Tinerii cu care am discutat vor să întâlnească oameni care au făcut ceva în viață, de la care să învețe ce să facă și ei, spune Ionuț Stanimir, director de comunicare și marketing al BCR, despre noul concept de centre pentru tineret lansate în 7 orașe din țară.
Lansarea hubului ZBOR din Ploiești, parte a unui proiect mai amplu, a adus în prim-plan dorința tinerilor de a avea acces la modele de viață, nu doar la sfaturi despre succesul financiar. Feedbackul primit a fost emoționant: tinerii doresc să învețe din experiențe autentice, nu să fie influențați de exemple de bogăție, a subliniat Ionuț Stanimir la evenimentul de vineri, 18 octombrie.
În cadrul acestui proiect, BCR își propune să creeze un spațiu pentru tineri, un loc în care aceștia să învețe, să inoveze și să interacționeze cu diverse autorități, organizații și profesioniști din comunitate, după cum au anunțat reprezentanții la lansarea primului centru din Prahova, de vineri, de pe Nicolae Simache.
- „Ne dorim să ajungem la jumătate de milion de tineri pe an în trei ani de zile”, a menționat Stanimir, vorbind despre ambițiile pe termen lung ale inițiativei. Mai multe declarații de la lansarea centrului de la Ploiești – mai jos în articol.
Tudor Ogner, managerul proiectului ZBOR, a explicat că tot conceptul este construit pe baza feedbackului continuu din partea tinerilor. „ZBOR este ceva ce tinerii din România cred că îi reprezintă”, a declarat acesta, adăugând că proiectul este în permanentă adaptare la nevoile și așteptările elevilor și celorlalți tineri.
Laura, community manager al ZBOR Hub Târgu Jiu, a vorbit despre rolul unic al fiecărui hub, modelat de specificul fiecărui oraș. „Tinerii vin pentru prieteni, pentru că vor să exploreze și să se simtă acceptați. Huburile le oferă siguranța că pot încerca lucruri fără să fie judecați”, a subliniat ea.
Nicoleta Deliu-Pașol, director de comunicare și CSR al BCR, trainer „Școala de bani”, a evidențiat faptul că ZBOR le oferă tinerilor nu doar un loc de întâlnire, ci un spațiu în care să fie ascultați și validați. De multe ori vorbim despre tineri, dar nu îi ascultăm. Aici, în aceste huburi, ei își pot exprima ideile și nevoile, a mai declarat Deliu-Pașol.
- Huburile ZBOR se adresează tinerilor cu vârste între 14 și 25 de ani și are scopul de a oferi resurse suplimentare pentru dezvoltarea personală și profesională într-un cadru sigur, adaptat cerințelor acestora, potrivit unui comunicat de presă.
- Centrele sunt amplasate în Constanța, Iași, Cluj-Napoca, Brașov, Ploiești, Târgu Jiu (se deschide până la final de noiembrie) și Baia Mare (se deschide până la finalul lui 2024), iar accesul la acestea este gratuit. Înscrierea la activități se face majoritar, în primă fază, după anunțurile de pe rețelele sociale pe care sunt prezente centrele – ex. Instagram.
Sergiu Manea, CEO BCR, spune despre huburile ZBOR că își propun să încurajeze spargerea barierelor proprii pe care adesea tinerii și le impun și să faciliteze comunicarea între generații. Huburile ZBOR sunt spații de explorat, „unde fiecare dintre noi înțelege mai bine cum munca fiecăruia se leagă de-a celorlalți pentru a crea valoare în comunitate”, a scris CEO-ul BCR pe rețeaua socială LinkedIn.
„Cât de des gândim că o anumită generație «nu înțelege» lumea în care trăim? Cât de des auzim că «tinerii stau doar cu ochii în telefon» sau că «seniorii nu țin pasul cu tehnologia»? Și de câte ori ne regăsim chiar noi în fiecare dintre aceste ipostaze? Despre percepții greșite și barierele pe care le creăm singuri, dar și despre transfer de cunoștințe și conexiunea între generații este vorba și în Zbor România, cel mai recent proiect BCR, gândit cu și pentru tineri. Proiect implementat cu o rețea extinsă de ONG-uri locale, cărora le mulțumesc pentru suport și deschidere.
ZBOR este un proiect transformațional. Este un loc sigur și incluziv între școală și acasă, unde tinerii pot să socializeze, să colaboreze și să acceseze resurse de învățare și dezvoltare personală. Este un spațiu de explorat, unde fiecare dintre noi înțelege mai bine cum munca fiecăruia se leagă de-a celorlalți pentru a crea valoare în comunitate.
În acest moment, cinci hub-uri ZBOR sunt teritorii de explorat pentru idei, pasiuni și proiecte. În Constanța, Iași, Brașov, Cluj-Napoca și Ploiești. Urmează Târgu-Jiu și Baia Mare până la finalul anului, iar în 2025 dublăm rețeaua. Pentru că avem nevoie să investim în zborul noilor generații. Așa cum avem nevoie să dezvoltăm o perspectivă matură asupra implicării tinerilor în societate, înainte de a cere maturitate de la ei.
De aceea, vreau să vă las cu un gând, o idee pentru viitor, o dorință, așa cum a fost formulată de unul dintre tinerii din ZBOR pe care l-am cunoscut săptămâna trecută. «Visăm la o lume în care putem fi arhitecții propriului nostru viitor. La o lume în care comunitățile din care facem parte au un scop comun. Suntem aici ca să lucrăm împreună, să creăm o lume așa cum ne dorim!»”.
Redăm mai jos în articol declarațiile principale de la evenimentul de lansare ZBOR Hub Ploiești, de vineri, 18 octombrie.
Ionuț Stanimir, director comunicare și marketing BCR:
- De ce am vrut să facem asta? Am avut un exercițiu de strategie prin care sute de manageri din bancă au votat proiectele pe care să ne concentrăm într-un ciclu strategic de 3 ani. Au fost mai multe idei curajoase, una dintre ele va urma la un moment dat, ca fiecare sucursală să adopte un sat, dar câștigătoarea a fost dezvoltarea de huburi de tineret.
- A venit natural, pentru că huburile de tineret nu au venit acum, ci acum 10 ani de zile, când am început să ne ocupăm de capitalele de tineret. Iar în spatele fiecărei capitale de tineret a rămas o infrastructură – rețele de tineri, organizații de tineret, formate de dialog cu autoritățile și cu mediul privat.
- În plus, așa cum și Școala de Bani a început cu 2.000 de oameni în primul an, 3.000 după aceea și am ajuns la 600.000, așa gândim că se va întâmpla și cu huburile de tineri. În trei luni de pilot ar fi deja 10.000 de tineri care au trecut prin huburi, vara, ceea ce înseamnă că ne dorim să ajungem la jumătate de milion de tineri pe an în trei ani de zile.
- Din partea tinerilor, în momentul în care am făcut primele verificări, interviuri, cercetări, am avut un feedback care pentru mine a fost emoțional foarte puternic. Mai toată lumea a spus că «vrem să ne întâlnim cu oameni care au trecut prin viață, de la care să învățăm ce să facem și noi».
- Nu a fost un singur tânăr care să spună «vrem să chemați aici oameni bogați de la care să învățăm cum să devenim bogați». Frecvența cu care am primit mesajele că tinerii vor să vadă oameni cu experiență de viață și lipsa totală a interesului lor de genul «vreau să cunosc» un magnat au fost impresionante.
- Ne-am dat seama că în afară de a fi un «third space», huburile vor fi și o a treia dimensiune. Adică în huburi vor exista pretextul și mediul care au șansa să creeze viitorul în această configurație: tineri, businessuri, autorități locale, ONG-uri, oameni din comunitate.
- Huburile de tineri nu sunt doar locuri în care tinerii să facă ateliere sau să vină ca la o cafenea, sunt locuri în care noi, referindu-mă la generația mai mare, avem posibilitatea să inventăm viitorul pornind de la cel mai important stakeholder, chiar ei.
- Acesta este un pretext de inovare, de redefinire a interacțiunilor între generații. Dincolo de a avea un loc cool, safe, fun să cunoască oameni, locul acesta este în egală măsură unul în care învățăm și noi cum se creează acest viitor pentru ei.
- Sperăm în fiecare an să adăugăm câte 7-10 huburi. Bineînțeles, varianta ideală este să existe cel puțin un hub în fiecare județ al României. Sperăm să ajungem la asta, este o ambiție pe care o avem pornind de la feedbackul extraordinar. (…) Anul viitor tot pe a deschide spații ne vom concentra.
- Acest gen de interacțiune [N. Red. eveniment de lansare pentru hub] au avut loc în toate orașele, iar medic, arhitecți, oameni de afaceri prezenți ne-au întrebat când pot veni data viitoare pentru a organiza workshopuri. Curentul comunitar este foarte puternic.
- Vom avea cinci curricule, avem o structură de workshopuri: una de educație financiară, una de educație antreprenorială, una de introducere în economia digitală și inteligența artificială, una de sustenabilitate și una de dezvoltare personală, cu focus pe adaptarea la schimbare și stress management.
- Pe toate le facem cu specialiști și companii reputate în domeniu. Încercăm să atragem cât mai mulți parteneri, este un concept deschis, iar o dată pe lună sau la mai multe săptămâni – să organizăm evenimente un pic mai mari, care să pună tematici mari pe masă.
- Iar în spate să dezvoltăm o platformă de life skills care presupune că orice tânăr intră în comunitatea ZBOR are parte de un navigator de carieră astfel încât să poată accesa oportunități de internship, joburi, cursuri online, oportunități de a merge la evenimente și de-ași urmări un parcurs de dezvoltare personală.
- Vom încerca să facem conversația cât mai naturală. Ca stimul, o dată pe an vrem să punem la bătaie resurse, prin competiție, pentru proiecte care schimbă societatea. Dacă sunt anteprenoriat social, investiții în mediu sau în educație sau schimbarea unui model – este la alegerea tinerilor. Au spațiu și deschidere, temă pusă pe agendă și vor avea bani la dispoziție.
Tudor Ogner, managerul proiectului național ZBOR:
- Tot conceptul de ZBOR are la bază faptul că luăm feedback tot timpul. De exemplu, în ianuarie, când am gândit numele acestui proiect, titlul său era altul. ZBOR este ceva ce tinerii din România cred că îi reprezintă. Acesta este un punct important pentru că luăm feedback tot timpul și ne adaptăm în tot ce facem, de la cum arată spațiul și curricula.
- Vă dau alt exemplu: dacă am avea un curs care se numea „Branding personal”, astăzi nu mai este important pentru tineri și îl numim „Cum să te prezinți pe TikTok”, e același lucru, doar modul în care punem problema generală diferă. Ce construim noi este făcut împreună cu parteneri, organizații care lucrează cu tinerii în cele 7 orașe. În fiecare oraș ne uităm la parteneri serioși și care cunosc ecosistemul și care în trecut au arătat că pot gestiona asemenea proiecte.
- Tinerii ne spun că vor să aibă oportunități. La unele dezbateri recente, mai mulți se plângeau că nu au oportunități, în timp ce autoritățile locale spuneau că da. Este o problemă de comunicare pe care o putem regla prin ZBOR, care să acopere această ruptură, să invite tinerii la activitățile pe care chiar ei le pot propune.
Laura, community manager ZBOR Hub Târgu Jiu, fostă studentă în Marea Britanie:
- Fiecare hub, deși fiecare sunt ZBOR, sunt diferite, pentru că sunt în locuri diferite, iar acestea modelează în mod unic oamenii. Vedem pături sociale diferite peste tot, probleme diferite, deși la bază sunt aceleași. Un community manager recunoaște faptul că tinerii vor să fie văzuți, auziți, acceptați și validați.
- Tinerii vin la noi cu probleme mai mult sau mai puțin frumoase. Vin la noi pentru prieteni, pentru că vor să se distreze, vor să exploreze. Acest spațiu de explorat le dă lor confortul că este în regulă să încerci lucruri, că nu te judecă nimeni și nici nu primești vreo notă proastă.
- Este un spațiu care le permite lor să fie în pas cu schimbările care se întâmplă în zilele noastre, foarte rapide, chiar și pentru ei care sunt conectați. Noi le oferim acele instrumente de care ei au nevoie să zboare liniștiți fără să aibă frica de cădere. Un community manager este acolo să creeze un spațiu primitor și pentru a răspunde acestor nevoi și să îndrume.
- În același timp, responsabilitatea noastră este să aducem actorii locali laolaltă și să arătăm cu ce poate contribui fiecare și să recunoaștem noi între noi că doar așa putem face lucrurile efectiv să se întâmple. Văd proiectul ZBOR ca startul unei mișcări prin care tinerii pot să îndrăznească pentru prima oară să încerce lucruri noi, să fie în pas cu toate schimbările care vin din vest și la care România nu este atât de adaptată. ZBOR este acel punct în care să poată spera că și la noi poate să fie mai bine.
Nicoleta Deliu-Pașol, director de comunicare și CSR BCR, trainer „Școala de bani”:
- Proiecte pentru tineri s-au făcut în România de-a lungul timpului, avem multe finanțări pe zona de pregătire, de workshopuri, dar toate au fost pe zona de skills. Nu au fost proiecte care să creeze genul acesta de spații fizice, sigure, în care tinerii se pot aduna.
- Cred că acesta este motivul pentru care le place atât de mult – toate spațiile ZBOR sunt spații care se află în centrele emoționale ale orașelor, în inima comunităților, unde trebuie să se afle tinerii, după cum spunea unul dintre partenerii noștri. Pe măsură ce am făcut proiectul să facă să funcționeze, un alt partener al nostru ne-a spus că practic redăm demnitatea tinerilor în societate.
- Asta pentru că de cele mai multe ori nu-i ascultăm – vorbim mult despre ei, știm că sunt undeva acolo, că sunt importanți pentru noi, dar nu le creăm niciodată punctul, spațiul și momentul care să fie cu adevărat pentru ei. De aici începem – un spațiu al lor în care să exploreze, să se descopere, un spațiu care ne face să-i ascultăm.
- Am observat și noi la ateliere, de exemplu cele de educație financiară, că atunci când vorbim cu copiii îi putem „prinde” doar în primele 30 de secunde când vorbim și credem că suntem importanți. Noi vorbim, ei nu ne ascultă. Astfel spațiile acestea ne obligă pe noi să fim mai atenți, ca să înțelegem că trebuie să schimbăm paradigma din care să abordăm și ascultăm tinerii. Fiind spațiile lor, va trebui să ne adaptăm la ce cere acest tip de spațiu nou.
- Prima mea interacțiune într-un spațiu ZBOR a fost la Iași, unde am avut de discutat despre educația financiară. M-am dus cu lecția făcută, reacția – zero din partea copiilor. Nu știam dacă e bine, nu e bine, le place, nu le place, am încercat să mai zic o glumă. Am plecat cu inima strânsă.
- A urmat apoi la Constanța, unde am zis să fiu cool, iar reacția a fost că am fost evident de neautentică. Sunt niște lecții grele: mi-am dat seama că nu mă pot schimba, să fiu un tânăr de 20 de ani, dar pot să mă așez la masă cu ei și să mă prezint, să ne cunoaștem, iar asta a funcționat.
Andreea, community manager ZBOR Hub Cluj:
- Ca să ajungem la tineri, ne-am dat seama că avem nevoie de sprijin. Noi singuri nu o să avem cum să atragem din comunitate. Așa că ne-am uitat la grupurile și asociațiile care fac activități cu tinerii la nivel local și am pornit de la discuții individuale cu reprezentanții lor, până la întâlniri cu tinerii cu care lucrează acestea.
- Sunt mulți lideri „informali” în organizații care țin legătura în comunități cu tinerii. Eu am venit după 5 ani de IT, dintr-o zonă în care tinerii nu erau niciodată focusul, drept componentă care poate fi dezvoltată, ci doar ca forță de muncă. Dar acolo am găsit și oameni care au înțeles că tinerii sunt viitorul și merită dedicarea.
- Așa am găsit la Cluj experți antreprenori care au eșuat sau nu au eșuat atât de mult și care știau de la început de această componentă. Practic ne concentrăm pe coagularea unei rețele care funcționează bidirecțional: pe de o parte tinerii pot învăța de la experții din piață și din experiențele lor, iar aceștia pot lua pulsul tinerilor și să vadă exact care este orientarea lor în carieră și nevoile lor de formare.
- Mai facem și educație pentru democrație, societate, mai ales în acest an care înseamnă o avalanșă de informații: nu vorbim despre politică în sensul de a fi părtinitori, dar încercăm să ne asigurăm că în aceste ateliere, de exemplu, tinerii sunt conștienți de importanța votului și de rolul lor în comunitățile în care trăiesc.
Elena, community manager ZBOR Hub Constanța:
- Propunerea de a inaugura hubul din Constanța a venit de la trei elevi de clasa a XI-a de la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța. noi le-am oferit suportul pentru organizarea evenimentului de lansare, ei s-au ocupat de partea organizatorică, să aducă tinerii, am avut și ședință de feedback la final.
- [Întrebare: poate veni un tânăr cu orice idee să ceară sprijin la hub?] În permanență dacă există tineri care vor să-și expună ideile și ne cer ajutor încercăm să le oferim îndrumarea atât cât putem noi, dar îi punem în contact cu mentori din zona de business care îi pot sprijini. Știm cel puțin oameni care lucrează în marketing digital care se pot oferi să ajute tineri care vor să încerce această zonă.
- Noi găzduim în spațiu de la repetiții de teatru ale unor trupe de tineri până la ședințe de pregătire gratuită oferit de elevi de la un liceu din oraș: copii de clasa a XII-a ajută copii cu un an mai mici și tot așa, la mai multe materii. Nu facem doar activitățile din curriculă, le dăm și spațiu să exploreze, să vină cu propuneri.
Citește și:
Șapte centre pentru tineri între 14 și 25 de ani, de tip „al treilea spațiu”, au fost lansate în tot atâtea orașe din țară. Accesul este gratuit
Alexa Stănescu
Redacția
G4Media.ro