Timpul de școală din România – sub media OCDE, vacanțele elevilor români – printre cele mai mari, în condițiile în care „vacanțele extinse exacerbează inegalitățile educaționale” / Rezultatele la matematică sunt mult sub medie, în pofida unui număr semnificativ de ore de predare – Raport privind organizarea anului școlar în diverse țări

670 de vizualizări
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com
România are și mai puține ore de predare, și mai puține săptămâni de predare într-un an școlar decât media țărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care este în proces de aderare, potrivit unei noi analize OCDE pe această temă. Pe de altă parte, deși, în școală, elevii români au mai multe ore de matematică decât media OCDE, acest lucru nu se reflectă în rezultatele la PISA 2022, unde România a avut un scor mult sub media organizației.

Potrivit raportului citat, intitulat „Cum este organizat anul școlar în țările OCDE?”, timpul de predare, luat separat, nu se reflectă automat în performanța academică a elevilor, pentru aceasta trebuind să fie luați în considerare și alți factori: calitatea predării, participarea la învățare în privat și la activități extracuriculare.

Analiza OCDE urmărește să arate variațiile mari în felul cum e organizat anul școlar în țările membre și în cele aflate în proces de aderare. E semnalat, în acest sens, că sunt abordate diverse modele, avantaje și dezavantaje: unele sisteme optează pentru mai multe săptămâni de școală, dar cu mai puține ore, altele condensează orele în mai puțin timp.

În acest context, analiza plasează România în tabăra țărilor care, la nivelul școlii primare, au mai puține ore și mai puține săptămâni de școală într-un an. Școlile românești depășesc, ca număr de ore în învățământul primar, doar școlile Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia iar ca număr de săptămâni – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Grecia. 

  • Datele folosite pentru analiză sunt cele din raportul OCDE Education at a Glance 2023, din toamna anului trecut. În acel raport, România figurează la mijlocul plutonului OCDE (state membre+partenere) la nivelul învățământului obligatoriu, în ore, la nivelul școală primară+gimnaziu, cu 3600 ore în învățământul primar și 4002 ore în gimnaziu, dar printre țările cu cele mai puține ore în învățământul primar.
Sursa: Raport OCDE – Organizarea anului scolar in tarile membre OCDE

Cele mai multe țări membre OCDE se plasează peste media organizației la una dintre cele două modalități de calcul a duratei școlare, iar câteva – Italia, Olanda, Australia, Columbia și Costa Rica se situează peste medie în ambele modalități de calcul.

În același timp, România figurează „în top” și din punct de vedere al duratei vacanțelor școlare. În total, potrivit analizei OCDE, România are printre cele mai lungi durate cumulate de săptămâni de vacanță, fiind depășită doar e Letonia, Grecia și Lituania. Totodată, are a șaptea cea mai lungă durată a vacanței de vară, după Letonia, Italia, Grecia, Lituania, Turcia și Estonia.

Screenshot

În cazul acestor perioade, OCDE notează că „cercetările au dovedit că vacanțele extinse exacerbează inegalitățile educaționale, deoarece elevilor din medii dezavantajate le-ar putea lipsi accesul la activități și la sprijin academic în aceste perioade. Drept urmare, unele țări au început să ia în considerare schimbarea politicilor privind vacanțele, concentrându-se în special asupra lungimii vacanței de final de an. Totuși, reducerea duratei vacanței de vară vine cu provocări semnificative, deoarece o astfel de schimbare nu ar fi populară printre elevi, părinți sau profesori. Totuși, în țări precum Anglia (Regatul Unit) sau Franța, experții explorează activ posibilitatea scurtării vacanțelor de vară (…)”. 

Corelări între timpul de școală și rezultatele elevilor la PISA? Ce indică datele pentru matematică

Analiza citată încearcă să identifice și dacă există o relație între timpul de predare și rezultatele la învățare, luând ca reper orele de matematică. În acest sens, OCDE raportează orele de matematică predate la școală elevilor, începând cu vârsta de 6 ani până la vârsta de 14 ani, raportând acest timp la rezultatele înregistrate în cadrul evaluării PISA 2022.

Din acest punct de vedere, România figurează printre țările cu un număr peste medie al orelor de matematică predate elevilor până la vârsta de 14 ani, dar mult sub media OCDE la punctajul mediu obținut în cadrul testului PISA 2022 – Matematică.

Sursa: Raport OCDE – Organizarea anului scolar in tarile membre OCDE

Pe de altă parte, analiza notează, pe baza datelor cumulate, că nu se poate afirma că elevii cu cu cele mai multe ore de matematică, la școală, au și cele mai bune rezultate. Astfel, elevi precum cei din Estonia, Finlanda, Coreea de Sud sau Slovenia, au rezultate peste medie, dar au avut un număr sub medie de ore de matematică la școală.

Potrivit analizei, există o serie de posibile explicații:

  • Timpul de predare la școală acoperă, în unele cazuri, doar parțial timpul de învățare – în Coreea de Sud, de exemplu, el este completat cu un număr substanțial de ore de învățare în privat.
  • Cantitatea predării nu este o garanție pentru calitatea educației – mai multe ore de matematică nu înseamnă automat rezultate mai bune, dacă metodele de predare sunt ineficiente
  • Alți factori trebuie, de asemenea, luați în considerare: calitatea profesorilor, implicarea părinților, mediul școlar, motivația și înclinarea elevilor către matematică.  
Diverse modele aplicate pentru organizarea anului școlar în țările OCDE

La nivel OCDE, analiza precizează că elevii de școală primară învață, în medie, 805 ore la clasă, iar cei de gimnaziu sau echivalent – 916 ore, pe parcursul a 38 de zile. Diferențele de la o țară la alta sunt, însă, mari:

  • În țări precum Australia, Columbia, Croația sau Olanda, anul școlar durează cel puțin 40 de săptămâni
  • În țări precum Bulgaria, Estonia, Letonia și Lituania, anul școlar durează mai puțin de 36 de săptămâni.
  • Țări precum Franța, Canada sau SUA concentrează mai multe ore de predare în mai puține săptămâni de școală anual – ceea ce „poate reprezenta o provocare pentru elevii care înregistrează probleme de învățare, programul condensat permițând mai puține oportunități de a recupera materia pierdută”.
  • Țări precum Cehia sau Japonia au mai puține ore de predare organizate pe parcursul mai multor săptămâni, ceea ce permite elevilor mai mult timp de aprofundare a materiei.

Analiza OCDE arată că în toate țările se simte o rezistență puternică la schimbare în ceea ce privește structura anului școlar. Ca dovadă, „singura țară OCDE care a apelat la o schimbare semnificativă în privința orelor de predare, în perioada 2015-2023, a fost Polonia, care a redus numărul acestor ore cu peste 10% în școala primară”.

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Testele fals pozitive din școli: presa britanică avertiza din vară că unii elevi folosesc rețete de pe Tiktok și apelează la sucuri acidulate pentru a “trișa” la testele rapide, ca să stea acasă / Profesor: Asemenea tentative pot fi identificate rapid

Problema testelor fals pozitive Covid-19 din școli, despre care miercuri a vorbit inclusiv ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a fost semnalată încă de acum un an în presa internațională, în țările…
Vezi articolul

“Școala și viața nu pot fi două realități diferite” – profesorii Mihaela Nicolae și Bogdan Rațiu, despre noile modele de subiecte pentru Evaluarea Națională 2021

Opinie semnată de profesorii de Limba și literatura română Mihaela Nicolae de la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” din Buzău și Bogdan Rațiu de la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu-Mureș,…
Vezi articolul

Tot mai mulți copii români au ajuns sub pragul de sărăcie în primul an de pandemie. Cei mai expuși sunt copiii cu dizabilități, copiii mamelor minore și cei de etnie romă – Raport Internațional Salvați Copiii

Pentru prima dată în ultimii cinci ani, riscul de sărăcie și excluziunea socială au crescut în rândul copiilor români (36,3%), arată datele unui nou raport al Save the Children. Criza…
Vezi articolul