Învățământul superior a devenit un motor al integrării la nivel european, iar digitalizarea este unul dintre cele mai importante elemente ce dictează strategiile universităților și apelurile lor de a fi susținute prin reforme naționale, pentru a-și realiza planurile de viitor. Acestea sunt două dintre punctele-cheie ale unui nou raport privind tendințele în universitățile de pe continent, publicat joi de Asociația Universităților Europene (EUA). Aceeași analiză notează, totodată, o serie de provocări atât în cazul priorităților legate de integrare și digitalizare, cât și în altele, principala problemă invocată de instituțiile participante la studiu – printre care foarte multe din România – fiind subfinanțarea.
- Raportul Trends 2024 publicat de EUA se bazează pe răspunsurile a 489 de instituții de învățământ superior din 46 de sisteme din Spațiul European al Învățământului Superior (EHEA). România, cu 31 de instituții participante la studiu, figurează în top trei țări din punct de vedere al participării, fiind depășită doar de Italia și Germania.
Potrivit documentului, toate universitățile participante au spus că au trecut prin reforme în ultimii ani, cele mai importante zone de acțiune fiind, la nivelul EHEA, asigurarea calității (de maximă importanță pentru 69% dintre instituții), digitalizarea (68%) și internaționalizarea (67%).
După tendințele specifice la nivel național, universitățile românești figurează printre cele care manifestă un interes aparte mai ales pentru digitalizare și finanțare instituțională. Și aceasta, în condițiile în care România figurează printre țările care au înregistrat o creștere a bugetelor universitare, asemenea altor țări din Europa Centrală și de Est, împotriva tendinței generale de raportare a unei subfinanțări în domeniu.
Apartenența la spațiul european, cu tot ce presupune ea, este trecută prima dintre principalele tendințe care se fac simțite în prezent în învățământul superior. Raportul notează că aproape toate (98%) dintre instituțiile participante la studiul său consideră programul Erasmus+ și Procesul Bologna ca fiind foarte importante.
- Gradul de integrare europeană este accentuat printr-o multitudine de alte inițiative și programe, de la Orizont Europa la alianțele universitare europene și la Strategia Europeană pentru Universități, ceea ce indică un grad ridicat de interdependență ce se face simțit nu doar în țările membre UE, ci și în cele din alte state aparținând EHEA.
Pe de altă parte, aceeași cooperare interinstituțională, precum și digitalizarea se numără printre temele care au cel mai mare impact asupra strategiilor universităților, alături de alte elemente precum adaptarea la politicile de mediu și la obiectivele de dezvoltare durabilă. Potrivit analizei citate, acestea sunt menționate, ca factori de impact, mult peste alte elemente menționate în alte rapoarte drept provocări majore pentru următorii ani, în învățământul superior – de la cele geopolitice și migrație la cele ce țin de schimbările politice la nivel național.
Iar principala provocare este declarată a fi, la nivelul întregului grup de state participante, subfinanțarea în învățământul superior, problemă acută în condițiile în care aceste instituții se confruntă cu responsabilități și probleme sporite. Mai precis, la nivelul celor aproape 500 de instituții participante, 44% spun că finanțarea lor este în scădere sau s-a menținut la un nivel redus, în ultimii cinci ani, iar 70% dintre ele spun că subfinanțarea este unul dintre principalele obstacole pentru activitățile de predare-învățare.
Tendințe-cheie în digitalizare, la nivelul universităților
În ceea ce privește pregătirea universităților în domeniul digital și adaptarea la ultimele tendințe, raportul observă o serie de evoluții:
- Interesul major pentru prevenirea problemelor produse de digital – peste 90% dintre instituții susțin că au adoptat coduri etice, de integritate și măsuri de protecție a datelor, precum și pentru asigurarea accesului pentru studenții aflați în dificultate.
- Interesul pentru teme precum inteligența artificială sau tehnologiile blockchain este major, dar abordările instituționale sunt încă limitate.
- Se simt schimbări majore, mai ales după pandemia Covid-19, în folosirea noilor tipuri de predare, cu un interes în creștere pentru blended learning (9% dintre elevii instituțiilor participante învață în afara campusului, iar 12% combină diversele tipuri de învățare).
- Pe de altă parte, pe măsură ce crește interesul pentru blended learning, dar și pentru microcredite sau pentru programe educaționale restrânse, inclusiv cele pentru care nu se acordă diplomă, scade sau stagnează interesul pentru programele de tip MOOC (Massive Open Online Courses).
Îngrijorare față de scăderea autonomiei și libertăților academice în unele țări
Același raport face trimitere la analize anterioare ce subliniază importanța universităților în a asigura valorile democratice și sociale în țările europene. În context, documentul arată că majoritatea instituțiilor citate raportează o creștere a libertăților și integrității academice. Pe de altă parte, raportul atrage atenția că este „îngrijorător” faptul că o cincime (19%) dintre instituțiile participante raportează o scădere a autonomiei instituționale, iar 11% – o scădere a libertății academice.
- Este scoasă în evidență, din acest punct de vedere, situația Ungariei și a Poloniei. Analiza subliniază că multe țări din regiune – inclusiv România, Ucraina și alte țări din Balcani și spațiul fost sovietic – raportează o creștere a libertății academice, dar în Ungaria și Polonia, precum și în țări vest-europene precum Marea Britanie și Olanda, între 30% și 40% dintre instituții invocă o scădere a libertății academice în ultimii ani. Iar „un sfert dintre instituțiile maghiare indică și o scădere a integrității academice”, potrivit raportului.
Citește și:
GRAFICE Raportul Bologna 2024: România, pe contrasens cu Spațiul European al Învățământului Superior la mai mulți indicatori. Scădere a numărului de profesori din universități, în timp ce în UE acesta crește / Cheltuielile publice pentru învățământ superior, printre cele mai mici pe continent
Nouă scenarii pentru evoluția universităților în următorul deceniu, sub impactul inteligenței artificiale, al tensiunilor geopolitice, al presiunilor autoritare sau tehnocrate – Asociația Universităților Europene
România, printre ultimele țări din Europa în ceea ce privește autonomia organizațională a universităților, dar înregistrează un scor mediu sau ridicat în privința autonomiei financiare, academice și de personal – raport comparativ ce ia în calcul în premieră învățământul superior românesc
„România suferă” de pe urma rezultatelor foarte slabe ale educației / Aproape toți indicatorii privind educația și formarea – în stare „critică”, arată un nou raport al Comisiei Europene, la un deceniu de reforme Iohannis-Deca
Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Raluca Pantazi
Virgil Iordache
Daniel David