Profesorii din România petrec 81% din timpul unei lecții obișnuite cu procesul efectiv de predare și învățare, față de media UE de 77,8%. Concluzia apare în amplul studiu TALIS 2018, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în 48 de țări și economii. În ultimii 5-10 ani, timpul petrecut în clasă cu procesul efectiv de predare și învățare a scăzut în aproximativ jumătate din statele participante la cercetare, în timp ce în România în ultimii cinci ani timpul petrecut în clasă cu acest proces formal de predare a rămas același, se arată în studiu.
Restul timpului îl reprezintă orele la dispoziția profesorului pentru a promova activități de învățare în care copiii au rolul principal: pun întrebări, experimentează, dau feedback colegilor, se autoevaluează și nu pentru că este “ascultat” pentru notă, ci pentru învățare, au declarat specialiștii în științele educației consultați de Edupedu.ro.
- TALIS este Studiul internațional al OCDE privind predarea și învățarea, realizat în 48 de țări și economii. Deși este una dintre cele mai importante cercetări internaționale în domeniul educației la care participă și România, cu importanță similară testelor PISA pentru elevi, TALIS 2018 a fost publicat de autoritățile românești în iunie 2019, fără niciun anunț care să facă vizibile rezultatele cercetării.
- Studiul Internațional privind Procesul de Predare-Învățare inițiat de OCDE (Teaching and Learning International Survey – TALIS) este realizat pe baza răspunsurilor date de profesori și directori la un sondaj internațional.
- În România, 3.658 de profesori care predau la nivel gimnazial și 199 de directori au completat chestionarele TALIS.
Profesorii români spun, în proporție covârșitoare și peste media OCDE, că le oferă elevilor feedback imediat la clasă: 84% dintre profesorii români spun că evaluează în mod obișnuit progresul elevilor lor prin observarea acestora și prin oferirea de feedback imediat / față de 79% media OCDE.
Profesorii și directorii români se consideră printre cei mai deschiși la schimbare și la adoptarea de practici inovatoare. Concret, în România 83% dintre profesori declară că ei și colegii lor se sprijină reciproc în punerea în aplicare a unor idei noi / față de 78% media OCDE.
Cât se pregătesc profesorii români pentru ore: de la 8 ore/săptămână în urmă cu 5 ani, planificarea săptămânală declarată a scăzut la 6 ore
România înregistrează o diferență semnificativă a timpului declarat de profesori ca fiind alocat planificării lecțiilor pe săptămână, între studiul din 2013 și cel curent. Concret, dacă în urmă cu 5 ani profesorii spuneau că alocă, în medie, 8 ore pe săptămână pentru a-și pregăti lecțiile pe care le predau apoi la clasă, în 2018 timpul declarat de cadrele didactice din România a fost de puțin peste 6 ore pe săptămână.
Diferențe mari între perioadele de timp declarate de profesori ca fiind acordate planificării lecțiilor, în 2013 și în 2018, au mai fost înregistrate în Georgia (timpul pregătirii orelor a scăzut cu aproape 3 ore în 5 ani), Croația, Portugalia și Coreea de Sud.
De remarcat că țările cu cele mai bune performanțe ale elevilor la testele PISA înregistrează un paradox: sunt atât cele în care profesorii declară că se pregătesc cel mai mult, cât și cele unde cadrele didactice spun că alocă puține ore planificării.
Concret, top 5 la cele mai recente teste PISA sunt următoarele state și economii (cu cele mai bune rezultate înregistrate de elevi):
- Singapore
- Japonia
- Estonia
- Taipei – China
- Finlanda
Cât timp declară profesorii din țările din top 5 PISA că se pregătesc pentru ore, pe săptămână:
- Singapore: peste 7 ore/săptămână în 2018 (cu o oră mai puțin decât în 2013)
- Japonia: 8 ore și jumătate/săptămână, atât în 2018 cât și în 2013
- Estonia: 6 ore/săptămână în 2018 (cu o oră mai puțin decât în 2013)
- Taipei – China: – profesorii de aici nu au fost chestionați în cercetarea TALIS 2018
- Finlanda: sub 5 ore/săptămână (la fel ca în 2013)
Care sunt nevoile declarate de directorii țărilor OCDE vs. lipsurile indicate de directorii români de școli?
Cele mai frecvente probleme de lipsă de resurse raportate de directorii școlilor gimnaziale din țările participante la studiul OCDE sunt:
- lipsa de personal de sprijin
- lipsa profesorilor cu competențe de predare pentru elevii cu nevoi speciale
- lipsa de timp pentru leadership (fiecare raportat de aproximativ o treime dintre directori)
În România, principalele probleme semnalate de directori sunt:
- echipamente digitale insuficiente sau necorespunzătoare (50% dintre directori)
- lipsa profesorilor cu competențe de predare pentru elevi cu nevoi speciale (45% dintre directori)
- spații de învățare insuficiente sau necorespunzătoare (44% dintre directori);
- materiale didactice insuficiente sau necorespunzătoare (41% dintre directori)
Prioritățile de intervenție politică pe care profesorii din țările participante la TALIS le-au indicat cel mai frecvent ca fiind necesare sunt:
- reducerea dimensiunilor clasei (raportată de 65% din cadrele didactice)
- îmbunătățirea salariilor profesorilor (64%)
- oferirea unei calificări profesionale de înaltă calitate pentru cadrele didactice (55%)
- reducerea sarcinii administrației cadrelor didactice (55%)
În România, aceste priorități au fost, în ordine, următoarele:
- creșterea salariilor profesorilor (indicată de 75% dintre profesori)
- îmbunătățirea clădirilor și dotărilor școlilor (indicată de 65% dintre profesori)
- asigurarea unor programe de formare continuă de înaltă calitate pentru profesori
- reducerea sarcinilor administrative ale profesorilor prin recrutarea de personal auxiliar suplimentar
- reducerea numărului de elevi în clase prin recrutarea mai multor profesori. Fiecare dintre aceste ultime trei priorități a fost indicată de 55-56% dintre profesori
În ceea ce privește formarea profesorilor, România înregistrează cea mai mare diferență urban-rural dintre toate țările participante la TALIS
Proporția profesorilor care au participat la cursuri de formare în ultimele 12 luni anterioare desfășurării studiului a fost de 89% în România, sub media de 94% înregistrată la nivelul țărilor OCDE participante la TALIS.
“Poate fi remarcat și faptul că (în România) procentajul profesorilor din orașe cu peste 100 000 de locuitori care au participat la cursuri de formare în ultimele 12 luni anterioare desfășurării studiului a fost de 94% (egal cu cel din OCDE), dar în mediul rural se înregistrează un procentaj de doar 86%, ceea ce face ca în România să se înregistreze cea mai mare diferență urban-rural dintre toate țările participante la TALIS”, se arată în cadrul cercetării.
- Diferențele mari de pregătire ale profesorilor de la sat versus oraș se văd direct în rezultatele copiilor la examenele naționale. Amintim că fostul ministru al Educației Mircea Miclea avertiza în 2015, într-o analiză pe baza rezultatelor de la Evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, că “diferentele dintre invatamantul rural si cel urban sunt majore si se accentueaza. Diferentele de performanta la evaluarile de anul trecut dintre elevii din mediul rural si cei din mediul urban variaza intre 10-20%. Cu cat intrebarile de la teste sunt mai grele, cu atat mai mult cresc diferentele in defavoarea celor din mediul rural. Simplul fapt ca te nasti in mediul rural, in Romania secolului XXI, este un handicap educational, ceea ce e profund nedrept” (Sursa și detalii aici).
De ce am devenit profesor?
“În țările membre OCDE care au participat la TALIS, aproximativ 90% dintre cadrele didactice consideră oportunitatea de a influența dezvoltarea copiilor și de a contribui la societate ca o motivație majoră pentru alegerea carierei didactice. Doar aproximativ 65% dintre cadrele didactice raportează că pachetul financiar și condițiile de muncă ale profesiei didactice au fost importante pentru alegerea carierei. În România, însă, 75% dintre profesori declară că venitul sigur a fost unul dintre motivele alegerii carierei didactice, iar peste 80% declară că un factor important în alegerea carierei a fost faptul că programul din învățământ se potrivește cu responsabilitățile din viața lor personală”, se arată în cadrul studiului.
Metodologie TALIS 2018
În România, 3.658 de profesori care predau la nivel gimnazial și 199 de directori au completat chestionarele TALIS.
Metodologia prevede că, în fiecare țară, “un eșantion reprezentativ de 4 000 de profesori și directori din 200 de școli a fost selectat aleator pentru studiu. Luând în calcul toate componentele sondajului, aproximativ 250 000 de profesori au răspuns la studiu, reprezentând peste 8 milioane de profesori din 48 de țări și economii participante.”
Descarcă de aici Raportul României în urma Studiului internațional OCDE privind predarea și învățarea TALIS 2018
Vezi aici Raportul TALIS 2018 la nivel internațional
Imagine de Wokandapix de la Pixabay