Cât de afectat este un absolvent care se angajează într-un loc de muncă fără legătură cu domeniul său de pregătire? Ce șanse sunt să se întâmple acest lucru pentru tineri din medii dezavantajate, comparativ cu cei favorizați? Ce șanse sunt să fii mulțumit de slujba pe care o găsești, după ce ieși de pe băncile facultății? La aceste întrebări încearcă să răspundă un nou studiu-pilot realizat în opt țări europene, dat publicității luna aceasta de Comisia Europeană. Studiul “Eurograduate” analizează diferențele dintre diverse țări și sisteme de învățământ și influența școlii asupra carierei absolvenților.
- Studiul a fost realizat în perioada octombrie 2018-februarie 2019, dar rezultatele lui au fost date publicității acum. El s-a desfășurat în opt țări: Austria, Republica Cehă, Croația, Germania, Grecia, Lituania, Malta și Norvegia.
- Evaluarea Comisiei Europene în cele opt țări pleacă de la premisa că piața muncii se transformă foarte rapid, iar tendința pare să fie accentuată de pandemia Covid-19. Potrivit estimărilor invocate în studiu, majoritatea meseriilor actuale vor dispărea până în 2040, sub impactul tehnologiilor, dar vor fi înlocuite de altele. În acest context, cererea de anagajați cu abilități solide, implicați social este în creștere.
Studiul face parte dintr-un efort al Comisiei de a determina statele membre să facă mai mult pentru adaptarea tinerilor la condițiile unei piețe a muncii în schimbare rapidă. El a fost dat publicității în paralel cu unul referitor la trasarea carierelor absolvenților în statele membre, capitol la care România se numără printre ultimele țări din Uniunea Europeană – dupa cum EduPedu.ro a scris aici.
Concluzii-cheie oferite de studiu:
Nivelul de pregătire al absolvenților pentru piața muncii
Decizia studenților dacă să intre pe piața muncii sau să-și continue studiile ține doar în parte de situația generală de pe piața muncii, potrivit raportului. Ea este influențată și de modul cum absolvenții își evoluează propriile studii, în ce măsură se simt ei pregătiți să înceapă munca.
- În acest domeniu, se simt diferențe considerabile între țările analizate. În țările central-europene (Austria, Republica Cehă, Germania), absolvenții de master și cei din domenii tehnice, științele naturale și sănătate se simt mai pregătiți pentru piața muncii decât absolvenții de licență sau din alte domenii.
- Tot mai bine pregătiți sue simt și cei care vin din medii de învățare care îi activează (bazate pe proiecte sau pe soluționarea problemelor) sau din medii ce pun accentul pe muncă (stagii de practică).
Găsirea unei slujbe potrivite
Pe continent se fac iar simțite diferențe majore când vine vorba despre accesul la o slujbă pe măsura calificării absolvenților. Studiul arată că absolvenții care nu au loc de muncă sau care s-au angajat într-o slujbă fără legătură cu pregătirea lor (nepotrivire verticală) sau muncesc sub nivelul lor de pregătire și în alt domeniu (dublă nepotrivire) se află într-o situație dificilă. Ei se confruntă cu un risc mai mare să își piardă abilitățile și să câștige semnificativ mai puțin.
La nivelul țărilor analizate, statele central europene și nordice au cel mai mic grad de absolvenți angajați în slujbe cu nepotrivire verticală sau dublă nepotrivire, pe când țările sudice (plus Lituania) au o problemă din acest punct de vedere – între 40 și 50% dintre absolvenții lor se află într-o situație dificilă, la un an după absolvire.
- Pe de altă parte, inechitatea nu are același efect, din acest punct de vedere, în diversele țări analizate. Este mai probabil să nu găsești o slujbă potrivită după absolvire, dacă vii dintr-un mediu dezavantajat, dar acest efect este considerabil mai puternic în Croația și cel mai puternic în Lituania șI Germania, comparativ cu celelalte state incluse în studiu.
Veniturile depind atât de nivelul de pregătire, cât și de domeniul ales
Cu excepția Germaniei (unde, la un an de la absolvire, absolvenții de licență câștigă ușor mai bine), absolvenții de master câștigă mai bine în toate țările incluse în studiu, cel mare avantaj avându-l absolvenții de master din Grecia.
- În toate țările, cel mai bine plătiți sunt absolvenții de științe tehnice și inginerie, iar cei mai slab plătiți – absolvenții din Educație, artă și științe umaniste. (diferența medie de venituri, la începutul carierei, este de peste 20%).
Satisfacția față de slujba obținută
În țările central-europene (Austria, Cehia, Germania) peste 70% dintre absolvenți se declară satisfăcuți de munca depusă.
Dar, în medie pentru întregul studiu, circa 50% dintre absolvenți se declară nesatisfăcuți de veniturile obținute. Iar cu privire la perspectiva de avans în carieră și la echilibrul viață personală-muncă, 40% dintre absolvenți sunt satisfăcuți.
Abilități dobândite în școală vs. abilități cerute de angajatori
Potrivit studiului, cel puțin două treimi dintre absolvenții angajați au arătat că angajatorii au pretins cunoștințe și abilități specifice legate atât de domeniul de activitate, cât și de comunicare, muncă în echipă, capacitate de învățare și de planificare, de rezolvare a problemelor.
- Pe de altă parte, doar jumătate dintre angajatori ar cere cunoștințe de limbi străine sau de relații cu clienții. Iar o treime cer cunoștinte aprofundate de IT.
Studiul complet este disponibil aici
FOTO: pixabay.com
Ștefan Lefter și Raluca Pantazi
Mircea Bertea
Raluca Pantazi
Redacția
Matei Pop