţionale nr. 198/2023 cu referire la principiile accesibilităţii şi disponibilităţii ce constau în garantarea accesului la educaţie de calitate al tuturor beneficiarilor primari ai educaţiei şi respectarea dreptului tuturor la educaţie deoarece, până la prezentarea cadrului didactic de la clasă la concursul unic național, în viața acestuia pot interveni evenimente imprevizibile care sa-l pună în imposibilitatea prezentării cum ar fi: decesul unei rude, îmbolnăvirea temporară a cadrului didactic sau al unui membru aflat în îngrijirea acestuia ori alte situații imobilizatoare care nu țin de pregătirea profesională sau voința acestuia”.
  • „De asemenea, prin repetarea an de an a acestor concursuri unice naționale de ocuparea a posturilor/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, se induce un sentiment de descurajare privind ascensiunea cadrelor didactice calificate, ceea ce poate avea consecințe dezastruoase asupra întregului sistem de învățământ, dar mai ales asupra elevilor ca beneficiari direcți ai educației”.
Iată contextul propunerilor, așa cum este redat în memoriul profesorilor:

„În contextul adoptării și publicării Legii nr. 198/2023 și a Metodologiei – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2024—2025 aprobată prin ordinul nr. 6.877/2023, cadrele didactice din învățământul preuniversitar angajate la acest moment cu contract individual de muncă pe viabilitatea postului își manifestă interesul și îngrijorarea față de prevederile celor două acte normative care au rămas neschimbate în raport cu Legea învățământului preuniversitar nr. 1/2011 în legătură cu repartizarea, în ședință publică organizată de inspectoratul școlar județean, a acestei categorii de cadre didactice, pe perioadă nedeterminată în unitățile de învățământ în care sunt deja angajate, dacă postul didactic/catedra este vacant(ă) și are viabilitate, cu atât mai mult cu cât acele posturi au fost ocupate prin “concurs național unic organizat de DJIP/DMBIP”, condiție esențială prevăzută și de legea nr. 1/2011, dar și de actuala Lege a învățământului nr. 198/2023 la art. 177 alin. (1).

În acest context, în lipsa unui cadru legislativ clar definit în raport cu prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care stabilește că încadrarea salariaților la instituțiile și autoritățile publice și alte unități bugetare se face, numai prin concurs sau examen, cu persoana declarată “admisă” pentru respectivul post, iar conform prevederilor art. 12 alin. (1) din același act normativ “contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată”, solicităm instituirea în regim de urgență a unor reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă”, scriu cei peste 1.200 de profesori în memoriu.

„Această necesitate vine din situația reală actuală în care se află un număr de cadrele didactice de ordinul zecilor de mii angajate cu contract individual de muncă pe viabilitatea postului, care au promovat și examenele de definitivare în profesia didactică și cărora le este menținut forțat și în afara cadrului legal prevăzut de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, statutul de suplinitor, deși au îndeplinit condițiile de titularizare în sistem prin promovarea concursului național de ocupare a posturilor vacante din învățământul preuniversitar cu nota peste 7 (șapte)”, continuă profesorii.

DOCUMENT DESCARCĂ Memoriul integral:

DOCUMENT Lista de semnături:

Foto: © Lacheev | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


19 comments
  1. Dupa ce se “transfera” pe o disciplina si au mai multe “specializari” , se fac directori si isi aleg sa predea ce vor ei.

  2. buna seara.sunt în situația de a da acest examen de titularizare după ce în anul 2021 am luat peste 7 la scris.este foarte neplăcut.

  3. elevii dau 200000 de teste, teze, naționale, bac-uri și ăștia vor sa fie “zei” pe viață, cu 7 ???? până la anul” nu mai știu nici de 5; vor vrea și spor de digitalizare !?

    1. Elevii au grilă până la 7 și nici pe aia nu sunt în stare să o facă.
      Ia fă tu de 7 și mai vorbește după.

  4. Eu cred că nu e cazul să ne grăbim sau sa ne pripim….oricât ar cere colegii care au luat peste 7 acest lucru,e bine sa știe că ar trebui sa mai aibă răbdare așa cum am avut și noi ..mie mi-au trebuit 12 ani că să mă titularizez

  5. Absolut. Ca să dovedească că chiar sunt deștepți, așa cum se cred ei, trebuie sa dea concurs anual. Tineri cu tupeu…

    1. Stimate domn,
      Nota peste 7 la examenul de titularizare dovedește tocmai capabilitatea cadrului didactic. Pe logica dumneavoastră un cadru didactic care a luat nota 7 și a avut norocul sa poată opta pentru un post cu viabilitate 4 ani si devine titular al sistemului este mai capabil decât unul care ia nota 9 dar postul are viabilitate 1 an și nu se poate titulariza. Nu mai spun ca sunt foarte mulți deja titulari care dacă ar da mâine din nou examenul de titularizare nu ar mai obține nota peste 7. Presupun, după postare, ca nu sunteți cadru didactic.

  6. Titularizarea este angajarea într-o școală, pe o perioadă nedeterminată. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului.

    Pornind de la aceasta definitie, se subintelege ca postul trebuie sa fie pe 4 ani.
    Cum aceste posturi pentru 4 ani NU EXISTA, acest concurs este denumit in mod fals titularizare.Prin urmare este o aberatie sa- i pui pe profesori sa sustina examene si inspectii la clasa pentru ceva care nu exista practic.
    Angajarea acestora pe perioada determinata se numeste suplinire si nota minima trebuie sa fie 5 si nu 7.
    Ma intreb in ce alt domeniu de activitate se da un concurs pe un post care nu exista?
    Dar cum ar fi sa dea concurs si inspectorii sau directorii pe posturi cu viabilitate de 1 an ?

    1. Știu profesori care dau examenul ăsta de 15 ani de zile…. Sunt la capătul puterilor.
      Este absolut inuman să dai examenul de intrare în sistem an de an.

      În învățământ este un paradox uriaș – Este nevoie de profesori, dar nu sunt posturi pentru ei…
      Cum se poate ca tu să-ți câștigi dreptul de angajare nedeterminată în sistem și să-ți fie călcat în picioare….

      Ar trebui schimbată petiția să includă și acest aspect, nu numai viabilitatea posturilor.

  7. Mi se pare corect , pe bună dreptate ,trebuie să devenim și noi titulari ai învățământului , nu titulari pe perioada viabilității postului , am nota 9.60 la examenul de titularizare din 2020, din anul școlar 2021-2022, sunt titular pe perioada viabilității postului, în 3 școli, pe disciplina Religie Ortodoxă .Rog pe această cale ,toți factorii decizionali,să tină cont de noi toți, care potrivit legii am luat peste nota 7.00 la titularizare , o rog pe doamna ministru să ne acorde această șansă de a deveni titulari în învățământ, pentru că și elevii și părinții au numai de câștigat,și școala și Ministerul Educației,pentru că eu am și gradul didactic I cu nota 10, la fel ca mine sunt mulți alți profesori .
    Cu deosebit respect ,
    Prof.Religie Ortodoxă,
    CODILĂ ADRIAN PETRU

    1. Anterior deciziei de a fi titular-suplinitor,cei care s-au titularizat pe post sunt și titularii sistemului și mi se pare normal odată ce au dat examen național și nu este dat în școală sau de suplinire.Este atât de incorecta decizia de a da din nou.Este asa stresant și inutil.De luat nota peste 7,iei dar este un stres inutil.Odata ce omul acela a luat nota maxima sau nu o singura dată ci de mai multe ori peste 7,este clar ca e o persoana competentă. Nu înțeleg rostul decât sa ne îmbolnăvească. Este o munca a lui Sissif și este asa nedrept și inutil și fără sens.
      Cu timpul petrecut ca să o iei de la capăt se poate face altceva mai folositor:faci un master,un doctorat,un …ceva,orice altceva care este de folos și ție și elevilor.

  8. Pentru autorii acestui memoriu la care subscriu ca autoare a mai multor articole pe tema titularizării, precizați vă rog, cerința concretă: TITULARIZARE PE NORMĂ și nu pe școală. Aceasta este formularea care poate avea ca efect rămânerea pe post pentru cei care au nota peste 7 la examenul de titularizare din anii anteriori dar sunt la minim două școli. Cu condiția să aibă definitivatul. Doar pentru aceștia nu mai este necesară repetarea examenului de titularizare. Cei care au luat sub 7, indiferent de motiv, îl pot da pentru a depăși nota 7. Iar profesorii care au dat acest examen iar acum au norma întreagă la cel puțin două școli, trebuie să fie conștienți că pe durată nedeterminată pot lucra în două școli. Trecerea la o singură școală trebuie să se poată face în aceeași școală în cazul în care profesorul cu normă întreagă cedează, pleacă dintr-un motiv sau altul (inclusiv pensie).

  9. Sigur că da. Posturile se publică înainte de examen. Cine îi pune să dea concurs fără a fi posturi?

    1. E adevarat, si nici nu au de unde sa existe posturi titularizabile in invatamant intr-un numar suficient de mare pentru toti doritorii, nici chiar pentru cei cu note de peste 9.50, nu 7 ca in prezent. Nu se poate asa ceva in niciun domeniu, bugetar sau nebugetar!

      Pe de alta parte, la fel de adevarat este ca titularizarea trebuie sa se faca prin concurs, dupa procedura care era in vigoare pana pe la inceputul anilor 2000. Absolventii sau profesorii se titularizau sau se transferau DOAR PRIN CONCURS, cu subiecte la nivel national, pe toate posturile libere, (virgula e esentiala aici !) scoase in prealabil de scoli. Lucrarile erau corectate in universitatile mari si, foarte important, CONCURSUL PRECEDA ORICE ALTA ETAPA DE MOBILITATE : transfer, restrangere, schimb de catedre, suplinire etc. Cele mai bune posturi erau luate de cei cu notele cele mai mari in ordine descrescatoare, repartitia se facea in sedinta publica, pe judete – cam cum se procedeaza acum la examenul de rezidentiat al medicilor.

      Dupa aceea totul s-a facut pe baza de hartii, dosare, puncte, extra-curriculare…E primul motiv pentru care s-a cam ales praful de tot, dar nu singurul. Si mai cred ca din acest aranjament au mari avantaje multi din politic & familiile, prietenii si prietenii prietenilor👿si de aceea nu vor renunta la ISJ-uri nici in ruptul capului, desi au dat o lege ca o vor face. N-au respectat-o tot ei si nici nu o vor respecta. Banuiesc ca de asta, in primul rand!

      1. Corect!Cata dreptate aveți!!Acum se detașează, se transfera ,fac ce vor fără sa mai dea examen.Au dosarul doldora si rezolvă!E lupta hârtiilor!A dat examen pe Alba ca Zăpada și cei 10 pitici și vine titular pe limba română. E normal asa ceva?Cate posturi nu s-au dat așa?Cu sutele și nimeni nu a zis nimic.Invatamantul este cel mai docil.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Supravegherea audio-video în clase va fi discutată cu Autoritatea pentru Protecția Datelor până când proiectul va prezenta „garanții suficiente persoanelor vizate” – Ioana Lazăr, secretar general în Ministerul Educației / Ea susține că au existat discuții tehnice, care vor continua

Ministerul Educației a avut „discuții anterioare, discuții la nivel tehnic” în relație cu Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) pe tema măsurilor propuse recent, printr-un…
Vezi articolul

Opt posturi de lector de limba română la universități din Canada, Maroc, Chile sau Serbia, scoase la concurs de Institutul Limbii Române. Patru dintre ele, libere și în urmă cu 5 luni / Candidaturile se depun până pe 12 ianuarie – condițiile de înscriere

Opt posturi de lector de limba română la universități din străinătate au fost scoase la concurs la începutul lunii ianuarie 2024 de Institutul Limbii Române, potrivit anunțului de pe pagina instituției,…
Vezi articolul