Tăcerea strategică a președintelui Iohannis despre dezastrul din învățământ

1.686 de vizualizări
Nici un cuvânt despre împărțeala pe criterii politice a locurilor în universități. Zero referire la fotoliile goale de la Educație și Cercetare. Tăcere totală pe ordonanța care a scos în stradă minoritățile. Nimic despre trocul Orban-Dragnea cu liceul maghiar din Târgu Mureş. Ce să mai vorbească despre greșelile grosolane din manuale? Prima zi de facultate l-a surprins pe Klaus Iohannis în mijlocul a două festivități. Tot ce a putut spune au fost niște generalități care ar fi mers, fără vreo modificare, spuse în orice țară:
  • Timpurile se schimbă și, în mod normal, ar trebui să fim pregătiți să le facem față. Din nefericire, realitatea ne demonstrează că nu suntem. Spre exemplu, în domeniul cercetării și inovării se fac pași înapoi, prin modificări care riscă să blocheze performanța şi creșterea competitivității economice, cu impact negativ pe termen lung asupra bunăstării sociale.
  • Instabilitatea legislativă și lipsa unei direcții clare în educație m-au determinat să lansez proiectul „România educată”, ale cărui concluzii vor fi prezentate public în curând”.

Cum să coboare președintele în mocirla politică a partidelor? Trebuie să fie capul limpede, să dea direcțiile majore.

Direcția majoră pe care a promis-o prin proiectul “România educată” lipsește, însă, de 4 ani. Nicio concluzie nu a răzbătut dincolo de palat, iar planul este promis la scară istorică mare.

Nu e momentul oportun, acum, să fie făcut public documentul”. “Climatul politic e total nefavorabil. Dezbaterea ar fi confiscată”, se aude dinspre Cotroceni, de aproape un an. “Lipsesc datele științifice, modelele validate până acum, fără de care nu avem decât un raport de vorbe”, spun experții.

E limpede că proiectul este doar un cârlig electoral”, spun cei mai mulți dintre experții și politicienii consultați de EduPedu.ro. Îl va lansa cât de târziu posibil, cu mesajul: al doilea mandat e necesar, pentru a coagula forțele politice în jurul ideilor, spun sursele noastre.

Între timp, prezentul desăvârșește contrareforma în educație, iar oglinda o avem astăzi exact în universități. Dacă s-ar fi uitat dincolo de politicienii care au umplut la refuz sălile festive luni, Klaus Iohannis ar fi văzut un mare gol. În doar 10 ani, numărul studenților români s-a înjumătățit: de la 879.211 studenți români în 2009, am ajuns la 383.364 de studenți în 2017.

Demografia, Bacalaureatul, goana după bani a universităților tradusă în calitate slabă a cursurilor și accesibilitatea crescută a facultăților europene au golit amfiteatrele.

Ce te faci, însă, dacă te încăpățânezi să rămâi? PSD și ALDE dau lovitură după lovitură educației și cercetării, cu o eficiență maximă. Nu a mai rămas nimic în picioare din ideea unui învățământ centrat pe elev, depolitizat și axat pe performanță. Cercetarea își ia adio de la votul în Agenția Spațială Europeană, și nici participarea la CERN nu pare să fie o certitudine pentru prea mult timp, pentru că guvernul nu și-a plătit angajamentele. Vestea proastă a auzit-o și președintele Klaus Iohannis, pentru că a fost făcut la Iași, unde se afla și el.

Probabil că nu i s-a părut suficient de grav. Sau era afundat cu gândurile în planurile de viitor. Să recitim ce spunea Klaus Iohannis acum 4 ani, la scurt timp după ce a fost ales președinte: Educația “e o temă atât de importantă, încât doar președintele poate să ducă această discuție despre ce vrem noi în România cu sistemul de educație, să ducă aceasta tematică în spațiul public într-o discutie foarte amplă, care să arate unde suntem și unde vrem să ajungem”.

Și dacă este atât de important, atunci de ce continuă să tacă, inclusiv pe o temă pe care susține că se pricepe bine?


4 comments
  1. Presedintele este intro situatie ingrata. PSD inca are painea si cutitul. Presedintele nu are inca o majoritate parlamentara care sa-i treaca o initiativa, oricat de buna ar fi asta. Ba din contra, orice lista de idei bune ar fi pentru PSD exact o contra-lista, ar sti ce sa atace imediat si sistematic. Mai mult, PSD-istii urasc educatia si cercetarea stiintifica – nu stiu ce initiativa are Iohannis, dar daca ar face-o publica ar fi ca un nou nascut aruncat la hiene. In situatia lui, voi ce ati face?

  2. Presedintele nu e atent nici macar cu minoritatea din care face parte. La invatamantul in limba germana nu sunt manuale de 6 ani. De anul trecut s au primit din manualele in limba romana. Nu mai vorbesc de profesorii de la aceste acoli si cum se inlocuiesc profesorii nativi de limba germana cu fosti politisti pensionati la 43 de ani care nu au nicio treaba cu limba si predarea intr o scoala.

  3. Romania nu are oameni de stat !

    Din pacate, desi Iohannis a fost o alternativa mai buna lui Ponta la prezidentiale in 2014, presedintele actual este foarte grijuliu cu imaginea sa, mereu apretat si fitzos, insa fara consistenta si soliditate.

    Si la ONU saptamana trecuta a vorbit generalitati despre pace, suveranitate, egalitate sociala, etc. Adica, despre totul si nimic! Tehnica politica.

    La Iasi, din pacate pentru invatamantul iesean, e si normal ca presedintele sa articuleze generalitati, “smoke and mirrors”…

    Unde nu este nimic precis, detalitat si planificat, exista intotdeauna ultima scapare: abureala generala!

    Cam asta, concret, a facut Iohannis de cand a fost ales.

    Romania nu are oameni de stat. Are doar penali, golani politici, fitzosi partinici, iobagi politici, etc.

    Din pacate, si in invatamanul universitar situatia reflecta bizantinismul politic. Iasul este plin de autocrati academic, precum cei de la FEAA (ajunsa stat in stat), Filosofie, etc. Studentii, saracutii, vad, aud insa tac. Caci au nevoie de note bune sa aiba o bursa si sa termine studiile. Si sa plece in afara. Si e normal!

    Si atunci? Incotro invatamantul romanesc?

  4. Domnul Iohannis este un om slab si atat poate dansul. Tacerea dumnealui nu are nimic strategic, din pacate. Nu mai are nici o putere in fata tavalugului PSD-ist.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ce semnificație are aderarea Finlandei la NATO. Profesorul universitar de Istorie Bogdan Murgescu: Deosebirea față de momentul 1991 și momentul 2022 este că Finlanda nu mai are niciun fel de încredere în buna vecinătate a Rusiei / Ucraina luptă pentru noi toți / Dacă nu ar lupta ei, am putea fi siliți să luptăm noi și trebuie să ne uităm în oglindă dacă am fi la înălțime

Viitoarea aderarea a Finlandei la NATO, care și-a exprimat această intenție alături de Suedia, ambele țări cunoscute pentru neutralitatea lor, arată în primul rând că țările vecine Rusiei nu mai…
Vezi articolul

Ce face Spania, a doua țară din UE, după România, cu cei mai mulți tineri care au părăsit educația înainte de vreme, pentru a combate fenomenul: Plan de acțiune sistematică în 44 de măsuri, de la harta detaliată a școlilor vulnerabile la timp extins de învățare sau reducerea numărului de repetenți

Spania, a doua țară din UE, după România, din punct de vedere al numărului mare de tineri care au renunțat la școală înainte de vreme, a întocmit cu sprijin internațional…
Vezi articolul