România are și mai puține ore de predare, și mai puține săptămâni de predare într-un an școlar decât media țărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care este în proces de aderare, potrivit unei noi analize OCDE pe această temă. Pe de altă parte, deși, în școală, elevii români au mai multe ore de matematică decât media OCDE, acest lucru nu se reflectă în rezultatele la PISA 2022, unde România a avut un scor mult sub media organizației.
Potrivit raportului citat, intitulat „Cum este organizat anul școlar în țările OCDE?”, timpul de predare, luat separat, nu se reflectă automat în performanța academică a elevilor, pentru aceasta trebuind să fie luați în considerare și alți factori: calitatea predării, participarea la învățare în privat și la activități extracuriculare.
Analiza OCDE urmărește să arate variațiile mari în felul cum e organizat anul școlar în țările membre și în cele aflate în proces de aderare. E semnalat, în acest sens, că sunt abordate diverse modele, avantaje și dezavantaje: unele sisteme optează pentru mai multe săptămâni de școală, dar cu mai puține ore, altele condensează orele în mai puțin timp.
În acest context, analiza plasează România în tabăra țărilor care, la nivelul școlii primare, au mai puține ore și mai puține săptămâni de școală într-un an. Școlile românești depășesc, ca număr de ore în învățământul primar, doar școlile Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia iar ca număr de săptămâni – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Grecia.
- Datele folosite pentru analiză sunt cele din raportul OCDE Education at a Glance 2023, din toamna anului trecut. În acel raport, România figurează la mijlocul plutonului OCDE (state membre+partenere) la nivelul învățământului obligatoriu, în ore, la nivelul școală primară+gimnaziu, cu 3600 ore în învățământul primar și 4002 ore în gimnaziu, dar printre țările cu cele mai puține ore în învățământul primar.
Cele mai multe țări membre OCDE se plasează peste media organizației la una dintre cele două modalități de calcul a duratei școlare, iar câteva – Italia, Olanda, Australia, Columbia și Costa Rica se situează peste medie în ambele modalități de calcul.
În același timp, România figurează „în top” și din punct de vedere al duratei vacanțelor școlare. În total, potrivit analizei OCDE, România are printre cele mai lungi durate cumulate de săptămâni de vacanță, fiind depășită doar e Letonia, Grecia și Lituania. Totodată, are a șaptea cea mai lungă durată a vacanței de vară, după Letonia, Italia, Grecia, Lituania, Turcia și Estonia.
În cazul acestor perioade, OCDE notează că „cercetările au dovedit că vacanțele extinse exacerbează inegalitățile educaționale, deoarece elevilor din medii dezavantajate le-ar putea lipsi accesul la activități și la sprijin academic în aceste perioade. Drept urmare, unele țări au început să ia în considerare schimbarea politicilor privind vacanțele, concentrându-se în special asupra lungimii vacanței de final de an. Totuși, reducerea duratei vacanței de vară vine cu provocări semnificative, deoarece o astfel de schimbare nu ar fi populară printre elevi, părinți sau profesori. Totuși, în țări precum Anglia (Regatul Unit) sau Franța, experții explorează activ posibilitatea scurtării vacanțelor de vară (…)”.
Corelări între timpul de școală și rezultatele elevilor la PISA? Ce indică datele pentru matematică
Analiza citată încearcă să identifice și dacă există o relație între timpul de predare și rezultatele la învățare, luând ca reper orele de matematică. În acest sens, OCDE raportează orele de matematică predate la școală elevilor, începând cu vârsta de 6 ani până la vârsta de 14 ani, raportând acest timp la rezultatele înregistrate în cadrul evaluării PISA 2022.
Din acest punct de vedere, România figurează printre țările cu un număr peste medie al orelor de matematică predate elevilor până la vârsta de 14 ani, dar mult sub media OCDE la punctajul mediu obținut în cadrul testului PISA 2022 – Matematică.
Pe de altă parte, analiza notează, pe baza datelor cumulate, că nu se poate afirma că elevii cu cu cele mai multe ore de matematică, la școală, au și cele mai bune rezultate. Astfel, elevi precum cei din Estonia, Finlanda, Coreea de Sud sau Slovenia, au rezultate peste medie, dar au avut un număr sub medie de ore de matematică la școală.
Potrivit analizei, există o serie de posibile explicații:
- Timpul de predare la școală acoperă, în unele cazuri, doar parțial timpul de învățare – în Coreea de Sud, de exemplu, el este completat cu un număr substanțial de ore de învățare în privat.
- Cantitatea predării nu este o garanție pentru calitatea educației – mai multe ore de matematică nu înseamnă automat rezultate mai bune, dacă metodele de predare sunt ineficiente
- Alți factori trebuie, de asemenea, luați în considerare: calitatea profesorilor, implicarea părinților, mediul școlar, motivația și înclinarea elevilor către matematică.
Diverse modele aplicate pentru organizarea anului școlar în țările OCDE
La nivel OCDE, analiza precizează că elevii de școală primară învață, în medie, 805 ore la clasă, iar cei de gimnaziu sau echivalent – 916 ore, pe parcursul a 38 de săptămâni. Diferențele de la o țară la alta sunt, însă, mari:
- În țări precum Australia, Columbia, Croația sau Olanda, anul școlar durează cel puțin 40 de săptămâni
- În țări precum Bulgaria, Estonia, Letonia și Lituania, anul școlar durează mai puțin de 36 de săptămâni.
- Țări precum Franța, Canada sau SUA concentrează mai multe ore de predare în mai puține săptămâni de școală anual – ceea ce „poate reprezenta o provocare pentru elevii care înregistrează probleme de învățare, programul condensat permițând mai puține oportunități de a recupera materia pierdută”.
- Țări precum Cehia sau Japonia au mai puține ore de predare organizate pe parcursul mai multor săptămâni, ceea ce permite elevilor mai mult timp de aprofundare a materiei.
Analiza OCDE arată că în toate țările se simte o rezistență puternică la schimbare în ceea ce privește structura anului școlar. Ca dovadă, „singura țară OCDE care a apelat la o schimbare semnificativă în privința orelor de predare, în perioada 2015-2023, a fost Polonia, care a redus numărul acestor ore cu peste 10% în școala primară”.
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
C.I.
Raluca Pantazi
Ovidiu Hategan - G4Media.ro
Mihai Maci
Diana Ghimiși
24 comments
Oricât ai vrea, nu poți face șine de cale ferată din fontă, din mai multe motive:
1. Copilul român este crescut de părinți doar cu televizor, telefon și Lecții de viață.
2. Nu poți lăsa repetenți în clasa I, cu toate că atunci ar fi cel mai de folos elevilor. Elevul nu învață nimic în clasele 0 și I, iar dacă e pus să repete clasa a II-a deja e în urmă și nu are cum să recupereze aptitudinile lipsă de citire și calcul.
3. Procedura exmatriculării este mult prea dificilă, iar cazurile problemă afectează procesul educativ față de toți elevii, profesorii nevând cum să scape de elevii disruptivi.
4. Număr mare de copii cu CES care nu sunt susținuți de stat cu profesori de sprijin, care să îi ajute să fie atenți sau liniștiți, perturbând procesul didactic.
5. Lipsa de implicare a părinților care nu înțeleg că nu e de ajuns ca un elev să vină la școală, ci că are nevoie de sprijin și acasă cu rezolvarea temelor. (mulți părinți nu sunt în stare să calculeze 2+2×2).
6. Numărul imens de elevi cu probleme de temperament cauzat de prea puțină sau prea multă disciplină în mediul familial.
7. Elevii abandonați de facto, cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate sau care lucrează prea mult, copiii crescuți de bunici prea în vârstă, sau care sunt lăsați de capul lor odată ajunși acasă și care doar stau pe stradă după ore și sunt integrați în grupuri antisociale.
8. Lipsa de obligativitate pentru 3 ani de grădiță, unde și-ar dezvolta răbdarea și atenția, mediile defavorizate generând un număr mare de elevi incapabili să se adapteze rigorilor clasei pregătitoare, care poate fi repetată DOAR la cererea părinților, iar nu la decizia învățătorului.
9. Șocul tranziției de la învățământul primar la ce gimnazial, unde materia este cu mult mai stufoasă, hormonii îi lovesc ca un tren și lipsește structura dată de un singur cadru didactic.
10. Faptul că o notă mare la examenul de titularizare nu înseamnă că un cadru didactic este apt din punct de vedere moral, emoțional sau psihologic să predea, iar tematica examenelor de titularizare și definitivat depășește cu mult materia predată la clasele I-IV.
11. Exodul elevilor buni către “școlile bune” cauzat de motivele de mai sus. Părinții elevilor buni vor performanță, care se realizează în școlile cu elevi buni și părinți implicați, în timp ce școlile de cartier rămân fără “materie primă”, iar nivelul claselor scade așadar și mai mult. Astfel, elevii inteligenți și cu destui bani să își permită pregătirile vor deveni buni, în timp ce nivelul școlilor din cartierele sărace scade exponențial.
Iar acestea sunt doar motivele principale.
Rezultatele la matematica expuse de OCDE sunt mult sub medie comparativ cu rezultatele obținute de ceilalți pe programe școlare simplificate si reduse ca dificultate in timp ce in RO se aleargă prin conținuturi care acolo sunt doar la liceu si doar la specializarea real.
Cu alte cuvinte nu studiază toți același lucru, cu același grad de dificultate dar comparăm rezultatele că și cum ar fi așa adică o inepție pedagogică.
Teoria formelor fără fond lovește din nou!
1. Mai multă școală la alții (in teorie deoarece in practică România se află pe la jumătatea clasamentului cu ore în clasă)
2.Comparat mere cu pere (chiar si cu inutilele 2 săptămâni colorate activitatea extrașcolară NU o depășește pe cea din alte țări unde aproape 40% din timpul la școală este de fapt compus din activități extracurriculare.
3. Prelungirea activității școlare in clima românească de vară (unde nici 10 % din sălile de clasă nu dispun de aer condiționat) este o aberație comparativ cu standardele OCDE din țările comparate
4. OCDE face doar RECOMANDĂRI tocmai pt ca tine cont de toate cele expuse mai sus.
5. Orice expertiză e bună dacă ține cont de contextul si ethosul societal asupra căruia se proiectează altfel nu va face decât să distrugă in loc sa remedieze sau sa îmbunătățească ceva.
Vă rog luați câteva ore de română în plus înainte de a scrie orice articol. Nu mai folosiți cuvântul “materie” pentru a înlocui șirul de cuvinte: “porțiunea de ore din respectiva “disciplină de învățare”…”. Nu “materie”. Că altfel chiar aiuresc de tot și eu. Fără să mai știu din ce este făcut biroul profesorului, sau cum se exprimă corect. Ce este matematica.
Exemplu, birou de pin, sau lemn de brad. “Materia primă fiind lemnul, diferit: brad, pin, molid.” Iar disciplina didactică care se intenționează a se preda fiind într-adevăr Matematica. Fără a fi invers.
Nu concep a exista “Materia” Matematică. Și Disciplina: lemn, metal, cauciuc, sticlă.
Exemplu: Pentru biroul de față, am folosit disciplinele: metal, lemn, cauciuc și sticlă pentru al alcătui. Ca studii teoretice, ne-am folosit de Materiile: Matematică, Fizică, Chimie, Educație Tehnologică pentru al crea. Biroul nostru făcut din disciplinele: metal, lemn, cauciuc și sticlă.
Stai jos 4!
Am nevoie de o pauză de 5 min. și un ceai de mușețel! Pentru a mă moleși, mai mult, că dacă mă enervez ajung la AVC, înainte să termin de pronunțat cuvântul WC.
Trei sferturi din articolașele astea sunt scrise și editate de ChatGPT. ”Redacția” cred că sunt cei doi care-și semnează articolele, restul e joc de fum și oglinzi, ca să dea impresia că sunt mai mulți și știu ce fac. Sau cel puțin sper că asta e scuza lor.
Buna!
Ore de romana? Posibil.
Interesanta opinie scrisă mai sus,dar revizuiește puțin ceea ce ai scrisrali și vei constata că ai făcut niște greșeli de scriere destul de mari.
Nu e cu răutate, sa nu te superi!
OCDE vine cu idei de noaptea minții, pe care idioții din Ministerul educației le vor accepta. La școală nu fac mare lucru, căci majoritatea profesorilor vin la școală ca să recruteze clienți pentru meditații și să se plângă că”vaaaai, ce greu o ducem” dar de fapt și de drept au salarii frumușele, habar nu au să predea (mulți vor zice că repet aceleași lucruri, dar nu ai ce să le ceri, că nu văd decât ce vor ei să vadă, precum calul cu ochelari și atât îi duce capul, nu realitatea), iar copiii vin acasă, învață și fac teme câte 8-9 ore pe zi, cât programul unui adult de lucru, ceea ce nu este normal. Copiii trebuie să aibă mai mult timp liber, să facă ceea ce le place, că din cauza temelor și a stresului provocat de așa-zișii profesori, au ajuns să urască școala și să le fie scârbă să meargă acolo. Oricum învățământul de stat este o mare mizerie, pentru că nu îi pregătește pentru viață pe copii, ca să nu mai vorbim de programa învechită și profesorii ar trebui să ia atitudine în privința asta, daaaar nu, că ei se complace în lene și indolență față de copii și părinți.
corecție: complac*
Ce e, OanaM, nu merge recrutarea de fraieri vara asta? Parcă te lăudai că ești mare expertă. Hai s*ctir!
“Ei se complace”?
Dacă te uiți mai sus, am scris: “corecție: complac”
Ce conteaza aceste statistici cand majoritatea elevilor pleaca de la sc. fara sa inteleaga lectia ?
Multi prof. or sa spuna ca nu sunt atenti dar de ce nu sunt atenti elevii ? Ptr. ca nu sunt interesati . De ce nu sunt interesati ? Prof. ar trebui sa raspunda la aceasta intrebare – este menirea acestora sa capteze interesul – au o pregatire in acest sens !.
Nu sunt interesați pentru că e MULT mai interesant un videoclip cu o dezbrăcată care face live pe FB sau care pune o ”provocare” idioată pe tiktok.
Mulți nu vă uitați ce vă fac copiii acasă și de ce sm au devenit dependenți, dar aveți impresia că dependența se rezolvă, numai așa, plesnind din degete, că vor profesorii și depun efort. Habar n-aveți ce vorbiți.
Este bine spus că stau la școală elevii,cei mai mulți profesori nu fac nimic ,deci elevi stau degeaba,iar profesorii stau pe salariu.Pot avea și 50 de ore de cursuri pe săptămână elevii și profesorii 18 ore pe săptămână ,dacă profesorii stau degeaba la clasa nu se va schimba nimic în veci.
Așa știi tu? Poate că atunci când erai la școală te lăsau în pace, în speranța că măcar taci din gură și nu te mai agiți, dar aia era valabil doar pentru tine. Cine vrea să învețe, învață. Cine nu, ajunge ca tine.
Ar putea începe cu eliminarea vacantelor altfel și verde. Cu demisia doamnei doctor și zborul dulapului.
Nu poți compara vara din UK, cu 20 grade, cu vara din România cu 40 grade. În UK vacanta de vara e scurta.
Zău, mă?! Vreți să călcați tradiția în picioare?! Lua-v-ar dracu’ de neosocialiști!
S-au comparat și programele scolare ?
propunerile de proiecte de legi nu ajung in scoli pentru dezbateri …apoi auzim rezultatele dezbaterilor…
De ce e matematica elementul central al școlii? 85% din elevi nu au treabă cu matematica peste nivelul de bază.
PISA wzte un alt mod de a băga elwvilor oe gât științele exacre și a discredita laturile umaniste și pe cele vocaționale, unde se vor regăsi 85% din oameni, adică exact aceia care nu au treabă cu matematica.
Dacă la finalul gimnaziului s-ar da teste la fizica. chimie, biologie, istorie, geografie, religie …. rezultatele ar fi cu mult mai slabe decât la matematică . La aceste discipline ar fi interesant să se facă o diferență cu media la clasă.
iar vom sta in genunchi in fata OCDE…de fapt stam in fața oricui,avem milogeala și căciuleala in sânge…
Așa e, se greșește de la nivel primar față de copiii români. Pentru că nu pot oferi servicii de suport profesorilor, ministerul a preferat să le dea vacanțe multe, să nu o ia razna toți.. Părinții oferă suport copiilor dar ce nu face școala in orar nu pot face ei, nu toți părinții sunt capabili a compensa lipsuri, nu au pregătirea, au viața complicată, etc.
Și IQ-ul național e mult sub medie. Mulțumiți-vă cu ce aveți, o să fie și mai rău.