Ministerul Educației pregătește o achiziție de tablete, pentru elevii care nu au acces la educația online, a anunțat președintele Klaus Iohannis în conferința în care a comunicat decizia ca toate școlile să rămână închise până în septembrie, când e posibil să avem de-a face cu un val II al pandemiei. De ce tablete pentru școala online și nu alt tip de device? Cum se poate asigura securitatea digitală, cum se poate face școală pe tablete? Și cum se întrețin device-urile? Edupedu.ro a stat de vorbă cu Ioana Cristea, managerul unui proiect derulat de 4 ani de Fundația Orange care a introdus tablete în 50 școli gimnaziale din mediul rural și i-a format pe profesori să le folosească la ore. De anul trecut, parte dintre elevi au susținut și tezele în format digital.
Anunțul președinției vine în contextul în care în România, în prezent, 50 de școli din mediul rural sunt dotate cu tablete, iar profesorii de matematică și informatică sunt formați să predea folosind la clasă și tehnologiile digitale. Investiția a fost realizată de Fundația Orange, care a acordat în total 1.500 de tablete în cadrul programului de educație Digitaliada. Organizația a anunțat săptămâna trecută că deschide dreptul de folosire a acestor tablete și în afara școlii, în perioada de criză pandemică.
Edupedu.ro a contactat-o pe Ioana Cristea, managerul proiectului Digitaliada, pentru a afla detalii cu privire la folosirea concretă a tabletelor în școli.
Rep: Când ați început să introduceți tabletele în școli și de ce ați decis să fie tablete și nu alt tip de device-uri?
Ioana Cristea: Aventura a început în 2015, cu un studiu pe care l-am desfășurat cu GfK [companie de consultanță – N.Red.] tocmai ca să aflăm cât mai multe despre gradul de dotare al școlilor și cum folosesc profesorii echipamentele în școli. Am aflat că multe școli erau dotate mai ales cu calculatoare, dar ele nu erau introduse în procesul educațional sau nu erau de ajuns pentru copiii de la clasă, care erau nevoiți să stea mai mulți în fața aceluiași calculator.
Așa am aflat că tabletele sunt mult mai ușor de utilizat decât un calculator, folosirea lor reprezintă o experiență mai prietenoasă pentru copii, apoi tabletele pot fi ținute pe bancă, alături de instrumentele clasice – caiet, carte, pix, creion – și asta e foarte important pentru că ceea ce vrem noi este să aducem ceva complementar, nu să înlocuim.
Rep: Când ați introdus primele tablete în școli?
Ioana Cristea: Dotarea școlilor cu tablete a început în 2016, după ce am derulat studiul.
La studiu am aflat că profesorii au nevoie de formare nu doar ca să introducă tabletele, ci ca să afle ce anume să facă să le folosească ca instrumente la clasă. Am început formarea profesorilor pentru asta, din 2016.
Ne-am dus inițial pe matematică și TIC. Matematica este un punct sensibil pentru copiii noștri, se dă examen la materie ca să te duci la liceu și vrem să le dăm elevilor din rural șansa să concureze cu cei din urban, atunci când se duc la liceu, și mediile lor la matematică să nu îi tragă în jos. TIC am ales pentru că abilitățile digitale clar ne vor ajuta pe toți și nu va exista loc de muncă în care să nu aibă nevoie de ele.
Rep: Cum securizați activitatea digitală a elevilor?
Ioana Cristea: Toate tabletele sunt așezate în bănci deja cu un număr de aplicații descărcate, iar copiii nu mai pot descărca altele, nu pot accesa canalele de social media, adică totul se desfășoară în condiții de siguranță.
Profesorii ne spun că, atunci când primesc tabletele la clasă, copiii întreabă: putem intra pe X, putem descărca Y? Atunci când află că nu, este o scădere a entuziasmului. Dar apoi sunt atât de prinși de aplicațiile pe care le găsesc acolo, de imboldul de a afla cât mai mult, să rezolve testele, să fie primii în tot felul de competiții între ei… Aplicațiile sunt interactive, copiii văd fiecare ce punctaj are la test, apoi punctajele se văd pe ecranele de proiectare, deci se creează un sistem de competiție, o emulație, dar și distracție.
Ei învață ca școala este și distractivă și se duc acasă cu gândul ăsta. Iar părinții sunt încântați, pentru că cei mici le spun: hai să descarcăm aplicația să îți arăt ce am facut, hai să îți arăt cum m-am jucat la matematică. Iar pentru părinți este o uimire că te poți juca la matematică. E un alt mindset. Se duc mai devreme în clase, stau mai mult în laboratorul Digitaliada [laboratoarele cu tabletele – N.Red.] ca să nu piardă niciun minut.
Rep: La cât timp trebuie schimbată, în medie, o tabletă și cine se ocupă de mentenanța ei și de update-ul aplicațiilor și al softului?
Ioana Cristea: Noi o dată pe an luăm tabletele la o verificare, le updatăm, schimbăm aplicațiile dacă este cazul. Iar pe partea de tablete, noi am început de anul trecut să schimbăm unele, dar nu le-a scos din uz pe celelalte. Asta înseamnă că noi suntem în unele școli cu tablete care intră în al 4-lea an de folosință. Ne gândim ca la finalul acestor 4 ani să le reevaluăm, dar nu știm dacă ele vor fi scoase din uz.
Noi am creat și un Ghid al școlii digitale, cu recomandări și specificații cu privire la tehnologia ce poate fi folosită la școală, dar și în învățarea la distanță, pe baza experienței celor 4 ani de Digitaliada.
Rep: Ce anume află profesorii la formări?
Ioana Cristea: Am ales aplicații gratuite de matematică și TIC. Asta pentru că ne dorim ca elevii să le poată descărca acasă pe telefon, laptop, calculator, dacă vor să învețe mai mult, dacă vor să le arate părinților ce au aflat la școală.
Expertul nostru educațional a analizat fiecare aplicație și, în paralel cu curriculumul, a reușit să introducă exerciții, teste realizate în aceste aplicații în zone ale programei școlare, fiind atentă la ce anume se predă în acel moment și ce competențe se urmăresc. Când luam o aplicație în analiză, expertul o studia alături de curriculumul școlar și vedea unde se pot integra testele; verifica, astfel, dacă este bună pentru curriculumul nostru din România. Am făcut astfel o planificare paralelă, iar profesorii găsesc ghiduri de predare la clasele V-VIII care parcurg toată materia și competențele pe care ei trebuie să le dezvolte.
Rep: Pentru că aveți această experiență de 4 ani, care sunt sfaturile pe care le-ați transmite profesorilor, ministerului, dacă va apela la o astfel de soluție?
Ioana Cristea: Merge foarte bine, asta e clar concluzia după 4 ani de Digitaliada. Ce funcționează și mai bine este ca profesorii să fie formați, toți profesorii din școală, eventual.
Dacă la partea de echipamente de multe ori găsim școli care reușesc să încheie parteneriate cu companii, cu părinții, cu autoritățile pentru dotarea școlilor, fără partea de formare a profesorilor nu se evoluează.
Doar prezența unor echipamente în fața copiilor nu are niciun efect. Profesorii trebuie să înțeleagă ce anume să facă cu copiii, să fie formați să introducă digitalul la orele lor și ne-am dat seama că ei trebuie învățați să aplice digitalul nu numai la clasă, dar și la distanță. Contextul de acum este diferit, tehnicile pedagogice se schimbă, modul în care motivezi copiii care stau acum acasă sunt diferite.
Rep: Ați derulat de la începutul crizei COVID-19 webinarii gratuite pentru profesorii din alte școli. Ce anume i-ați învățat?
Ioana Cristea: Am reușit în toamnă să lansăm o secțiune interactivă a platformei Digitaliada, iar profesorii din cele 50 de școli erau deja pregătiți să folosească platforma și din clasă, și de acasă, pentru că ei o folosiseră în perioada de vacanță pentru învățare. Acum am format și alți profesori. Deci au fost webinarii pentru profesori externi școlilor noastre.
Rep: Feedback-ul de la profesorii care trec prin această formare digitală care este? Extrem de important este cum se simt cadrele didactice în fața acestor device-uri.
Ioana Cristea: La început vin cu diferite stări emoționale, așa cum facem noi toți atunci când învățăm ceva. Unii vin superentuziasmați, alții vin puțin temători, parte dintre ei spun că din cauza vârstei le e frică de faptul că nu vor ține pasul cu colegii lor mai tineri. Dar după cele 3 zile de formare temerile se risipesc, iar după cel puțin un semestru de predare întâlnim oameni noi: foarte stăpâni pe partea asta, foarte încurajați și încântați de transformarea orelor și de transformarea atitudinii copiilor lor față de ei. Mai ales profesorii de matematică, care nu mai sunt priviți cu teamă, nu mai sunt evitați de copii.
Pe de altă parte, profesorii își dau seama cât de important este să se întoarcă în școala lor și în comunitate și să dea informația și mai departe. Profesorii noștri sunt chemați la ore metodice, la lecții deschise, sunt chemați la școli din împrejurimi și devin elemente de diseminare a informațiilor, iar asta îi face să-și dorească să afle și mai mult.
Rep: Prin câte formări trece un profesor care face parte din proiect?
Ioana Cristea: Facem două formări pe an: una înainte să înceapă anul școlar și una în vacanța intersemestrială. Sunt două tocmai pentru ca să reușim să împărțim materia: înainte de septembrie abordăm materia de semestru I și apoi cea de semestru II, pentru că totul este conform curriculumului.
Profesorii de informatică sunt absolut încântați că acum au și cum să lucreze indiviudual cu copiii. Școlile aveau un număr foarte mic de calculatoare, copiii trebuia să stea grupați ciorchine și nu apucau să lucreze fiecare pe exercițiul respectiv. Profesorii sunt liniștiți când fiecare copil are o tabletă în față pentru că știu că fiecare elev a lucrat și a exersat algoritmii, ceea ce este extrem de important.
Rep: Elevii au dat și teze pe tabletă. Cum anume, îmi puteți explica?
Ioana Cristea: Ideea ne-a venit după ce am văzut că elevilor le place foarte mult să dea teste pe tablete. Dacă testele clasice nu sunt foarte plăcute de ei, testele în format digital sunt iubite, așa că am încercat să le folosim și la testarea cu miză. Expertul educațional a vorbit cu profesorii din școli și i-a format pe partea de formulare a cerințelor într-o testare digitală.
În testarea clasică ai destul spațiu să formulezi o problemă mare, complicată. În digital nu poți să folosești multe rânduri text, deci profesorii au învățat cum să formuleze itemii digitali astfel încât răspunsul să fie scurt și să evalueze competența dorită. În digital trebuie să pui întrebări diferite, ca să marchezi cunoștințele elevului.
A fost un întreg proces de transformare ca sa treci tezele în digital, dar nu am renunțat la cele clasice, cu care am și făcut o comparație. Ce am aflat este că mulți dintre copii se descurcă mult mai bine când cerințele sunt mai scurte, itemii sunt mai clari. Diferențele nu sunt extrem de mari, dar sunt tocmai la copiii care nu aveau note extrem de bune. Cred că și atenția lor a fost menținută altfel. Când dai o teză clasică ea durează 2 ore și mulți copii își pierd fosucul, pe când în partea digitală au rămas mult mai mult timp concentrați.
Ce ne spun profesorii este că există o comunicare specială care se creează între profesor și elev, cea în care elevul îi spune și el profesorului, îl învață. Elevii imediat se prind cum se folosește tableta și văd rapid capitolele unei aplicații și uneori sunt mai rapizi decât adulții în a dibui cum se deschide un exercițiu și îi învață ei. E un lucru nou, iar copiii se simt absolut excepțional.
Rep: E normal ca profesorii să aibă emoții în predarea digitală?
Ioana Cristea: E absolut firesc și cred că fără emoții nu ar putea trece peste starea de agitație internă. Emoțiile ne ajută să creștem. Și noi, ca părinți, și copiii noștri au emoții în toată această perioadă, în care ne întrebăm: cum intrăm? dacă mă deconectez? mă aude, nu mă aude? Faptul că si profesorii au emoții e firesc și eu cred că este motorul care ne motivează să găsim soluții.
Rep: La finalul a 4 ani de predare digitală și în mijlocul unei crize ca asta, care a închis fizic de pe 11 martie 2020 toate școlile pentru întregul an școlar, ce puteți spune că are cel mai mare impact în învățarea propriu-zisă? Ce contează acum, pentru ca învățarea online să lase ceva în urmă?
Ioana Cristea: Profesorii cu siguranță sunt cea mai de preț resursă în învățarea digitală. Profesorii noștri acum au ajutat foarte mulți alți profesori cum să introducă imediat teste digitale și să creeze conținut. Profesorii, când înțeleg cum funcționează aplicațiile și platforma, creează imediat conținut. Adică au creat testele digitale, au reușit să conceapă sute de teste, pentru că nu existau în limba româna. Ei trebuie doar să înțeleagă cum funcționează echipamentele. Deci formarea profesorilor este cheia succesului.
Tutorial pentru folosirea Patformei Învățare si testare online Digitaliada:
-
NOTĂ: Campania #solidaritateCOVIDedu este un proiect al Edupedu.ro susținut de Fundația eMAG
-
Stakeholderii care cred în educație și vor să se alăture inițiativei #solidaritateCOVIDedu sunt invitați să ne scrie pe comunicare@edupedu.ro
-
Conținutul editorial este dezvoltat de echipa Edupedu.ro și nu reflectă opiniile și viziunea sponsorilor noștri
Citește și:
-
Probleme digitale de matematică și informatică pentru gimnaziu au fost publicate de Fundația Orange. Peste 800 de teste pot fi folosite de profesori și elevi
-
Teste digitale de Matematică, Română, Informatică, Chimie și Franceză pentru clasele I – VIII au fost publicate de Fundația Orange și pot fi folosite de toți profesorii și elevii
Mihai Peticilă
Monika Zaczek - British Council
Redacția
