Ore de tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC) trebuie introduse obligatoriu în trunchiul comun, pentru toate tipurile de învățământ și indiferent de profil, susține Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), într-o luare de poziție transmisă luni Edupedu.ro. Organizația reacționează astfel după recentele comentarii ale ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, cu privire la materiile care ar trebui să intre în trunchiul comun la nivel de liceu, declarații în care nu se face referire la TIC.
Potrivit ANIS, propunerea privind introducerea orelor obligatorii de TIC “răspunde nevoii tot mai mari de specialiști în domeniu și de cetățeni pregătiți pentru o societate digitalizată”. Mihai Matei, președintele asociației, este citat:
- “Educația în domeniul tehnologiei informației reprezintă o prioritate pentru ANIS, prin care adresăm una dintre cele mai mari provocări ale industriei de IT din România – lipsa specialiștilor IT, care încetinește progresul tehnologic și digitalizarea societății. Menționăm că țara noastră se situează pe ultimul loc la nivelul UE în ceea ce privește gradul de digitalizare a societății, conform indicelui DESI, ce integrează și o componentă de educație. Un pas sigur pe care îl putem face astăzi spre acest deziderat constă în dezvoltarea competențelor digitale ale absolvenților de liceu și învățământ universitar, iar introducerea orelor de TIC în licee, indiferent de profilul absolvit, reprezintă o necesitate”.
Potrivit ANIS, nevoia orelor obligatorii de TIC pentru învățământul teoretic, vocațional, tehnologic, profesional, indiferent de profil, este necesară “întrucât competențele avansate de tehnologie a informației sunt esențiale tuturor cetățenilor, iar IT-ul devine parte, în ritm accelerat, din toate industriile. Mai mult, Asociația consideră necesară actualizarea curriculei pentru cursurile de TIC, astfel încât să nu existe o suprapunere cu noțiunile din gimnaziu, ci să se asigure o completare a materiei predate”.
Organizația “subliniază faptul că această propunere este asumată de România prin PNRR, componenta 15 pe Educație având o reformă dedicată în acest sens cu obiectivul ‘adaptarea cadrului legislativ pentru dobândirea competențelor digitale ale elevilor transdisciplinar’. Pentru implementarea acesteia, este necesară elaborarea unui document cadru ce vizează îmbunătățirea competențelor digitale ale elevilor din învățământul primar, gimnazial și liceal. Competențele digitale trebuie formate permanent, prin intermediul unei abordări interdisciplinare, în paralel cu integrarea TIC în anumite discipline sau predarea TIC ca disciplină separată.”
Situația actuală și schimbările despre care vorbește ministrul Educației
Planurile-cadru actuale prevăd TIC în trunchiul comun pentru clasele a IX-a și a X-a, nu și în ciclul superior al liceului.
La sfârșitul lunii trecute, ministrul Cîmpeanu a menționat 11 discipline în trunchiul comun din viitoarele planuri-cadru pentru liceu, dintre acestea lipsind TIC, dar și materii precum religia, limbile moderne sau educația fizică. El a spus inițial că acele 11 discipline “vor fi, sunt convins”, după care a nuanțat: “acestea vor fi, probabil, disciplinele din trunchiul comun”.
Disciplinele menționate de Sorin Cîmpeanu:
- Matematică
- Limba română
- Fizică
- Chimie
- Biologie
- Istorie
- Geografie
- Economie
- Sociologie
- Logică
- Filosofie
Anterior, el a vorbit despre un viitor bacalaureat “care “să verifice competențele de bază la toate disciplinele, cel puțin din trunchiul comun”: “Un bacalaureat adaptat, care să verifice competențele de bază, dar să verifice competențele de bază la toate disciplinele, cel puțin din trunchiul comun, alături de posibilitatea de a-și manifesta fiecare elev candidat aptitudinile pe care le consideră”
Ce spune ANIS despre nevoia de forță de muncă în IT
Asociația oferă o serie de detalii privind situația actuala de pe piața IT, arătând că există un deficit de forță de muncă de 15-20.000 de persoane anual. Potrivit ANIS:
- În prezent, piața de IT, fără segmentul comunicații, înglobează un număr de aproximativ 135.000 de specialiști. Potrivit datelor Asociației, industria se confruntă cu un deficit de forță de muncă între 15.000 și 20.000 de persoane anual, fără a lua în calcul nevoia de specialiști din alte industrii sau instituții ale statului. Pe de altă parte, numărul absolvenților din facultățile de profil se situează la 7.000 – 8.000 pe an.
- Totodată, potrivit unui studiu realizat de ANIS, industria de software și servicii aduce un aport de cca. 6,2% din PIB, ceea ce însumează cca. 13,6 mld. EUR, iar datorită contextului pandemic din ultimii doi ani, industria de IT a cunoscut o creștere de peste 15% pe an, ceea ce reprezintă un ritm de trei ori mai accelerat decât creșterea economică anuală a întregii țări. De asemenea, industria înregistrează cea mai rapidă rată de creștere a angajaților în ultimii cinci ani, o creștere anuală de cca. 10.000 de persoane.
Organizația precizează că a trimis Ministerului Educației o serie de propuneri de măsuri menite să sprijine sistemul educațional pentru creșterea competențelor elevilor și profesorilor în domeniul digital. “Pe lângă introducerea orelor de TIC în curricula liceală, ANIS propune măsuri precum: programe de reconversie pentru profesori, facilitarea accesului experților în școli, acordarea de stimulente financiare pentru profesori, creșterea cifrelor de școlarizare în educație tehnologică în facultăți și finanțări pentru programe de educație privată în domeniul IT”, menționează comunicatul.
Foto: © Lightpoet | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Ștefan Lefter
Laura Cononenco
I.N.
Mihai Peticilă
Redacția
3 comments
Subscriu integral la aceasta oportuna propunere a ANIS, avand in vedere PRAPASTIA DIGITALA (“digital divide”, “fosse numerique”) existenta si in crestere tot mai accelerata si la noi, desi decidentii, mass media si social media din Romania ignora total acest concept si semnificatia lui (desi el exista de aproape 3 decenii si face obiectul unor continue evaluari, analize si planuri de masuri, la altii, evident!…
Activand de cateva decenii, ca profesor universitar in domeniul TIC, in Romania si 4 alte state, am constientizat si la noi existenta si consecintele PRAPASTIEI DIGITALE mai ales evidentiata ca diferente (in limite tot mai largi) intre cei care POSEDA competentele (cunostinte, abilitati, atitudini, comportamente) necesare utilizarii eficiente si responsabile a noilor TIC si cei care NU LE POSEDA… Din pacate, decidentii nostri guvernamentali si locali par sa fie interesati doar de costurile de investitie (ale noilor echipamente hard-soft) si de sursele de acoperire a acestora, uneori, la solicitarea diferitelor organe de control, si de valoarea de inventar si vechimea acestor echipamente, dar mai NICIODATA de necesarele costuri pentru mentenanta acestora, pentru formarea-instruirea periodica a personalului care le utilizeaza, pentru securitatea informatiei comunicate, pentru asigurarea continuitatii si performantelor necesare ale comunicatiei prin retelele operatorilor nostri de comunicatii (care uneori sunt departe de-a fi perfecte sau acoperind integral teritoriul national, frecventele congestii ale acestora afectand grav continuitatea comunicarii, fara ca operatorii sa intervina in timp util…)…..In plus, la noi, nu se stie ca, in multe state dezvoltate, a fost edificata de 2-3 decenii SOCIETATEA INFORMATIONALA (ca societate post-industriala, definita de Alvin Toffler si acad.prof.univ.Mihai Draganescu, inca de acum peste 50 de ani) – pentru care reducerea pana la disparitie a PRAPASTIEI DIGITALE constituie unul din criteriile confirmand existenta acestei societati… Mai sunt si altele – total ignorate in Romania…De la simpozionul dedicat SOCIETATII INFORMATIONALE organizat de Academia Romana la sfarsitul anilor 90, doar includerea efemera a sintagmei “Societatea informationala” intr-o noua denumire a fostului minister al comunicatiilor a mai amintit despre acest potential benefic “proiect de tara” iar mai recentul termen “digitalizare”, ignorat semantic de marele public si, din pacate, utilizat uneori impropriu, creeaza senzatia ca ceva se (va) schimba in bine si la noi…. Deocamdata, de peste 20 de ani, avem in Romania o ineficienta lege a semnaturii electronice care, recunoscand doar costisitoarea si nepractica semnatura electronica “calificata” (desi in statele UE sunt recunoscute si alte 2 tipuri mult mai practice si gratuite), obliga populatia Romaniei sa se deplaseze (inclusiv in pandemie) la sediile unor institutii/ organizatii doar pentru a semna “olograf”, in fata cuiva, anumite documente esentiale (contracte, rapoarte, etc.) desi aceste semnaturi pot fi lesne plastografiate… Disciplina TIC predata in licee ar fi putut oferi viitorilor decidenti politici esentialele competente necesare utilizarii eficiente a echipamentelor hard-soft TIC – tot mai complexe, diversificate, performante, inovative… Dar si costisitoare si…perisabile… Altfel, banii cheltuiti cu achizitionarea acestora risca sa fie cheltuiti ineficient sau chiar degeaba!… Poate aude si Curtea de conturi, interesata exclusiv de legalitatea deciziilor/ actiunilor si eficacitatea utilizarii fondurilor publice…
Domeniul IT este viitorul!
Lista ministrului este, se pare, incompletă. Lipsesc, de exemplu, limbile străine, care nu au cum sa fie izgonite din TC, astăzi, într-o societate deschisă. Nu apare, de asemenea, literatura universală, o disciplină formatoare, care invită la dezbatere & gândire critica, la reflecții in jurul temelor fundamentale ale vieții (erau prevăzute, din câte știu, doua ore TC pentru filologie).