Temele de vacanță – plăcere sau calvar? Sfaturi de la Constanța Brăslașu, consilier școlar: Nu prin metode dure precum “du-te în camera ta și fă-ți temele!”, aceste metode nu mai funcționează / Fără comentarii negative la adresa profesorului pentru că demotivează copilul / Zece sfaturi practice

Foto: 122554951 / © Chernetskaya | Dreamstime.com

În fiecare vacanță, de obicei, multor copii și părinți le este dificil să privească organizat temele sau să se apuce de rezolvarea lor în timp util. Constanță Brăslașu, consilier școlar de 15 ani la Colegiul “Mihail Cantacuzino” din Sinaia spune într-un interviu pentru EduPedu.ro că temele sunt nu de puține ori dificile, iar părintele în acest caz poate interveni în mod responsabil.

Totodată, menționează că acestea trebuie privite ca pe o provocare deschisă “de către cei trei piloni ai educației – copil, profesor, părinte” – dar a și punctat cum părinții se pot apropia de copii când rezolvă exercițiile. De ce să aibă copiii teme de rezolvat în vacanțe? Pentru că “apare această legătură cu școala, cu ce s-a învățat în timpul anului școlar, e oportunitate de fixare a ceea ce pare puțin neclar pentru copil, o oportunitate de timp petrecut de copii cu părinții lor. (…) E o ocazie de a responsabiliza dozat, copiii, cu anumite sarcini”, ceea ce în timp formează caractere asumate, precizează Constanța Brăslașu.

Aceasta mai spune și că, atât în învățare, cât și în rezolvarea temelor pentru acasă, studii de specialitate recomandă 10 reguli utile de bună exersare. Printre acestea se numără și o tehnică pentru repetarea și învățarea lecțiilor la școală: “Regula repetării eficiente: după 2-3 zile de la abordarea unei lecții, creierul are nevoie de repetare. O lecție citită luni seară mai poate fi reluată și miercuri seară – se va observa o lejeritate la înțelegerea conținutului -, dar și din nou vineri, cu aceeași seriozitate, iar atunci lecția respectivă va fi memorată, logic, cu succes pe termen lung”. Citește interviul complet mai jos.

De la consilierul școlar Constanța Brăslașu vine și următoarea remarcă: “Fără comentarii negative la adresa profesorului care a dat o temă, de față cu copilul. Este ceva neproductiv, care demotivează copilul. Părinții și profesorii trebuie sa reprezinte o echipă, care pune bazele drumului copilului. Și atunci, orice nemulțumire a părintelui trebuie discutată cu profesorul în mod asumat. Nu pot să vin ca părinte și să stric un echilibru emoțional al copilului când îi spun: “Ce temă ți-a mai dat și învățătoarea asta … la matematică?”. Copiii mici sunt foarte atașați de învățători, îi văd ca pe niște prinți buni sau prințese bune, iar eu atunci îl pun între ciocan și nicovală“.

Constanța Brăslașu / Foto: arhiva personală

Cu ce ar trebui să înceapă copiii lucrul în vacanță?

Există o curbă de efort a copilului, spune consiliera. “Așa cum susțin și specialiștii, trebuie să începem cu ceva mai atractiv, pentru a intra în ritmul acela, apoi trecem la părțile mai dificile, mai solicitante și la urmă să rămână sarcinile mai ușoare. Există și un timp, se spune că eficiența maximă ar fi între 9:00 – 11:00 dimineața și între 17:00 – 20:00 după-amiaza”, explică aceasta.

Interviul complet:

EduPedu.ro: Există un timp potrivit pentru teme? Le putem face la început, la mijlocul vacanței sau la sfârșit? Dimineața sau seara?

Constanța Brăslașu: În primul rând, pornim de la ideea ca teme de vacanță “da” și vom vedea puțin mai încolo de ce sunt benefice. Pentru că a fost acum câțiva ani o dezbatere în presă despre temele de vacanță, dacă să se dea sau nu. Ministrul de atunci, dacă nu greșesc, le-a interzis, apoi au revenit ca să le dozeze la maxim câteva ore pe zi. Consiliul elevilor și părinții au spus că este un stres pentru copil, o solicitare în plus în condițiile în care copilul ar trebui să se relaxeze, să aibă timpul lui, să se deconecteze, dar pe de altă parte, părinții au vorbit între ei și au văzut că alți părinți de la alte școli se laudă cu ce lucrează copiii lor în vacanță, rezolvând numeroase exerciții, eseuri. 

Susțineau și că nu este bună relaxarea totală și să aibă totuși ceva de făcut. A rămas o nebuloasă în care cred că, la momentul acesta, cea mai bună soluție pentru abordarea temelor ar fi o bună colaborare între părinți, cadre didactice și elevi prin care învățătorul/profesorul își cunoaște bine elevii, știe la ce nivel se situează fiecare, unde vrea să ajungă cu ei și să reușească să discute cu ei și să îi convingă să ajungă la un consens pentru că este nevoie de teme în vacanță / după școală. 

Lucrul în vacanță, chiar dacă nu e luat propriu-zis ca o temă, ca o obligativitate, aduce beneficii la anumite aspecte pe care învățătorul/profesorul le stabilește cu elevii: apare această legătură cu școala, cu ce s-a învățat în timpul anului școlar, e oportunitate de fixare a ceea ce pare puțin neclar pentru copil, o oportunitate de timp petrecut de copii cu părinții lor, e o oportunitate de pregătire pentru ceea ce va veni în anul școlar de după vară, o ocazie de a responsabiliza dozat copiii cu anumite sarcini. Bineînțeles, un cadru didactic implicat își cunoaște bine și părinții și reușește împreună cu ei să ajungă la un acord, la acceptarea acestor teme și de către elevi, si de către părinți, dar și de către cadrele didactice pentru a nu deveni o corvoadă la corectare, la feedback, ci mai degrabă o provocare pentru toți. 

Cât despre planificare, depinde foarte mult de stilul de lucru al elevului. Se știe că în timpul școlii sunt copii care preferă să termine cât mai repede cu temele pentru ca mai apoi să aibă timpul liber, alții preferă să se deconecteze puțin și apoi să le înceapă. Și în vacanță aș zice că funcționează același principiu. De exemplu, la începutul vacanței am fost întrebată de un părinte care a sesizat că al lui copil întâmpină dificultăți la limba română, în gimnaziu. Era destul de îngrijorat și susținea că îi va da de lucru în vacanță. Eu, cunoscând copilul, știind că e dificil pentru el, am zis că ar fi indicat ca timp de o săptămână sau două să fie lăsat să se deconecteze de școală, cred că are nevoie de acest lucru, și apoi, împreună cu părinții să își planifice pe zile sau pe săptămâni tot ce are de făcut. 

Atenție, nu trebuie lăsate nici pe ultima sută de metri, nici aceasta nu este o soluție. Dar în funcție de stilul de lucru al copilului putem amâna începerea temelor, pentru a-i oferi acea libertate pe care și-o dorește, să facă ceea ce îi place și apoi să se apuce de ele. Iar odată cu începerea temelor, este indicat să aibă un plan de care să se țină.

EduPedu.ro: Cum gestionăm o situație de refuz a temelor de vacanță? 

Constanța Brăslașu: Refuzul este o problemă, dar pledez pentru aceste relații părinte-copil, cadru didactic – copil, cadru didactic – părinte, sunt acești trei piloni care să lucreze împreună în așa fel încât copilul să realizeze că este bine pentru el. Care de fapt se află la baza educației. 

Ideal ar fi să se înceapă de foarte devreme cu întrebările “Ce vreau să fac?”, “Cât de important este ceea ce învăț?”, legat de progresul copilului. Toate aceste lucruri se fac cu pași mici deoarece mai târziu, la o anumită vârstă, este dificil să pretinzi că un copil va radia de fericire, văzând câte teme are de făcut. Așadar, aceste aspecte trebuie luate pas cu pas pentru ca acel copil să conștientizeze, să înțeleagă și să își dorească să evolueze. 

“Această problemă apare odată cu înscrierea la școală: pentru că dacă toate pleacă bine de când se înscriu copiii la școală, dacă totul pleacă bine de acasă, părinții și copiii – după ce aceștia mici observă comportamente în 7 ani – văd altfel învățarea ca scop al școlii.”

Constanța Brăslașu, consilier școlar la Colegiul “Mihail Cantacuzino” din Sinaia

EduPedu.ro: Cu ce ar trebui să înceapă lucrul? Cu ce este mai ușor sau cu ce este mai dificil? Are vreo importanță acest aspect? Să înceapă cu materia care le place cel mai mult sau cu cea care le place cel mai puțin? Și bineînțeles, de ce?

Constanța Brăslașu: Există o curbă de efort a copilului. Așa cum susțin și specialiștii, trebuie să începem cu ceva mai atractiv, pentru a intra în ritmul acela, apoi trecem la părțile mai dificile, mai solicitante și la urmă să rămână sarcinile mai ușoare. Există și un timp, se spune că eficiența maximă ar fi între 9:00 – 11:00 dimineața și între 17:00 – 20:00 după-amiaza.

EduPedu.ro: Și în funcție de acest program recomandat pentru randament cât mai mare, cum se leagă de programul de somn?

Constanța Brăslașu: Acest aspect este destul de individualizat. Dar pentru timpul de mai sus, pentru eficiență maximă, se recomandă formarea unui obicei încât copilul să adoarmă la maximum ora 22:00 și să se poată trezi la 07:00 – 07:30, în funcție de vârstă. La ciclul primar copiii pot dormi de mai devreme, de la 21:30, important este să nu petreacă timpul de la apus până la culcare cu ochii în tablete sau laptop-uri, indiferent dacă adorm la 9 sau la 11 seara.

Eu personal recomand, și celor care spun că nu pot dormi după-amiaza, o perioadă de relaxare deoarece creierul are nevoie de puțină destindere. Chiar dacă nu ne referim la somn, există mai multe activități prin care ne putem recrea: prin joacă, prin ieșirile în aer liber. Întâlnesc copii care pleacă de la școală puțin tensionați, obosiți, oboseală care după ce ajung acasă pe jos sau cu autobuzul dă mici dureri de cap și spun că o gură de aer rece afară, pe bancă sau o mică plimbare îi liniștesc. 

Totuși, dacă dăm la o parte ieșirile, putem pur și simplu să ne întindem în pat, fără a dormi, tot este benefic pentru creier. Somnul este ideal, dar sunt multe cazuri în care copiii nu pot dormi pentru că probabil asociază perioada din copilărie, în care erau obligați să doarmă și au început să deteste acest obicei. Somnul este foarte recomandat în perioada aceasta, în intervalul 13:00 – 15:00 pentru a putea avea o eficiență mai ridicată. (…)

La începutul vacanței, împreună cu părinții, se organizează activitățile de vacanță, de preferat educativ-recreative pentru că poate fi destul de dificil pentru un copil să-și organizeze singur timpul și cantitatea de teme pe care este indicat sa le facă într-o zi; aici intervine sprijinul părintelui.

O problemă importantă o reprezintă finalizarea temelor / sarcinilor. Foarte mulți copii lasă lucrurile nefinalizate sub diferite pretexte “Am obosit”, “Mai am timp și mâine sa fac”, “Mă cheamă prietenii afară”, “Sunt chemat pe rețelele de socializare”, unde copiii comunică între ei.

EduPedu.ro: Tocmai – ce sfaturi despre planificarea programului puteți oferi?

Constanța Brăslașu: Tuturor părinților care vin la cabinetul meu le spun să încerce să aducă copilul acolo unde ei știu că este bine pentru el, dar nu prin metode dure precum “Du-te în camera ta și fă-ți temele!”, “O să vezi ce-ți fac dacă nu ți-ai făcut temele!”, “Nu mai primești telefonul astăzi!”. Aceste soluții au funcționat poate cândva, cand părinții erau copii, dar astăzi nu mai funcționează și eu îi îndemn pe părinți să fie creativi și să își ia timp pentru a se gândi la anumite metode blânde prin care să își determine copilul sa lucreze și să ajungă la obiectivul pe care și l-au fixat. 

Este foarte important ca părinții să își facă timp pentru a se gândi pentru cine muncesc și, bineînțeles, pot apela și la ajutorul specialiștilor, deși mulți tind să evite această opțiune; însă în ultima vreme mulți au început să conștientizeze că nimeni nu le poate ști pe toate și ca fiecare domeniu are secretele sale. Este foarte bine sa apeleze la ajutor cand simt că au nevoie, mai ales că astfel depășesc acea barieră cum că “Nu mă duc la psiholog pentru ca nu sunt nebun/ă!”. 

Părinții care au venit la cabinetul meu mi-au spus că au găsit o soluție care sa fie benefică pentru copil dacă și-au făcut timp să vorbească cu el. Oricum, mulți consideră că un consilier scoate rețeta din buzunar, dar nu este deloc așa. Eu îndemn toți părinții să încerce zilnic să își cunoască bine copilul, să știe ce capacități are și să fie cât mai creativi. 

EduPedu.ro: Cum să fac, ca părinte, ca temele să fie mai atractive? 

Constanța Brăslașu: Toți ne-am obișnuit cu abordarea “Nu știu, sunt temele tale, du-te și fă-ți-le, doar ai fost la școală!”. Este o abordare greșită pentru că unui copil i se par grele temele. Nu trebuie ca situația sa rămână așa. Părintele poate întreba: “Bun, ce este de făcut pentru azi?” și copilul răspunde. Apoi abordarea părintelui ar trebui sa fie una care se leagă de ce știe copilul deja și să fie curios de lucrurile pe care le va învăța, punându-și diverse întrebări

Este foarte important ca părintele să nu rezolve tema în locul copilului. Îndrumându-l și lăsându-l singur să descopere, copilul va exclama: “Vai, uite ce ușor a fost!”. Ultimul pas important este momentul de analiză a modului de lucru “Uite, am făcut astfel și uite că te-ai descurcat!”. 

Astfel, copilul capătă încrederea în sine, înțelege că temele nu sunt imposibil de rezolvat și au fost date tocmai pentru ca el și ceilalți copii sa avanseze, să ajungă la un nivel pe care profesorul îl proiectează până la sfârșitul clasei. Este foarte important și momentul de mândrie al familiei, felicitările pe care copilul le primește și mai ales recunoașterea progresului.

EduPedu.ro: Ajungând la recompense, cum trebuie privite și care sunt, dacă e cazul, potrivite?  

Constanța Brăslașu: Cele materiale nu funcționează sau funcționează pe termen scurt, la vârste mai mici sau la copiii cu dificultăți, care suferă de diferite tulburări sau boli. Totuși, ușor, ușor, trebuie să depășim momentul recompenselor materiale pentru a trece la cele sociale precum timpul petrecut cu părinții/familia (o vacanță sau o excursie) și cu prietenii (ieșirile)

Însă nu este o soluție universal-valabilă pentru că depinde de bugetul fiecărei familii, de posibilități. Bineînțeles că un copil poate fi recompensat chiar dacă bugetul părinților este limitat, depinde de părinți să vină cu soluții în aceste cazuri. 

În timp, recompensele materiale nu au efecte benefice, copilul învață ca totul trebuie să se rezume la bani, lucru deloc productiv.

Adaug aici și câteva sfaturi practice consacrate de specialiști, în învățare și pentru teme: 

  1. Stabilirea scopului învățării (pentru ce învăț?)
  2. Regula pașilor mici și a efectelor mari (fără a se lăsa pe ultima sută de metri)
  3. Regula respectării pauzelor de refacere (după învățat de 40-50 minute, iau o pauză de 10-15 minute)
  4. Regula înțelegerii (nu se trece peste un subiect dacă nu este înțeles)
  5. Regula varietății (cand un lucru nou este descoperit, ar fi indicat sa fie căutat din mai multe domenii și să fie văzut din mai multe perspective pentru că se leagă, în acest mod, mai multe lucruri la nivel de creier)
  6. Respectarea unui program constant și eficient 
  7. Regula învățării în grup (o învățare în grup poate funcționa pentru că o singură minte care învață nu se poate compara cu trei sau patru; fiecare dintre noi reținem diferit lucruri, facem asocieri deosebit de complexe, iar prietenii se pot ajuta excelent într-o astfel de învățare dacă se creează o armonie)
  8. Regula repetării eficiente (după 2-3 zile creierul are nevoie de repetare; o lecție citită luni seară pentru marți mai poate fi reluată și miercuri seară – se va observa o lejeritate -, dar și vineri, iar atunci lecția respectivă va fi memorată, sper că logic, cu succes pe termen lung)
  9. Regula asigurării condițiilor propice (fară elemente de distragere: muzică, telefon etc.) 
  10. Gândirea pozitivă (temele sunt un lucru bun, util și benefic).

EduPedu.ro: Cum putem motiva copilul să facă teme sau să potențăm motivația lui interioară? 

Constanța Brăslașu: Trebuie să ne concentrăm pe motivația intrinsecă, copilul trebuie să își găsească resursele proprii deoarece, la un moment dat, trebuie să își facă temele singur, fără ajutor din partea părinților. Eu îi sfătuiesc pe părinți, ca încet-încet, să se desprindă. 

Ca mersul pe bicicletă, cand părintele își desprinde mâna de pe șa, copilul merge singur. Așa ar trebui să fie și în privința temelor. Copilul trebuie să își dezvolte stilul de lucru individual. 

Într-adevăr, temele sunt dificile, iar un copil nu poate ști la o vârstă mică cum să rezolve și normal că apelează la părinte. Însă, în mod responsabil, părintele poate ajuta copilul, astfel clădindu-se relația părinte-copil. 

Din ce în ce mai mulți părinți merg la cursuri de parenting sau citesc cărți special dedicate parenting-ului, lucru care este benefic atât pentru dezvoltarea părintelui cât și pentru copil. De asemenea, puterea exemplului personal are un rol important în automotivarea copilului. Este foarte important ca un copil sa vadă în familie că părinții s-au străduit să ajungă unde sunt, că un lucru trebuie dus la bun sfârșit. Câteva sugestii pentru părinți (ce să mai facă ei și copilul în vacanțe):

  1. Activități de gătit 
  2. Lucru manual (decupare, lipire)
  3. Pictură
  4. Confecționarea de decorațiuni 
  1. Voluntariat
  2. Lectură (foarte importantă)
  3. Experimente (pentru cei pasionați de știință)
  4. Scrierea într-un jurnal
  5. Crearea jucăușă de scenarii de filme (pentru pasionații de cinematografie)
  6. Documentare pentru un subiect de care este pasionat/ă
  7. Planificarea unui buget pentru o activitate sau un eveniment (teatru, cinema, muzee)
  8. Învățarea unei limbi străine.

Și o recomandare importantă către părinți, nu cea din urmă:

Fără comentarii negative la adresa profesorului care a dat o temă de față cu copilul, pentru că este ceva neproductiv, care demotivează copilul. Părinții și profesorii trebuie să reprezinte o echipă, care pune bazele drumului copilului. Și atunci, orice nemulțumire a părintelui trebuie discutată cu profesorul în mod asumat. Nu pot să vin ca părinte și să stric un echilibru emoțional al copilului când îi spun: “Ce temă ți-a mai dat și învățătoarea asta … la matematică?”. Copiii mici sunt foarte atașați de învățători, îi văd ca pe niște prinți buni sau prințese bune, iar eu atunci îl pun între ciocan și nicovală.”

__________

Constanța Brăslașu a urmat Facultatea de Filosofie a Universității din București între anii 1983 și 1987, pe timpul în care Psihologia era o secție a Facultății de Filosofie. A lucrat la Centrul de Plasament din Sinaia, iar din anul 2006 este consilier școlar la Colegiul “Mihail Cantacuzino”, Sinaia și la școlile arondate, cu atestat de Consiliere Vocațională.

Foto: 122554951 / Homework © Chernetskaya | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
Ministrul Cîmpeanu, despre extinderea anului școlar, pe 14 aprilie 2021: Mai multă materie înseamnă mai multe teme pentru acasă. Eu nu susțin un volum mare al temelor, susțin o durată mai mare a cursurilor
1 august 2020: Ce s-a întâmplat când o școală a făcut temele pentru acasă opționale – experimentul unei școli din Dubai
13 noiembrie 2019: Temele pentru acasă vor fi reduse ca număr, promite ministrul Educației, Monica Anisie
15 octombrie 2019: Temele pentru acasă – Cât de mult este prea mult? Primul studiu experimental implementat în România validează regula “10 minute pe nivel școlar”
Exit mobile version