Doi din cinci tineri români se declară total sau foarte nemulțumit de calitatea educației și tot atâția exprimă un nivel mediu de satisfacție față de aceasta, în timp ce doar 18% dintre ei se declară satisfăcuți de calitatea ei, potrivit unui studiu publicat la sfârșitul săptămânii trecute de Friedrich Ebert Stiftung (FES), parte a unui sondaj internațional realizat de compania de sondare IPSOS. Aceeași cercetare semnalează un nivel ridicat al convingerii că în sistemul educațional există corupție: doar 10% dintre respondenți cred că notele sau examenele nu sunt „cumpărate”.
- Studiul „Opinii, temeri și aspirații ale tinerilor într-o Românie a inegalităților sociale – 2024” (integral aici), publicat de fundația menționată, analizează opiniile tinerilor despre o serie întreagă de domenii de interes, de la educație la muncă, familie, implicare politică și valori generale.
Analiza se bazează pe un sondaj realizat în 12 țări din Europa de Sud-Est, în februarie-martie 2024, de către compania IPSOS, în rândul locuitorilor cu vârste de 14-29 de ani. Eșantionul folosit în România, de 1.150, este declarat reprezentativ pentru publicul vizat.
Convingerea că există corupție a crescut din 2019 încoace
Potrivit studiului, calitatea educației este evaluată mai degrabă negativ de doi din cinci tineri: aceștia se declară total (19% dintre respondenți) sau foarte nemulțumiți (22%) de calitatea educației, opinie întâlnită mai frecvent în rândul celor sub 19 ani.
Totodată, 41% dintre tineri declară un nivel mediu de satisfacție în privința educației, ceea ce înseamnă că numai 18% din total se declară mulțumiți de aceasta (dintre care doar 3 puncte procentuale – pe deplin mulțumiți).
- Autorii notează că procentul mulțumiților este mai scăzut decât media din regiunii sud-est europene (26%) și mult sub nivelul Sloveniei (54%), Croației (39%), dar și sub cel înregistrat în Serbia (26%) sau Bulgaria (22%).
Același sondaj semnalează o corelare a nivelului de satisfacție față de educație și evaluarea corupției în sistem. Majoritatea respondenților (57%) se declară mai mult sau total de acord că există corupție în educație și doar 10% dintre ei apreciază că notele sau examenele nu sunt „cumpărate”. Doar 8% dintre respondenți exprimă un acord redus cu ipoteza corupției în învățământ.
Iar sondajul indică o creștere a convingerii că există corupție, comparativ cu datele din 2019. Dacă acum 5 ani 26% dintre respondenți erau total de acord că sistemul este viciat, acum 32% sunt convinși că notele sunt tranzacționate pe bani.
Ponderea celor care sunt total sau mai degrabă de acord că notele și examenele sunt „cumpărate” în licee/universități este mai ridicată în rândul liceenilor (32,6% total de acord, 25,6% mai degrabă de acord, 26,6% nici de acord, nici dezacord). Persoanele de 19-24 de ani cred în cea mai mică măsură că există această formă de corupție, dar și în acest caz se depășește pragul de 50% (51,2% dintre ele sunt de total sau mai degrabă acord că notele/examenele pot fi „cumpărate”).
În același timp, tinerii din urban tind să considere că există mai multă corupție în educație, arată studiul: 36% dintre ei sunt convinși de acest lucru, comparativ cu 26% în rural, diferență „ explicată atât printr-o competiție educațională mai intensă între tinerii din mediul urban pentru a obține note mari sau de trecere, dar și prin stimulentele perverse generate de puterea de cumpărare mai redusă a salariilor din învățământ raportată la costurile vieții urbane”.
Timpul alocat de tineri studiului, social media, altor activități
Potrivit aceluiași sondaj, liceenii și studenții declară cel mai mult timp alocat activităților de învățare: 25% – peste 3 ore. Pe de altă parte, aproape jumătate dintre liceeni (44%) spun că studiază mai puțin de o oră.
În același timp, timpul petrecut informării / citirii presei este cel mai redus dintre cele patru domenii analizate (studiu, activități plătite, informare, rețele sociale). 73% dintre respondenți petrec sub 30 de minute informându-se și doar 8% dedică mai mult de două ore informării online.
În privința folosirii rețelelor sociale, cei mai mulți – 53,5% – declară că petrec astfel între 30 de minute și 3 ore pe zi. Iar aproape 1 din 5 (18,5%) declară că peste 3 ore pe zi petrecute în social media. Potrivit autorilor studiului, „orele petrecute pe social media și rețelele de socializare sunt comparabile cu cele dedicate educației și activităților lucrative și mult mai ridicate decât cele dedicate culegerii de informații din mediul online”.
De altfel, ponderea medie a celor care declară că petrec peste 3 ore în rețelele sociale (18,5%) este mai mare decât cea a tinerilor care declară peste 3 ore zilnic, online, pentru studiu (14,4%).
Ponderea activităților online în rândul tinerilor:
Un sfert dintre tineri cred că dictatura ar putea fi o formă de guvernare decât democrația / Corupția – principala problemă
Studiul remarcă faptul că, deși cei mai mulți dintre tineri (55%) apreciază că democrația este o formă bună de guvernare, „este îngrijorătpr faptul că 25% dintre tineri sunt de acord că dictatura poate fi o formă de guvernare mai bună decât democrația în anumite situații”. Iar 40% ar renunța la unele libertăți pentru o viață mai sigură, în timp ce 41% consideră că ar fi bine pentru țară „să aibă un lider puternic, care nu își bate capul cu Parlamentul și cu alegerile”.
- Și aceasta, în condițiile în care principala problemă cu care, în opinia tinerilor, se confruntă România este corupția, despre care 72% cred că aceasta va fi principala problemă și în următorul deceniu, urmată de emigrarea forței de muncă calificate (57%) și calitatea serviciilor publice (54%).
Ce spune studiul despre alte probleme sau teme care îi preocupă pe tineri, de la muncă la interesul politic sau minorități
Potrivit aceluiași studiu:
- Cei mai mulți dintre tinerii din eșantion (48%) desfășoară activități remunerate, „procent relativ ridicat dacă ținem cont că eșantionul a cuprins vârstele 14-29 de ani”.
- Tinerii români sunt mai afectați de nesiguranță economică și precaritate: situația economică reprezintă un motiv în baza căruia 53% dintre respondenți declară că s-au simțit discriminați uneori sau adesea. 8% dintre tinerii din România au declarat că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar, unul din cele mai ridicate procente din regiune.
- Majoritatea își declară intenția de a emigra în străinătate (mutarea în străinătate pe o perioadă mai mare de șase luni): o treime (33%) au o dorință moderată de a emigra, iar unul din cinci vrea mult (11%) sau foarte mult (8%) să plece din România.
- Tinerii tind să locuiască într-o măsură ridicată cu familiile de origine datorită confortului oferit și relațiilor predominant bune cu părinții.
- În ceea ce privește proiecția de a deveni părinți, se remarcă faptul că România este de departe țara din regiune cu cel mai ridicat procent de tineri care preconizează că vor avea cel mult un copil (28% față de media de 16%, iar pe locul doi se află Bosnia și Herțegovina cu 19%).
Principalele temeri: războiul și calitatea serviciilor medicale
- În cazul temerilor manifestate de tineri, pe primul loc se situează teama de război și teama privind calitatea slabă a sistemului de îngrijire a sănătății, care au fost menționate de 59% dintre respondenți.
- Acestea sunt urmate de șomaj, care reprezintă o preocupare pentru 57% dintre tineri și o boală gravă, relevantă pentru 53%.
- În ce privește diferențele de gen, se remarcă faptul că tinerele femei raportează în procent mai mare că au temeri și îngrijorări, iar procentul femeilor tinere care se tem de violență sexuală, domestică sau fizică este cu aproximativ 50% mai mare decât cel al bărbaților.
Atitudini față de avort, homosexualitate, drepturile femeilor și ale minorităților
- Tinerii din România sunt printre cei mai toleranți față de avort și homosexualitate din regiune. Acceptarea avortului este de 5,87 pe o scară de la 1 la 10, unde 1 este “niciodată justificat” și 10 este “întotdeauna justificat”.
- Media pentru homosexualitate pe o scară similară este de 5,31.
- Se remarcă o creștere a nivelului de acceptare: în studiul anterior, din 2019, media răspunsurilor privind justificarea avortului a fost de numai 3,6, în timp ce în ceea ce privește homosexualitatea a fost de 3,1.
- Pe de altă parte, întrebați despre acceptarea anumitor categorii de persoane ca vecini, două treimi dintre tinerii români se opun categoric consumatorilor de droguri (69% exprimându-și respingerea). Persoanele LGBTI sunt pe locul doi, fiind respinse de 36% dintre tineri, în timp ce 30% le acceptă și 34% rămân neutri.
- Romii sunt pe locul trei, cu procente similare: 32% dintre tinerii români îi resping, 40% îi tratează neutru și doar 28% îi acceptă. Referitor la drepturile femeilor, un procent semnificativ mai mare de femei tinere consideră că femeile nu au suficiente drepturi în comparație cu bărbații tineri (56% vs. 27%).
- Comparația cu datele din 2019 arată că, în ultimii cinci ani, opiniile privind drepturile femeilor, ale minorităților etnice și ale persoanelor LGBTQIA+ au devenit mai polarizate.
Lipsa de reprezentare politică
- Aproape 45% dintre tineri nu sunt interesați de politică, dar acest procent este mai mic decât în alte nouă țări din studiu. Interesul tinerilor pentru politică a crescut față de 2019, când 76% nu erau interesați, iar doar 9% erau interesați.
- În 2024, procentul celor neinteresați a scăzut la 45%, iar cel al celor interesați a ajuns la 18%.
- 55% dintre tineri consideră că interesele lor nu sunt bine reprezentate în politică, 30% cred că reprezentarea este medie, și numai 15% o consideră corespunzătoare.
Foto: © Jetsam86 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.