Anul universitar 2024-2025, deschis la Universitatea Politehnica București de ministra Educației, Ligia Deca, în pregătirile sale pentru viitoarele alegeri parlamentare, este primul în care regulile introduse de noua Lege a învățământului superior vor fi aplicate extins în universități, după ce anul trecut a fost de tranziție la Legile Deca. Este, totodată, primul an al „noilor” conduceri universitare alese în iarnă-primăvară — dominate, de fapt, de rectori vechi, cu mai multe mandate decât teoretic permite legea, așa cum a așternut aceeași ministră Deca. Este un an care începe cu un sistem de control etic anesteziat prin lege și prin organizare instituțională, care nu poate decât să se uite cum fostul premier Ponta își recapătă titlul de doctor pe care-l pierduse după cel mai răsunător caz de plagiat. Este un an precedat de masive scandaluri de hărțuire sexuală în universități, care așteaptă încă aplicarea soluțiilor promise. Și un an în care securitatea studenților a fost pusă sub semnul întrebării chiar la universitatea pe care ministra Deca a vizitat-o pentru discursul de deschidere a anului.
Comunicarea oficială a Ministerului Educației cu privire la mediul universitar a fost dominată, în ultimele luni, de vizite prin țară, discuții și ceremonii de semnare de contracte prin PNRR pentru învățământul superior dual, tip de învățământ menționat de Ligia Deca și în discursul de la Politehnica, rostit pe un ton apreciativ-mobilizator. Agenda produsă de măsurile ministerului, dar și de realitatea resimțită de studenți, a fost, între timp, cu totul alta – de la disoluția valorilor sub supravegherea autorităților la siguranța personală a studenților.
- Despre aceasta din urmă, Ligia Deca a vorbit doar pasager, la final, în discursul de luni, cu referire clară doar la abuzuri și agresiuni, nu și la tema mai arzătoare, contextual, a riscurilor de incendiu în cămine, atinsă doar în declarații colaterale. Iar Deca a vorbit despre „deschiderea spre internaționalizare”, dar a sărit peste imaginea macro oferită de analizele internaționale, care indică o permanență a rezultatelor slabe înregistrate de universitățile românești, la indicatori-cheie ai educației.
În discursul său, pe lângă subiectele specifice Politehnicii – tematica STIM, revoluția tehnologică – Ligia Deca a preferat să pună accentul pe olimpici și performanță, pe întărirea capacității României „pe viitor”, pe francofonie sau pe nevoia de soluții pentru fenomenele meteo. Plus: un apel ca studenții Poli să urmeze o carieră în învățământ. Discursul Ligiei Deca – integral aici (de la min. 19.00).
Deschiderea anului universitar – sub spectrul intereselor politice și electorale
Ligia Deca a urcat, anul acesta, la pupitrul festivităților de deschidere a anului universitar de la Politehnica București în condițiile în care ea se pregătește pentru alegerile parlamentare de la sfârșitul anului. Numele ei a fost deja vehiculat alături de cel al predecesorului său la ME, Sorin Cîmpeanu, pe listele PNL pentru București. Dacă va fi aleasă, ea ar urma să fie colegă de Parlament, între alții, cu Sorin Cîmpeanu, rector al USAMV București, forțat să plece de la minister în urma unui scandal de plagiat, dar și cu Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest Timișoara și parlamentar, care deschide și anul acesta lista PNL Timiș pentru Camera Deputaților.
- Mulțumită legilor învățământului Deca-Iohannis, și Sorin Cîmpeanu, și Marilen Pirtea – dar și Mihnea Costoiu, rectorul UNST Politehnica București – se numără printre rectorii realeși pentru al 4-lea mandat, în alegerile universitare 2023-2024. Noua lege permite, teoretic, doar 2 mandate de rector, dar, practic, ea îi lasă în funcție pe cei aflați deja de 2-3 mandate în funcție, deoarece nu se aplică retroactiv. Edupedu.ro a prezentat modul cum peste 50% dintre rectorii realeși în acest val au depășit deja pragul de două mandate, iar un sfert au ajuns la al patrulea mandat.
Iar Cîmpeanu și Pirtea, posibil și alți lideri universitari ar urma să profite în continuare de legea care le permite să fie simultan rectori și parlamentari, în pofida faptului că aceasta a fost calificată adesea în mediul universitar drept o incompatibilitate ce trebuie remediată – ultima dată, printr-un apel al mai multor organizații-cheie ale elevilor, studenților și tineretului, ca viitorii aleși să se angajeze să elimine această incompatibilitate.
Improvizații legislative, la un an după ce noua Lege Deca a intrat în vigoare
Chiar înainte de începerea anului universitar, Guvernul a adoptat Ordonanță de Urgență în care a introdus, fără niciun anunț prealabil și fără consultări publice, schimbări la Legea învățământului superior 199/2023, una dintre cele două legi Deca-Iohannis ale educației, introduse după ani de consultări, discuții și dezbateri. OUG – a 4-a ce vizează Legile educației în doar primul an de la introducerea acestora – „corecta” o problemă semnalată în iulie de Edupedu.ro, anume transformarea doctoratelor cu frecvență redusă din excepție în regulă, fără ca textul legislativ să permită acest lucru.
- Situația a produs întrebări precum aceea formulată, recent, de un cercetător postdoctoral din Elveția: „Care este diferența funcțională dintre un doctorat profesional și unul științific, în afara diferențelor de nume?”
De altfel, întreaga temă a studiilor doctorale a fost afectată de improvizații în ultimele luni, în special după ce, printr-o ordonanță din iunie, posibilitatea de organizare a doctoratelor profesionale a fost extinsă la toate domeniile de studiu, după ce, inițial, acestea erau limitate doar la câteva domenii aplicate. Astfel au apărut situații precum cea de la ASE București, care a organizat studii doctorale și cu frecvență, și cu frecvență redusă, deși propriul regulament permitea, conform legislației de atunci, doar doctorate cu frecvență.
O altă improvizație, în același domeniu, a fost cea privind prelungirea doctoratelor de 3 ani, începute pe vechea Lege, la 4 ani, pe noua Lege, pentru că așa „consideră” Ministerul Educației.
O alta: accesul la studiile postdoctorale, despre care Legea Deca spune că este valabil doar pentru cei cu diplomă de doctor în științe, în timp ce Ministerul condus tot de Ligia Deca „opina” că și pentru cele cu doctorat profesional.
Etica universitară, la voia întâmplării, prin Lege și decizii CCR
Unul dintre ultimele comunicate ale Ministerului Educației referitor la mediul universitar a fost participarea Ministrului Educației la prima ședință a Comisiei Naționale de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), fostul Consiliu cu același nume. Acest for, care până în 2022 era unul dintre pilonii acțiunilor de combatere și sancționare a plagiatelor la nivel înalt, are un nou regulament de funcționare și o nouă componență.
Noul regulament, construit pe baza Legii Deca a învățământului superior, diluează masiv autoritatea pe care CNATDCU o avea până la decizia CCR din 2022 prin care era blocată efectiv analiza doctoratelor de către CNATDCU. Cu doi ani înaintea ședinței de acum a CNATDCU, în prezența Ligiei Deca, a avut loc o altă ședință similară, în care, în loc să caute soluții pentru a ameliora situația și a găsi metode de verificare a doctoratelor plagiate, Deca a presat pentru aplicarea deciziei CCR și scotea efectiv din joc CNATDCU și Ministerul – într-un moment în care în joc era chiar teza de doctorat a fostului ministru Lucian Bode, lider PNL acuzat la rândul lui de plagiat. Atitudinea ministrei, de a evita orice fel de soluție care să susțină verificarea doctoratelor, s-a regăsit și în Legea impusă de ea, care dă principalul cuvânt universităților care conferă titlurile de doctor.
De notat că, tot în această perioadă, efectele deciziei CCR din 2022 – ce a produs pagube în sistem pe care ministra Deca nu a încercat în niciun fel să le limiteze – s-au văzut cel mai puternic în faptul că ordinul prin care, în 2016, i-a fost retras titlul de doctor fostului premier Victor Ponta a fost anulat de Înalta Curte de Casație și Justiție, în pofida unei hotărâri definitive a aceleiași instanțe. Momentul a fost calificat de Universitatea din București drept „o palmă dată mediului academic”.
Un alt caz recent care pune în lumină efectele Legii Deca asupra eticii universitare este cel al acuzațiilor de autoplagiat aduse rectorului Academiei SRI, Adrian Ivan. Comisia de Etică a Universității Babeș-Bolyai a „confirmat”, parțial, aceste acuzații, dar Ivan a scăpat fără sancțiune deoarece, potrivit UBB, noua Lege a educației Deca-Iohannis a eliminat autoplagiatul dintre abaterile de la etica universitară.
Tot de acum universitățile trebuie să aplice noi coduri de etică universitară, care se bazează pe un cod-cadru adoptat în primăvară, ce diluează, conform noii Legi, autoritatea de control în cazul abaterilor în domeniu.
Siguranța studenților: scandaluri de hărțuire, risc de incendii trecut cu vederea
În discursul său de la Universitatea Politehnica, Ligia Deca a menționat la final, în trecere, și angajamentul ministerului pentru siguranță în facultăți și în campus și, tangențial, la investițiile în cămine. Ea s-a referit, însă, explicit, doar la tema agresiunilor și abuzurilor, fără a intra în detalii. Și nu a atins deloc tema siguranței fizice a studenților în cămine, siguranță asupra căreia, în chiar cazul Politehnicii București, au apărut semne de întrebare în mod repetat anul acesta. Această temă a fost pomenită doar ulterior, în declarații la solicitarea presei, ea făcând un apel la responsabilitate și un îndemn la sesizarea faptelor pentru cei care „au dovezi”.
Deca a apelat, în cuvântul pe care l-a luat în cadrul festivității de la Politehnica, la discursul de tip mobilizator, îndemnând studenții și profesorii „să fie ambasadori ai toleranței” și să „semnaleze orice abuz sau orice agresiune”. Discursul a fost formulat astfel în condițiile în care, în privința hărțuirii sexuale, anul universitar începe fără regulile clare pe care guvernul s-a angajat să le ia pentru combaterea acestui fenomen – un proiect de hotărâre de guvern și o lege, ce vizează soluții precum sesizările anonime – deoarece nu a fost încheiat parcursul legislativ.
Promovarea acestor norme a fost, însă, chiar și în absența lor unul dintre pilonii comunicării autorităților, după scandalul produs de investigația Snoop.ro referitoare la Alfred Bulai, profesor în cadrul SNSPA, acuzat de abuzuri sexuale la adresa unor studente. Bulai a fost plasat în cele din urmă în arest la domiciliu.
- Bulai, cunoscut publicului larg și din ipostaza de comentator TV, a fost doar unul dintre multiplele cazuri de acest fel care s-au făcut auzite doar în cursul acestui an – după un altul la FJSC – Universitatea din București, în primăvară, altele la Universitatea de Arhitectură (vezi aici sau aici) sau tot la SNSPA.
În ceea ce privește incendiile, cu o săptămână înaintea deschiderii oficiale a noului an universitar, înt-un cămin al Politehnicii a izbucnit un incendiu, iar cauza a fost disputată între responsabilii ISU care au dat vina pe un aparat electric și studenții care au dat vina pe rețeaua electrică slabă.
- Un alt incendiu, în primăvară, tot la un cămin al Politehnicii București, a semnalat modul cum pericolul ca astfel de incidente să se petreacă în campusuri este acoperit de reguli confuze – Edupedu.ro a relatat pe larg despre această situație aici.
Rezultate slabe ale învățământului superior românesc, în raportările internaționale
Ultima ediție a raportului anual „Education at a Glance” al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care de anul trecut are în vedere și datele pentru România, semnalează că sistemul românesc de educație se menține mult în urma mediei OCDE pe mai toate palierele, inclusiv în ceea ce privește rezultatele învățământului universitar.
Raportul, dat publicității în prima parte a acestei luni, arată între altele:
- Procentul mult mai scăzut al românilor cu vârste între 25-34 de ani care finalizează studiile universitare, acesta fiind aproximativ la jumătatea mediei OCDE atât în cazul femeilor, cât și al bărbaților
- În 2016, în România, 23% dintre bărbați și 28% dintre femeile cu vârste de 25-34 de ani aveau studii universitare; în 2023 procentele erau cu câteva puncte mai mici: 19% în cazul bărbaților, 26% în cazul femeilor
- România cheltuie mai puțin de jumătate față de media OCDE, per participant la educație, de la școala primară la studiile universitare
Un alt raport, publicat de Comisia Europeană, arăta la sfârșitul anului universitar precedent că „România suferă” de pe urma rezultatelor foarte slabe ale educației, inclusiv cele ale învățământului superior, unde e notată rata scăzută de participare. În acest sens, erau comparate Rata absolvenților de învățământ terțiar: 22,5% în România (2023), față de o medie UE de 43,1% și o țintă UE de 45%.
Iar în ceea ce privește rankingurile internaționale, România a înregistrat, în ultimii doi ani, o stabilizare sau chiar o ușoară consolidare a prezenței sale în clasamente internaționale precum Times Higher Education sau QS, însă țara rămâne, pentru al doilea an consecutiv, fără prezență în reputatul clasament internațional Shanghai 2024, după șocul produs în 2023 de ieșirea Babeș-Bolyai din acest Academic Ranking of World Universities.