Tehnologiile digitale ajută la învățarea matematicii și științelor în școală, dar în România ele sunt introduse târziu în aceste discipline, comparativ cu alte țări europene – raport Eurydice

Integrarea tehnologiilor digitale poate determina o creștere a interesului pentru matematică și științe, iar analize recente arată că folosirea acestor tehnologii are un efect pozitiv asupra rezultatelor elevilor la disciplinele respective, arată un raport Eurydice pe tema predării matematicii și științelor în școlile europene, publicat în urmă cu o săptămână. Documentul indică faptul că tehnologiile digitale sunt integrate în predarea acestor materii în majoritatea statelor europene, dar România se numără printre puținele țări unde acest lucru nu se întâmplă deloc la nivel de școală primară, ci doar începând din gimnaziu.

• Același raport arată că România adoptă doar una din trei măsuri considerate esențiale pentru asistarea elevilor cu rezultate slabe la matematică și științe, anume folosirea evaluărilor naționale, însă fără rezultate – detalii într-o recentă analiză edupedu.ro pe această temă. Documentul Eurydice trece în revistă mai multe alte măsuri suplimentare aplicate în țările europene, inclusiv folosirea tehnologiilor digitale în predarea matematicii și științei.

Un raport mai vechi al rețelei europene a arătat încă din 2019 că în marea majoritate a țărilor de pe continent competențele digitale fac parte din curriculum, însă în forme diferite – ca temă abordată transversal în curriculum, ca materie separată sau conținut integrat în alte materii.

Acum, potrivit noii analize Eurydice, publicate pe 30 iunie, la nivel european folosirea tehnologiilor digitale în predarea matematicii și științelor este introdusă cel târziu în clasa a 4-a în două treimi dintre țări, iar până la finalul clasei a 8-a este introdusă în 33 de sisteme educaționale (elevilor li se cere să folosească tehnologii digitale în soluționarea problemelor sau analiza datelor).

• În plus, în aproximativ jumătate dintre țările europene școala primară pune accentul pe întărirea alfabetizării digitale prin disciplinele referitoare la științe. Iar în 26 de țări, în clasele 5-8, există obiective de învățare ce țin de evaluarea critică a informației științifice online. 

România, însă, face parte dintr-un grup de doar opt sisteme educaționale unde tehnologiile digitale nu sunt incluse în predarea matematicii și științelor, în școala primară (alături de Elveția, Germania, o parte din sistemul belgian, Italia, Luxemburg, Austria și Slovacia. În alte cinci sisteme (două regiuni ale Belgiei, Albania, Bosnia și Turcia) competențele digitale nu sunt incluse deloc în curriculum.

La nivel de gimnaziu, România figurează printre țările majoritare, unde tehnologiile digitale sunt folosite în matematică și științe.

Exemple de folosire a tehnologiilor în predarea/învățarea matematicii

Raportul Eurydice oferă și o serie de exemple despre competențele urmărite în diverse sisteme educaționale, din punct de vedere al folosirii tehnologiilor digitale în matematică. România nu apare printre exemple nici în cazul matematicii, nici în cazul științelor.

Astfel:

În Danemarca, la finalul clasei a 3-a elevii ar trebui să știe să folosească instrumente digitale pentru studiul matematicii, pentru desene simple și pentru calcule

În Croația, elevii de clasa a 3-a ar trebui să poată lista diferite tipuri de prezentare a datelor, în tabele sau în grafice, folosind tehnologii digitale

În Spania, curriculumul pentru matematica de clasa a 7-a și a 8-a spune că elevii trebuie să aleagă instrumentele tehnologice potrivite pentru a efectua diverse tipuri de calcule, atunci când nu este posibil sau recomandat ca acele calcule să fie făcute în mod normal.

În Letonia, curriculumul pentru matematica de clasa a 8-a spune că elevul trebuie să poată selecta și formula obiectivele unei cercetări, să planifice acea cercetare și să folosească cele mai potrivite instrumente digitale pentru a strânge și prezenta datele și pentru a formula concluziile.

În Olanda, la matematica predată în clasele a 7-a și a 8-a, instrumentele digitale sunt considerate instrumente de sprijin, sursă de informație și mijloc de comunicare.

În Islanda, curriculumul național prevede că elevii de clasa a 4-a trebuie să poată “folosi”, iar cei de a 7-a să poată “alege și folosi” instrumente adecvate precum date, algoritmi, calculatoare pentru cercetarea și discutarea problemelor matematice.

În Norvegia, curriculumul de matematică pentru clasele 1-10 include competențele digitale în rândul celor cinci competențe de bază acumulate în educație, iar în această țară sunt folosite instrumente grafice, tabele, programe de geometrie pentru analiza și rezolvarea problemelor matematice, dar și pentru descoperirea, procesarea și prezentarea informațiilor.

În Cipru, folosirea tehnologiei ca instrument de sprijin pentru predare și învățare este unul dintre obiectivele curriculumului pentru matematică

În Austria, din clasa a 5-a, resursele digitale sunt folosite la matematică pentru a explora forme experimentale de învățare

În Slovenia, matematica de clasa a 6-a recomandă folosirea tabelelor de date pentru rezolvarea problemelor și procesarea informațiilor

În Finlanda, în clasele 7-9, un conținut-cheie pentru predarea matematicii spune că elevii trebuie să-și folosească propriile programe de calculator sau programe achiziționate, ca parte a procesului de învățare.

Exemple date cu privire la folosirea tehnologiilor digitale în predarea/învățarea științelor

În Germania, la gimnaziu, elevii documentează experimente fizice cu ajutorul tehnologiilor digitale

În Estonia, la științele naturii, elevii primesc exemple despre cum pot folosi tehnologiile pentru fiecare subiect abordat în materia școlară, dificultatea instrumentelor tehnologice crescând pe parcurs.

În Irlanda, în clasele a 3-a și a 4-a, e de așteptat ca elevii să folosească tehnologii pentru a-și îmbunătăți abilitățile de investigare a problemelor, în analiza informațiilor, în testări.

În Polonia, predarea geografiei la gimnaziu include folosirea hărților și a altor instrumente digitale pentru a prezenta și procesa informația predată.

În Ungaria, la orele de biologie de clasa a 7-a și a 8-a, elevii înregistrează, caută și interpretează imagini, materiale video și date pentru a le folosi “în mod critic și etic” în învățare.

În Spania, unul dintre standardele de învățare pentru fizică și chimie, la clasa a 8-a, este capacitatea de a “identifica principalele caracteristici legate de nivelul de încredere și obiectivitate al fluxului informațional existent pe internet și în alte media digitale”.

Foto: © Robert Kneschke | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:

Evaluările naționale – singura măsură-cheie aplicată de România pentru a reduce numărul de elevi cu rezultate slabe la Matematică și Științe, dar și aceasta e folosită fără efect / Experiența europeană arată că optim ar fi să combine cel puțin două dintr-un total trei măsuri-cheie de politică educațională – raport Eurydice