Un candidat care a fost înscris la concursul național de Titularizare 2024 în județul Dâmbovița a obținut nota 1.60 la Limba română, potrivit rezultatelor inițiale publicate de Ministerul Educației. Amintim că rezultatele finale se afişează la sediile inspectoratelor şcolare judeţene şi pe site-ul oficial în data de 31 iulie.
- Titularizarea este un concurs de angajare pe o perioadă nedeterminată într-o școală. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului, cu condiția existenței unui post cu viabilitate de 4 ani sau peste. Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată – candidații trebuie să obțină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât și la inspecție.
La secțiunea „nivelul studiilor”, în dreptul candidatei apar următoarele: 1. studii universitare de licență/conversie după ciclul I; 2. științe umaniste/limbă și literatură; științe umaniste și arte/limbă și literatură; 3. Limba și literatura română – Limba și literatura engleză.
La subiectul I, candidații care au dat proba scrisă la Limba și literatura română au avut să redacteze un eseu de 900-1500 de cuvinte, în care să prezinte particularități ale poeziei lui Nichita Stănescu.
„În elaborarea eseului, vei avea în vedere:
– menționarea a patru trăsături ale poeziei lui Nichita Stănescu;
– ilustrarea a două dintre trăsăturile menționate, valorificând două texte poetice aparținând lui Nichita Stănescu;
– evidențierea modului în care se reflectă viziunea despre lume în cele două texte poetice alese;
– prezentarea câte unei particularităţi de limbaj din fiecare text poetic ales;
– susținerea unei opinii despre poezia lui Nichita Stănescu, valorificând mesajul din următoarea secvență critică, prin referire la cele două texte poetice alese: De la ipostaza îndrăgostitului din spațiul „viziunii sentimentelor”, până la aceea a subiectului-instanță discursivă, înfometat sau îngrețoșat de cuvinte, căutând „un cuvânt ce nu există” ori mărturisindu-și, în ultimele cărți, înfrângerea în aventura semnificării, esențială este la Nichita Stănescu tocmai această înscenare a relațiilor cu lumea (exterioară sau interioară) în vederea materializării în limbaj a cât mai mult sens. E un spectacol, cum am văzut, ai cărui protagoniști sunt proiecțiile simbolice ale eului, reprezentat metonimic prin elemente definitorii (inima, ochiul, cuvântul etc.) sau ca entitate vag determinată, sediu de infinite disponibilități și latențe, echivalentele Logosului primordial, apt pentru orice întrupare. (Ion Pop, Nichita Stănescu, în vol. Poezia unei generații).”
La subiectul al II-lea – A, cerința a fost să prezinte aspectele definitorii ale complementului indirect.
La subiectul al II-lea – B, candidații au avut un text la prima vedere. Pe baza textului, au primit 5 cerințe.
La subiectul al III-lea au avut următoarele cerințe: „A. Construiește o activitate de învățare pentru etapa de postlectură a unui text narativ. În răspunsul tău, te vei raporta la următoarele repere:
– precizarea clasei pentru care se construiește activitatea de învățare, prin justificarea alegerii acesteia;
– formularea unui obiectiv al activității de învățare;
– menționarea duratei etapei de postlectură, în relație cu timpul total alocat pentru studiul textului narativ;
– prezentarea activității de învățare;
– evidențierea a două dintre componentele proiectării didactice (metode folosite, resurse, tipuri de interacțiune a grupului de elevi etc.), relevante pentru activitatea de învățare prezentată.
B. Construiește un item obiectiv de tip alegere duală și un item subiectiv de tip eseu cu răspuns restrâns, prin care să evaluezi nivelul de structurare a competenței 2.7 (compararea limbajului cinematografic cu acela al textului scris), din programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului.
Vei avea în vedere faptul că în programa școlară acestei competențe îi sunt asociate următoarele conținuturi pentru trunchiul comun: raportul text-imagine; limbajul cinematografic, limbajul literaturii (materialul de expresie specific, posibilități de prelucrare a acestuia, impact asupra publicului); concepte specifice cinematografiei: regie, scenariu, imagine, coloană sonoră, interpretare actoricească; cronica de film.”
Subiectele la Limba română – Titularizare 2024
Baremul la Limba română – Titularizare 2024
În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că 90% din cei cu note sub 5 la Titularizare 2022 vin pe o anumită filieră: „Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…).”
Informații de context
În județul Alba, doi candidați au susținut concursul național de Titularizare 2024 la disciplina Fizică. Notele obținute de aceștia sunt 3.95 și 4.10, conform rezultatelor inițiale publicate de Ministerul Educației.
Un candidat care a fost înscris la concursul național de Titularizare 2024 în județul Argeș a obținut nota 1.80 la Matematică, potrivit rezultatelor inițiale publicate de Ministerul Educației.
La începutul anului 2023, Măriuca Talpeș, fondatoarea Merito, spunea într-o emisiune la TVR că, în 10 ani, 60.000 de profesori se vor pensiona:
„Trebuie să ne gândim un pic cum intră domnii profesori în sistem, cum ies prin pensionare. Care este mișcarea, dacă vreți, a acestor domni profesori care intră, respectiv ies la o anumită vârstă, 62-65 de ani. Putem, uitându-ne la graficele Eurostat de care ați amintit, să spunem într-adevăr că peste 10 ani aproape 50%, nu chiar 50%, într-adevăr, din profesorii pe care îi avem astăzi la catedră vor ieși la pensie. Sigur că vor fi alți 60.000, în fiecare an 6.000 de tineri profesori care intră în sistem. Întrebarea este dacă acești domni profesori care au intrat după 1989 sunt în marea lor majoritate profesori care au intrat vocațional? Au intrat cu pasiune sau o parte dintre ei au făcut o alegere contextuală?
Din păcate, o strategie greșită a statului român, de a oferi un salariu de debut foarte mic i-a făcut pe mulți să nu aleagă, deși ar fi avut poate pasiune și dorință de a intra în sistem, acest salariu de sub 100 de dolari, mulți ani de zile i-a făcut să nu aleagă în niciun caz această meserie – ne-a adus în sistem profesori nu neapărat care își doreau să intre”, a precizat aceasta.
Tot în 2021, la prezentarea raportului detaliat al rezultatelor testării internaționale TIMSS 2019, Lucian Ciolan, prorectorul Universității din București, declara că în 10 ani o să ne confruntăm cu o criză de profesori calificați, mai ales în zona matematicii, unde sunt mai multe ore, dar și în zona științelor, unde peste jumătate dintre profesori au peste 50 de ani.
Când vor fi afișate rezultatele finale de la Titularizare 2024
„Rezultatele finale se afişează la sediile inspectoratelor şcolare judeţene şi pe site-ul anterior menționat în data de 31 iulie.
Repartizarea candidaţilor pe posturile didactice de predare vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată, în ordinea descrescătoare a mediilor de repartizare, va fi realizată în ședințele publice organizate de inspectoratele şcolare în perioada 1 – 6 august.”
Situația contestațiilor la Titularizare
În 2023, au fost înregistrate 5.261 de contestații. În cazul a 5.076 de contestații (96,48%), notele au fost modificate astfel: pentru 3.179 de lucrări notele inițiale au fost mărite, în timp ce pentru 1.897 de lucrări notele inițiale au fost micșorate.
În 2022, au fost depuse 5.083 de contestații. În cazul a 4.915 contestații (96,69%), notele au fost modificate astfel: pentru 3.062 de lucrări notele inițiale au fost mărite, în timp ce pentru 1.853 de lucrări notele inițiale au fost micșorate.
În 2021, 97% dintre contestații s-au soldat cu schimbarea notei, după cum a declarat fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, la acea vreme: „S-au înregistrat un număr de 6248 de contestații, din care 6045 de contestații s-au soldat cu schimbarea notei inițiale. Un procent de 97%, un procent greu de explicat, în condițiile în care este necesară o încredere în evaluare. Mai mult decât atât, avem un număr de 130 de contestații care s-au soldat cu diferențe mai mari de 2 puncte. Avem, de asemenea, diferențe mai mari de 3 puncte, mai mari de 4 puncte (…) Diferențe pe care le apreciez ca fiind inadmisibile.”
Foto: © Maurice Van Den Bosch | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
1 comment
Și? Ați căutat mult după notele cele mai mici prin toate listele alea? Candidații de 10 i-ați găsit? Sau ei nu dau bine la narativă?
Cel care a luat nota respectivă poate a plecat din sală din diverse motive. Poate a leșinat de cald. Poate chiar nu era pregătit. Dar el / ea este scos / scoasă în evidență iar pe toți cei care au luat note mai mari nici nu îi menționați.
Și vi se pare că nimeni nu-și dă seama ce insinuați? Nu sunteți chiar așa inteligenți precum vă credeți.