Surse: Proiectele legilor Educației – Legea Învățământului Preuniversitar și Legea Învățământului Superior – vor fi publicate miercuri, 13 iulie / Institutul pentru Științele Educației va fi reînființat

Proiectele de legi pentru învățământul preuniversitar și cel superior vor fi făcute publice pe data de 13 iulie 2022, potrivit surselor Edupedu.ro. Vor fi două legi separate, nu una singură cum este în prezent legea 1/2011. Proiectele vor fi în consultare publică, potrivit surselor noastre, urmând a fi aprobate de Guvern și trimise Parlamentului la finalul acestor noi dezbateri. Una dintre modificările aduse este reînființarea Institutului de Științe ale Educației, au mai precizat sursele citate.

Proiectele de legi din domeniul Educației vor fi publicate la un an de la aprobarea de către Guvern a Raportului România educată și însușirea acestuia printr-un memorandum. În acel momorandum – un document administrativ, care are efecte pentru instituții, nu pentru cetățeni – erau termene clare pe care Guvernul nu le-a respectat.

Noutatea generală adusă de aceste documente va fi separarea în două legi a reglementărilor din celor două sisteme de învățământ – învățământul superior (universitar) va fi separat de cel preuniversitar (creșe, grădinițe, școli, licee și postliceale).

Sursele Edupedu.ro mai arată că în fiecare dintre aceste proiecte de lege vor fi incluse și statutul personalului didactic din cele două domenii, precum și reglementările în privința calității în învățământ. Practic, asta ar însemna că legile de înființare ale ARACIP și ARACIS vor fi abrogate de noile proiecte și incluse în acestea.

Una dintre modificările introduse de noile propuneri de legislație va fi reînființarea Institutului de Științe ale Educației, desființat de ministrul Guvernul Orban și ministrul Monica Anisie în 2020. Pe 13 aprilie apărea în Monitorul Oficial actul de dizolvare a institutului, prin reorganizare și preluarea specialiștilor într-o „unitate de cercetare” în cadrul CNPEE – Centrului Național pentru Politici și Evaluare în Educație. Asta după ce guvernul decisese deja de pe 6 noiembrie 2019, în prima ședință a Executivului condus de Ludovic Orban, printr-o Ordonanță de Urgență, ca Institutul de Științe ale Educației (care concepe curriculumul școlar și face cercetare în științele educației) și Centrul Național pentru Evaluare și Examinare (care concepe subiectele tuturor examenelor naționale și organizează licitațiile de manuale), să se comaseze într-o instituție nouă, numită Centrul Național de Politici și Evaluare – Abia cinci luni mai târziu, Hotărârea de Guvern cu organizarea instituției a apărut în Monitorul Oficial.

Institutul de Științe ale Educației mai fusese desființat în anii ’80, de către regimul comunist de la acea vreme și reînființat în 1990 de ministrul de atunci al Educației, Mihai Șora.

Reamintim câteva dintre cele mai importante modificări aduse de noile proiecte de legi, menționate de ministrul Educației în ieșirile sale publice:

• Se schimbă modul în care devii profesor. Ministrul Educației anunța că, prin viitoarea lege, cei care vor să predea în școli „nu mai intră direct la clasă”, ci vor face, după licență, un an de stagiatură cu jumătate de normă și examen de licențiere în profesie, la final
• În egală măsură vor fi schimbări de proces și de arhitectură de sistem.
• Salariul unui profesor debutant ar trebui să fie cât salariul mediu net pe economie, care este undeva la 3.750 de lei, a mai declarat ministrul Cîmpeanu că va introduce în noua lege.
• Finanțarea Educației ar urma să fie de 15% din Bugetul General Consolidat pe cheltuieli, ar fi o altă propunere cuprinsă în legea nouă.
• Salarizarea profesorilor se va face prin noua Lege a Educației, nu prin legea salarizării, potrivit președintelui PSD Marcel Ciolacu, care a declarat recent că ar „introduce toate sporurile pentru profesori în salariul de bază” și că „ar trebui introduse criterii de performanţă pentru o mărire de salariu”.

Noile legi au la bază proiectul „România Educată”, care a început în anul 2016 și a fost structurat în următoarele trei etape:

• Prima etapă (2016-2017) a presupus o serie de activități, precum opt consultări cu privire la viziunea și obiectivele de țară pentru educație (dezbateri regionale), dezvoltarea și diseminarea unui chestionar online, 35 de evenimente de consultare organizate de terți.
• A doua etapă (2017-2018) a pornit de la elementele de viziune identificate în etapa anterioară, pentru a continua consultarea cu privire la strategia pentru educație la orizontul anului 2030.

Administrația Prezidențială a constituit șapte grupuri de lucru cu rolul de a dezvolta concluziile primei etape într-un pachet de strategii detaliate pe următoarele teme prioritare: cariera didactică; echitatea sistemului educațional; profesionalizarea managementului educațional; un învățământ profesional și tehnic de calitate; autonomie, calitate și internaționalizare în învățământul superior; educație timpurie accesibilă tuturor; evaluarea elevilor și studenților. Materialele realizate de către grupurile de lucru și concluziile evenimentelor din prima etapă au fost agregate într-un document unitar.

• A treia etapă (2018-2021) a presupus dezbaterea publică a rezultatelor proiectului pentru a putea oferi României o viziune de țară cu obiective agreate pentru educație la orizontul 2030, o strategie unitară și un set de propuneri de politici publice pe temele desemnate ca fiind prioritare în cadrul proiectului.

Operaționalizarea Proiectului a fost inclusă ca angajament în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.

Pe 14 iulie 2021, a fost publicat Raportul „România Educată”, Proiect al Președintelui României, Klaus Iohannis, asumat prin memorandum de Guvernul României.

Iohannis a declarat la cea mai recentă conferință de presă că legea care se bazează pe proiect „se naște greu”. Președiontele a declarat: „eu sunt destul de convins că vom avea noua legislație în acest an, ea va putea fi implementată cel mai devreme începând cu următorul an școlar, iar un ciclu de școlarizare știm cu toții cat durează și după atâta timp vom putea să ne dăm seama dacă a fost bine sau mai necesită echilibrări”.

Reamintim că Legea 1/2011 a intrat în vigoare în 10 ianuarie 2011, iar prima modificare a fost făcută pe 5 octombrie în același an. Au urmat schimbări fundamentale ale legii în perioada 2012-2015, iar în prezent este cel mai modificat act normativ dintre toate cele existente în repertoriul legislativ al ultimului deceniu, potrivit aprecierilor Consiliului Legislativ din 2020 – are numai puțin de 112 modificări, din care 6 în ultimul an. Detalii și lista modificărilor, aici.

Foto: © Jae Young Ju | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.